Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Toți copiii lui Copy

Căutați pe Google sintagma „cum să copiezi la examen". Rezultatele sunt neașteptate. Există zeci de pagini cu sfaturi practice, forumuri cu schimburi de experiență, metode clasice și high-tech, găzduite de website-uri obscure sau publicații mari, respectabile. Cultivarea formelor de hoție din școală este rădăcina tuturor problemelor pe care le dezvoltă adultul în societate. Obișnuit să copieze, să fure, să fenteze testele și profesorii, să dea atenții ca să meargă mai departe, va căuta tot timpul soluția cea mai ușoară, va respecta legea selectiv și va fi solidar cu cei care procedează la fel. În România, frauda la școală se practică de la unii elevi la tezele din gimnaziu, până la guvernanți care au luat cu nesimțire lucrările altora prin metoda copy-paste ca să-și adauge titlul de doctor pe cartea de vizită. Într-un moment de privire în oglindă, sistemul de învățământ românesc ar trebui să aibă siceritatea să recunoască: frauda la școală este principala problemă a țării.

V-ați lăsa copilul pe mâna unui medic să-l opereze, dacă ați ști că și-a luat dreptul de practică dând șpăgi ca să treacă examenele, chiulind de la cursuri și copiind la testele scrise? V-ați lăsa un proces sau libertatea jucate de un avocat, dacă ați ști că a fentat examenele și că are licența luată prin fraudă?

Scena publică a fost invadată de indivizi cu vocabular precar evident, dar cu doctorate. Gabriel Oprea, cățărat la vârful puterii icnind obsesiv interesul național, este suspectat nu doar că a plagiat, dar că a coordonat zeci de alte lucrări fără legătură cu activitatea științifică. Robert Negoiță, primarul sectorului 3, și-a luat bacalaureatul la peste 30 de ani, a terminat foarte repede o facultate și s-a făcut în regim de urgență doctor în Științe Juridice, cu o lucrare despre care Emilia Șercan a dovedit că este copiată de la primul la ultimul cuvânt, inclusiv de pe website-uri cu știri și analize. Unii nu s-au mulțumit cu un titlu, au chiar două, cum este primarul orașului Voluntari. Simpla parcurgere a acestor teze te lasă fără cuvinte. Idei banale, nicio legătură cu activitatea de cercetare, care aduc mai degrabă cu niște concluzii neinspirate ale unor elevi de gimnaziu, în încercarea disperată de a-i aburi pe profesori cu lucrări scrise pe multe pagini, sperând că dascălii se vor plictisi, dar vor aprecia efortul. Exemplificam, într-un text mai vechi, această înșiruire de prostii culeasă de jurnalista Iulia Marin din teza lui dr. Pandele, concluzia lucrării sale de doctorat: Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți de faptul că, pe lângă oportunități, Uniunea Europeană aduce și o serie de provocări la care țara noastră va trebui să răspundă în mod adecvat. (?!!!) 

Povestiți-le copiilor voștri de școală primară despre ce este Uniunea Europeană, în cazul în care nu știu deja, s-ar putea să emită câteva idei cu mult mai complexe sau mai neașteptate ca abordare.

Efortul pe care-l depun tinerii care încearcă să fure la examene ar fi demn de toată admirația, dacă ar fi pentru o cauză cinstită. O simplă căutare pe net oferă zeci de pagini de instrumente menite să intri în universul fraudei, toate în limba română. Există website-uri dedicate fițuicilor electronice care se pot încărca pe telefonul mobil. Sunt forumuri despre metode de furt dezvoltate sub domeniile unor reviste și portaluri altfel respectabile

Faceți un exercițiu, veți vedea cât de mult au evoluat în ultimii ani vestitele fițuici pentru realizarea cărora tinerii pierdeau nopți la rând ca să scrie ca pe bobul de orez. Îmi spunea un profesor care a avut de a face cu toate metodele de fraudă că speră ca simpla transcriere a ideilor pe o copiuță sau ascultarea rezolvării subiectelor de pe iPod să le antreneze elevilor și studenților memoria vizuală și auditivă, astfel încât, în cele din urmă să rămână cu ceva în cap.

La examene, frauda a devenit îndeletnicire națională în toate domeniile. Zeci de scandaluri cu examene trucate pentru permisul de șofer (fostul primar Piedone și-a luat astfel carnetul, ridicat apoi prin ordin de prefectul județului). Gândiți-vă: oare câți șoferi au câștigat dreptul de a conduce pe drumurile publice fără să învețe și să fie testați sau cum indivizi care nu știu să scrie au primit dreptul de a se urca la volan prin fraudă. Aduceți-vă aminte, de asemenea, descinderile de la Colegiul Bolintineanu din București la examenul de bacalaureat, instalarea camerelor de supraveghere în sălile în care se fac testările, scăderea abruptă a promovării la bacalaureat după această măsură, scandalurile de la examenele naționale de rezidențiat.

Frauda academică nu trebuie lipită de fruntea fiecărui absolvent de școală sau facultate, dar fenomenul a scăpat de sub control și a devenit atât de banal și cotidian, încât există mulți români care trec foarte ușor nu doar peste un plagiat demonstrat, dar mai nou, votează și primari aflați în pușcărie, deși au luat mită. Altfel spus, furtul la școală este o normalitate, în țara în care șpaga aproape că poate fi băgată în lege. Ne culcăm cu ea, ne trezim cu ea, o dăm la școală, la spital, la portarul de la primărie, inspectorului sanitar, o respirăm și îi învățăm pe copii cum să o practice.

După ce a primit un nou verdict de plagiat pentru teza de doctorat, Victor Ponta a reacționat într-o postare pe contul de Facebook:

"Ok - tehnocrații au rezolvat principala problemă a țării - mi-au luat și ei doctoratul (ca Băsescu în 2012)!

Înțeleg că acum (după această mare victorie) totul va fi bine - de azi încep să crească încasările la buget, să ieșim din deficit. De azi începem să primim banii europeni pe care nu i-am luat până acum. De azi plătim subvențiile în agricultură, mărim salariile și pensiile. De azi nu mai mor bebelușii în spitale și nici nu se mai dau subiecte grele la examenul de capacitate. Și de azi nu mai suntem "marfă" pe care o vând tehnocrații ca să primească o promovare când se întorc la Bruxelles!

Sunt onorat de efortul pe care ditamai Guvernul de tehnocrați l-a făcut doar pentru persoana mea - o ordonanță de urgență doar pentru mine, o Comisie doar pentru mine (când am primit verdictul de neplagiat în 2012 de la același CNACTDU a mai fost o teză de doctorat examinată în același timp - fac pariu că nu aveți "Curaj" să o revedeți și pe aceea). O hotărâre definitivă dată în favoarea mea de ICCJ în 2014 ignorată! Vă mulțumesc din inimă dragi politruci!

Și de azi mă ocup să îmi fac o nouă teză de doctorat cu tema "Fabuloasa Guvernare Tehnocrată și mărețele sale realizări pentru poporul român" - that will be fun! "

Strategia lui Victor Ponta, dar și a lui Liviu Dragnea, care i-a luat apărarea - a fost simplă. La început negare, apoi politizarea subiectului, astăzi bagatelizare. Cei care știu ce înseamnă școala cu adevărat, care sunt conștienți că aceasta trebuie să ofere competențe celor care trec prin ea, știu că mesajul lui Victor Ponta trebuie citit în cheie exact inversă. Da, principala problemă a țării este impostura academică, iar curățirea de plagiate, furt, corupție a școlii este extraordinar de importantă pentru evoluția României. Pentru că toleranța față de furt a făcut ca în funcții să ajungă un premier care și-a furat titlul, un vicepremier (ministru de interne) Oprea care folosea coloana oficială ca să iasă la cafea, niște primari ca Pandele la Voluntari, Negoiță la Sectorul 3, care taie cu o ură viscerală tot ce înseamnă spațiu verde.

Acolo unde au încăput acești domni în funcții atât de înalte, nu este exclus să se fi strecurat, pe lângă ei, pe toate palierele instituțiilor publice, oameni slabi, nepregătiți, dar care și-au furat diplomele. La fisc poate tocmai de aia nu se încasează la buget, la pensiile și salariile despre care vorbește Victor Ponta, poate de aia nu le calculează cineva corect, la ministerul agriculturii, unde se dau subvențiile, poate lipsește un profesionist cu școală pe bune, pentru că locul i-a fost ocupat de un personaj cu competențe îndoielnice, împins de la spate de vreun partid.

Sistemul românesc public este parazitat de tot felul de indivizi și individe cu educație discutabilă, urcați pe scara socială cu ajutorul politicului, lipitori de afișe electorale care s-au trezit umblând ca bezmeticii prin ministere. La Sănătate, toți miniștrii au lăsat straturi groase de funcționari care nu se pricep la nimic. Cel de dinaintea #Colectiv, Nicolae Bănicioiu, a luat cu el un singur om la plecare și a lăsat 5 din mandatul lui să paraziteze organigrama. Ridicarea doctoratului lui Victor Ponta nu este nici pe departe problema principală de rezolvat a țării. Dar la nivel de simbol, este cel mai important semnal pentru toleranța zero față de frauda academică. Furtul, copiatul, înșelatul, șpaga - toate trebuie să devină incompatibile cu tot ce ține de școală. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La întrebarea autorului dacă ne-am lăsa copiii operați de cineva care a luat toate examanele fraudând, sau pe mâna unui judecător care în același mod a ajuns să judece, e clar că NU, dar cum ne putem feri de toate aceste mizerii pe care le vedem zilnic ieșite în spațiul public, prin malpraxisul „de zi cu zi”, sau ciudatele verdicte date de unii judecători, care parcă nu folosesc aceeași lege de judecare într-un anume caz și diferă măsura cu care se judecă de la un capăt la altul al țării. Se pare că totul ține de noroc la noi, să dai peste un medic bun și priceput în ale meseriei, sau să nimerești un judecător drept și care chiar a învățat pe bune. Totul e hazard!
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Copiatul trebuie combătut prin schimbarea materiei. Dacă la română se vor înlocui acele comentarii literare anoste, scrise în dulcea limbă de lemn a criticii literare, cu scriere creativă se va anula şi copiatul. La creaţie nu se copiază, că n-ai ce.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Copiatul, ca si spaga, exista de foarte mult timp. Oricand se vor crea reguli, cineva va incerca sa le fenteze. Sigur, proportiile difera de la grup la grup. Nu are legatura nici cu programa, nici cu materia. Cat despre scriere creativa cine spune ca nu vor exista biletele cu intrebari si raspunsuri legate de, sa zicem, gramatica?
      • Like 0
  • Așa este. Poate cel mai bine ar fi să se încerce măcar, ceea ce făceau unii profi mai destupați pe la electronică. Examenele să fie de așa natură încât să se poată da cu cărțile pe masă. Să nu conteze decât capacitatea de analiză și algoritmare, în locul memorizării. Și pe la chebekka liberă am dat niște examene din astea - aceeași chestie. O mie de cărți, dacă ai nevoie. Rezolvă problema.
    • Like 2
    • @ alvarados sentimento
      Valentin check icon
      Foarte ok, să primeze practica. Învăţământul bun are două condiţii de bază, două picioare pe care merge: practica şi liberul arbitru. Să experimentez o materie şi să nu mi se bage pe gât.
      • Like 0
  • De ce nu se poate comenta postarea domnului Croitoru?...
    • Like 0
    • @ Constantin
      Valentin check icon
      Pentru că postarea d-lui Croitoru nu ia în calcul problema de bază: copii recurg la copiat pentru că materia e anostă şi imposibil de ingurgitat în proporţie de 99%. Dacă aşezăm materia pe baze practice - cum este scrierea creativă - dispare şi copiatul. La scriere creativă nu trebuie să copiezi, trebuie să creezi. La creaţie nu se copiază. Evident, dacă cineva nu e bun pe parte de creaţie atunci nu face literatură. Învaţă doar nucleul de bază, şi anume gramtica şi comunicarea. Învaţă cum să se exprime corect, cursiv, cum să susţină un interviu, să alcătuiască o scrisoare de intenţie etc. Literatura e ARTĂ, ca muzica sau pictura. Nu e o necesitate.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Anon check icon
      Postarile domnului Croitoru nu au legatura cu discutia de aici. Si da, acum se poate comenta.
      • Like 0
  • Corecte observații! De personajele din vârf se poate scăpa ușor: le schimbi politic. Ce te faci însă cu toate acele „straturi geologice” de funcționari angajați de fapt altcumva decât exclusiv pe valoare și competență? Singura metodă corectă ar fi să scoți la concurs toate posturile de conducere din sistemul public și să faci niște concursuri pe bune, ca la bacalaureat. Și încă ceva: salariații publici trebuiesc învățați, la fel ca cei din sistemul privat - că posturile lor nu sunt bătute în cuie, se pot la un moment dat desființa, sau el ca angajat poate fi dat afară dacă nu-și face treaba bine. Deocamdată nu se poate face asta, cine să le pretindă angajaților din sistemul public să facă performanță - niște șefi neperformanți?!
    • Like 1
  • Anon check icon
    Nu am informatii exacte, asa ca stau si ma intreb: cat rau o fi facut circul asta cu doctoratul lui Ponta comunitatii stiintifice din Romania? Ma refer la adevarata comunitate stiintifica, profesori si studenti dedicati, fizicieni capabili de la Magurele (si alte institute, nu vreau sa discriminez), matematicieni pasionati de la universitatile din tara si evident multi altii, oameni cinstiti. Ce imagine mai are oare Romania in comunitatea stiintifica internationala? Cum mai sunt priviti cercetatorii romani educati in Romania? Of, Of, victoras, nu cred ca realizezi tu cat rau ai facut cu "teza" aia...cel mai probabil nu iti pasa.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    -Opriţi, autobuzul e defect! Iese fum de la motor. - E vina şoferului, nu mai avem şoferi dedicaţi - Ba e vina pasagerilor. Sunt prea gălăgioşi! - Aşa e când nu mai avem şoferi. - Iese fum de la motor...
    • Like 0
  • Venom check icon
    De la Traian și Decebal, la Copy și Paste. Firescul de pe lumea hoților, generația xerox.
    • Like 0
  • Copiii lui Copy și copiii lui Paste - păcat că nu ne dăm seama că ne furăm chiar nouă căciula. Am înțeles și partea cu hoțul neprins care e negustor cinstit, însă declarația domnului Ponta, care se victimizează, este pur și simplu bulversantă.
    Nu e de mirare că șmecheria va fi, în continure, văzută ca cea mai mare calitate necesară pentru a reuși în viață, cu multe diplome, cu vilă și mașină, dar fără fond. Dar ce mai contează? Într-o țară de descurcăreți, a te descurca cu orice preț e reușita supremă, la orice nivel.
    • Like 2
  • Nu conteaza, in aceasta discutie, programa scolara cu Fefeleaga sau Pitagora. Ci pur si simplu, etica unui examen, etica unei existente. Pentru ca, daca toti trisam, atunci ce facem, il punem in fruntea scolii, spitalului, sectiei, unitatii, etc pe cel care stie sa fure/triseze mai bine? In cazul acesta, si eu ma pot inscrie la "Astrofizica cuantica aplicata intr-o eprubeta cu vagi urme de NaCl in patagoneza". Iar daca fituica/tehnica mea de copiat e cea mai buna iar eu iau 10, rezulta ca sunt cel mai bun, nu? Autorul pune problema cat se poate de simplu - te-ai opera de "apendicita" daca chirurgul a fuserit toate examenele?
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult