Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Topul orașelor percepute că ar avea cele mai bune facilități medicale din România. București ocupă locul 9 - studiu

Oradea, Brașov și Timișoara sunt orașele despre care există percepția că au cele mai bune facilități medicale din România, potrivit unui studiu publicat de Storia.ro. Capitala ocupă locul 9 în clasament. La polul opus, printre cele mai dezavantajoase orașe din punctul de vedere al facilităților medicale se numară Giurgiu, Focșani, Tulcea, Călărași și Constanța.

„La nivel de regiuni istorice, Banat a fost desemnat de 8.332 de români ca fiind regiunea cu cele mai bune facilități medicale, fiind urmată de Maramures, Crișana și Transilvania. Cel mai mic punctaj la capitolul percepției locuitorilor față de facilitățile medicale în orașele și cartierele lor a fost obținut de Dobrogea, Moldova și Muntenia. Zona București și Ilfov se află la mijlocul clasamentului”, menționează autorii studiului.

În general, orașele cu un număr mare de locuitori, cu un Produs Intern Brut ridicat și o rată a șomajului scăzută au fost considerate și orasele cu cele mai bune facilități medicale. La polul opus, cele mai dezavantajoase orașe la acest capitol au în medie sub 100.000 de locuitori și o rată a șomajului ridicată.

„Românii au fost rugați să evalueze orașul și cartierul în care locuiesc din perspectiva mai multor criterii: siguranța resimțită, costul general al vietii, facilitățile medicale, nivelul general al zgomotului sau transportul public. Pentru realizarea clasamentului privind facilitățile medicale, participanții au fost invitați să-și evalueze cartierul acordându-i note. Percepția asupra facilităților medicale poate însemna, în mintea cetățenilor, un cumul de factori: accesul la spitalele, clinicile, sau farmaciile din zona respectivă, costurile și accesul pe care îl au la serviciile medicale, precum și calitatea lor”, a explicat Sorin Bălan, Head of Real Estate Storia.ro și OLX Imobiliare.

Pentru realizarea clasamentului, participanții la studiu au fost invitați să evalueze orașele și cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al accesului la cele facilitățile medicale, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar mențiunile care au primit cel puțin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

(sursa Storia.ro)

Percepția asupra accesului la cele mai bune facilități medicale este cea de-a treia temă a studiului amplu realizat de Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research, „Orașele și cartiere din România”. Până în prezent, aproape 170.000 de persoane au răspuns la sondaj. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult