Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Toți străinii care vizitează orașul meu au un șoc: „Cum își permit românii mașinile luxoase pe care doar puțini occidentali cu venituri mari și le iau?!”

Mașini pe platformă

Foto: Alamy/ Profimedia Images

Toți turiștii străini care au vizitat Galațiul sau cei care au venit din motive profesionale, pe care i-am cunoscut, au remarcat numărul impresionant de mașini luxoase din oraș.

M-au întrebat de unde au atâția bani proprietarii să le cumpere, cu ce se ocupă, ce fac? Fiindcă în același timp, în contrast, au văzut oameni modești pe străzi, au remarcat subdezvoltarea generală, faptul că orașul este gri la propriu, că imobilele istorice zac în nepăsare, unele aproape de prăbușire, au simțit pe pielea lor lipsa oportunităților turistice, de agrement, de petrecere a timpului liber în general, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un oraș înconjurat de ape, cu un potențial imens și nevalorificat.

Sursa banilor, în mare parte, este bine cunoscută: economia subterană merge de minune, fie că vorbim despre videochat, o adevărată industrie aici, sau alte „îndeletniciri” neortodoxe, banii venind din vestul Europei, „underground”. Nimic din acest „domeniu” nu se fiscalizează și uite așa parcul auto din Galați prosperă. Aici întâlnești mașini pe care mulți dintre occidentalii cu venituri de 5-6 ori mai mari ca ale noastre, și aici mă refer la muritorii de rând, cei care trăiesc din salarii, nu și le pot permite sau consideră că efortul financiar ar fi prea mare și nu este cazul, fiecare recunoscându-și puterea financiară, nefiind loc de snobism.

Este o discrepanță izbitoare, de altfel. Străinii cu care am discutat mi-au spus că această clasă, categorie socială sau cum s-o numi, ușor de identificat cu ochiul liber, nu prea este întâlnită la ei, lucru pe care-l știam. Este și firesc, acolo nu sunt premisele apariției și nici încurajării extinderii unei asemenea pături sociale. Acolo acea „middle class” care asigură dezvoltarea unei națiuni reprezintă majoritatea, iar la noi cu greu poate fi identificată.

Pe de altă parte, videochatul reprezintă o alternativă pentru tineri, chiar bănoasă și facilă, într-un oraș care nu mai oferă locuri de muncă, oportunități, investițiile fiind ca și inexistente. Banii se regăsesc pe undeva prin cheltuielile la terase, baruri, restaurante, pline toate, Galațiul stând foarte bine la acest capitol, în shopping-urile din mall, magazine, cu alte cuvinte banii există și circulă, dar ajută cu foarte puțin dezvoltarea comunității, fiind în mare parte nefiscalizați.

Și poate și dacă ar fi și nu ar fi direcționați unde și cum trebuie pentru dezvoltare, investiții, cum de cele mai multe ori se și întâmplă, tot în urmă am rămâne în comparație cu multe alte orașe transilvănene pe care le admirăm și unde ne-ar plăcea să trăim, cu un vibe atrăgător.

Conexiunile, infrastructura și investițiile merg mână în mână. Pentru noi podul care se construiește lângă Brăila înseamnă o rază de speranță. 

La fel poate și terminalul modal de containere care s-ar construi în Port Bazinul Nou, despre care se vorbește de foarte mulți ani (dar nu s-a făcut nimic până acum) și care ar atrage mii de locuri de muncă, ar aduce o perspectivă optimistă pentru mulți tineri, care momentan nu își văd viitorul aici.

Dar toate acestea implică timp, ani irosiți, incertitudine și mulți, pe bună dreptate, nu pot aștepta.

În fond, de ce ar face-o? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Multe astfel de masini si proprietati imobiliare sunt ale proxenetilor; cea mai josnica specie de infractori!
    • Like 0
  • Nume check icon
    Sunt mai multe aspecte aici. In primul rand sa intelegem ca si multe masini sunt junghiuri second hand care arata bine. In al doilea rand este si nebunia romanilor de a trai peste cat isi poate permite.
    In rest pe langa faptul ca orasul este situat departe de "lumea dezlantuita" si in afara drumurilor nationale importante, nici autoritatile locale nu s-a gandit la o strategie de dezvoltare pe termen lung, in ciuda faptului ca ani de zile au avut o guvernare de aceeasi culoare politica cu autoritatile locale.
    A fost mult mai usor sa stai degeaba sa nu faci nimic, Si acum culegi ce ai semanat. Adica nimic.
    • Like 3
  • Maron_S check icon
    Strainii nu prea intalnesc aceasta categorie la ei ? Pai nu de la straini vin masinile astea la noi, vandute la second hand ? Ei si le permit noi, si pentru fiecare meltean roman cu bmw, a existat un german/austriac/francez etc , care a vandut acest bmw. Deci cum nu exista la ei asa ceva. Nu am vrut libertate? Sau ce am vrut ? De unde atata vaiet ca au unii bmw second ?
    • Like 1
    • @ Maron_S
      Chiar și second hand (deși unii reușesc chiar ”first hand”) respectivii proprietari nu prea sunt fiscalizați, așa că tot la ocolitul legii ajungem. Dar până acolo, s-ar cuveni ca chiar și resursele necesare pentru ”second hand” să fie verificate ; în mod normal s-ar ajunge la banii negri pe baza cărora își cumpără chiar și ”second hand” ! Dar preocupările autorităților noastre (inclusiv partidele) nu sunt preocupate de fondul unei probleme !
      • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult