Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Toți angajatorii, atât cei de stat, cât și cei din mediul privat, ar putea fi obligați să aloce salariaților o cotă de cel puțin 7,5% din profitul net - proiect

angajati la job

Foto Guliver/Getty Images

Angajatorii români, de stat și privați, ar putea fi obligați să aloce salariaților o cotă de cel puțin 7,5% din profitul net realizat, prevede un proiect de lege consultat de Profit.ro.

În prezent, posibilitatea de a repartiza profit salariațillor este prevăzută doar pentru companiile de stat, care pot acorda aceste drepturi în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de un salariu de bază mediu lunar.

În 30% dintre firmele din Uniunea Europeană cu peste 10 angajați se regăsește participarea la profit a angajaților, iar 13% din angajații europeni beneficiază de diverse scheme de participare la profit, potrivit unui studiu european, citat de inițiatorii proiectului. Aceștia sunt Adrian Dohotaru, fost deputat USR, deputatul PSD Alfred Simonis, președintele comisiei de muncă din Camera Deputaților, Adrian Solomon, și deputații social-democrați Florin Manole și Roxana Mînzatu.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Intr-adevar relatiile dintre angajator si angajati din Romania nu sunt neaparat exemple de buna practica, dar aceastea nu se vor rezolva prin fortarea actionarilor sa imparta mai multi bani din banii lor. Ci, numai printr-o mai multa maturizare a tuturor partilor implicate in a dezvolta si intelege relatiile de munca: angajatorii sa inteleaga ca cei pe care ii platesc nu sunt sclavi si daca vor sa aiba mai mult profit trebuie sa lucreze cu ei pentru acest lucrui, iar angajatii sa inteleaga ca actionarii au si ei riscurile lor in afacere care in anumite situatii pot fi create de angajati.
    Dar noi luam din afara numai ce ne place, fara sa intelegem implicatiie acestora in specificul local.Ce usor este sa vorbesti pe banii altora, specific politrucilor de la psd.
    P.S. Cand vezi totusi cine conduce discutiile - senatorul Panarama Solomon - spaima mastilor si razesul moldovean care lupta impotrive cotropitorilor turci din saormeriilor locale - incepi sa intelegi ca nu are nimic de-a face cu logica si ratiunea
    • Like 0
  • Nume check icon
    Intr-adevar relatiile dintre angajator si angajati din Romania nu sunt neaparat exemple de buna practica, dar aceastea nu se vor rezolva prin fortarea actionarilor sa imparta mai multi bani din banii lor. Ci, numai printr-o mai multa maturizare a tuturor partilor implicate in a dezvolta si intelege relatiile de munca: angajatorii sa inteleaga ca cei pe care ii platesc nu sunt sclavi si daca vor sa aiba mai mult profit trebuie sa lucreze cu ei pentru acest lucrui, iar angajatii sa inteleaga ca actionarii au si ei riscurile lor in afacere care in anumite situatii pot fi create de angajati.
    Dar noi luam din afara numai ce ne place, fara sa intelegem implicatiie acestora in specificul local.Ce usor este sa vorbesti pe banii altora, specific politrucilor de la psd.
    P.S. Cand vezi totusi cine conduce discutiile - senatorul Panarama Solomon - spaima mastilor si razesul moldovean care lupta impotrive cotropitorilor turci din saormeriilor locale - incepi sa intelegi ca nu are nimic de-a face cu logica si ratiunea
    • Like 0
    • @ Nume
      Hai să nu le mai plângem de milă patronilor , acest tip de cointeresare materială există în multe țări din UE ( alea cu tradiție capitalistă) nu inventăm noi capitalismul. Partea proastă e că la noi nu se respectă prevederile legale nici în ceea ce privește drepturile salariaților nici cele ale acționarilor. Trebuie să existe un echilibru în ceea ce privește împărțirea plusprodusului pentru că altfel salariatul își pierde motivarea și competitivitatea când vede că patronul dă cu banii la Loft pe dansatoare la bară și pe șampanie la roabă in timp ce salariatul se chinuie cu minimul/economie pentru că nu-i așa compania nu-și permite să-l plătească decent. Ca să nu sară haterii capitalismului de uliță țin să le reamintesc că nici un patron nu a emigrat din cauza condițiilor economice sau legislative din România , în schimb au emigrat peste 4,5 milioane de salariați și din păcate dintre cei mai buni. Deci nu e dracul așa de negru cum îl prezintă antreprenorii ca să nu mai spun de faptul că participarea la beneficii a salariaților crește cointeresarea lor materială în bunul mers al companiei și implicit productivitatea muncii. De altfel astfel de stimulente există prevăzute în legea contabilității încă din anul 1991 dar din păcate mentalitatea patronului român e departe de a celui occidental el preferând la împărțirea profitului net să pună mai mult accent pe bolidul de lux , vila din Pipera și pe sejururi exotice decât pe răsplătirea salariaților. Poate de aia randamentul firmelor românești e de doua ori mai mic decât al celor străine din România la aceeași cifra de afaceri și durata de viață a unui start-up românesc nu depășește 7 ani iar peste 70%din salariile din privat figurează în revisal cu minim/economie. Chiar un așa mare procent merită in privat un salariu de subzistență in pofida faptului că e vorba de sectorul cel mai dinamic al economiei sau e doar vorba de lăcomie domnilor antreprenori ?
      • Like 0


Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult