Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Toți străinii care vizitează orașul meu au un șoc: „Cum își permit românii mașinile luxoase pe care doar puțini occidentali cu venituri mari și le iau?!”

Mașini pe platformă

Foto: Alamy/ Profimedia Images

Toți turiștii străini care au vizitat Galațiul sau cei care au venit din motive profesionale, pe care i-am cunoscut, au remarcat numărul impresionant de mașini luxoase din oraș.

M-au întrebat de unde au atâția bani proprietarii să le cumpere, cu ce se ocupă, ce fac? Fiindcă în același timp, în contrast, au văzut oameni modești pe străzi, au remarcat subdezvoltarea generală, faptul că orașul este gri la propriu, că imobilele istorice zac în nepăsare, unele aproape de prăbușire, au simțit pe pielea lor lipsa oportunităților turistice, de agrement, de petrecere a timpului liber în general, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un oraș înconjurat de ape, cu un potențial imens și nevalorificat.

Sursa banilor, în mare parte, este bine cunoscută: economia subterană merge de minune, fie că vorbim despre videochat, o adevărată industrie aici, sau alte „îndeletniciri” neortodoxe, banii venind din vestul Europei, „underground”. Nimic din acest „domeniu” nu se fiscalizează și uite așa parcul auto din Galați prosperă. Aici întâlnești mașini pe care mulți dintre occidentalii cu venituri de 5-6 ori mai mari ca ale noastre, și aici mă refer la muritorii de rând, cei care trăiesc din salarii, nu și le pot permite sau consideră că efortul financiar ar fi prea mare și nu este cazul, fiecare recunoscându-și puterea financiară, nefiind loc de snobism.

Este o discrepanță izbitoare, de altfel. Străinii cu care am discutat mi-au spus că această clasă, categorie socială sau cum s-o numi, ușor de identificat cu ochiul liber, nu prea este întâlnită la ei, lucru pe care-l știam. Este și firesc, acolo nu sunt premisele apariției și nici încurajării extinderii unei asemenea pături sociale. Acolo acea „middle class” care asigură dezvoltarea unei națiuni reprezintă majoritatea, iar la noi cu greu poate fi identificată.

Pe de altă parte, videochatul reprezintă o alternativă pentru tineri, chiar bănoasă și facilă, într-un oraș care nu mai oferă locuri de muncă, oportunități, investițiile fiind ca și inexistente. Banii se regăsesc pe undeva prin cheltuielile la terase, baruri, restaurante, pline toate, Galațiul stând foarte bine la acest capitol, în shopping-urile din mall, magazine, cu alte cuvinte banii există și circulă, dar ajută cu foarte puțin dezvoltarea comunității, fiind în mare parte nefiscalizați.

Și poate și dacă ar fi și nu ar fi direcționați unde și cum trebuie pentru dezvoltare, investiții, cum de cele mai multe ori se și întâmplă, tot în urmă am rămâne în comparație cu multe alte orașe transilvănene pe care le admirăm și unde ne-ar plăcea să trăim, cu un vibe atrăgător.

Conexiunile, infrastructura și investițiile merg mână în mână. Pentru noi podul care se construiește lângă Brăila înseamnă o rază de speranță. 

La fel poate și terminalul modal de containere care s-ar construi în Port Bazinul Nou, despre care se vorbește de foarte mulți ani (dar nu s-a făcut nimic până acum) și care ar atrage mii de locuri de muncă, ar aduce o perspectivă optimistă pentru mulți tineri, care momentan nu își văd viitorul aici.

Dar toate acestea implică timp, ani irosiți, incertitudine și mulți, pe bună dreptate, nu pot aștepta.

În fond, de ce ar face-o? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Multe astfel de masini si proprietati imobiliare sunt ale proxenetilor; cea mai josnica specie de infractori!
    • Like 0
  • Nume check icon
    Sunt mai multe aspecte aici. In primul rand sa intelegem ca si multe masini sunt junghiuri second hand care arata bine. In al doilea rand este si nebunia romanilor de a trai peste cat isi poate permite.
    In rest pe langa faptul ca orasul este situat departe de "lumea dezlantuita" si in afara drumurilor nationale importante, nici autoritatile locale nu s-a gandit la o strategie de dezvoltare pe termen lung, in ciuda faptului ca ani de zile au avut o guvernare de aceeasi culoare politica cu autoritatile locale.
    A fost mult mai usor sa stai degeaba sa nu faci nimic, Si acum culegi ce ai semanat. Adica nimic.
    • Like 3
  • Maron_S check icon
    Strainii nu prea intalnesc aceasta categorie la ei ? Pai nu de la straini vin masinile astea la noi, vandute la second hand ? Ei si le permit noi, si pentru fiecare meltean roman cu bmw, a existat un german/austriac/francez etc , care a vandut acest bmw. Deci cum nu exista la ei asa ceva. Nu am vrut libertate? Sau ce am vrut ? De unde atata vaiet ca au unii bmw second ?
    • Like 1
    • @ Maron_S
      Chiar și second hand (deși unii reușesc chiar ”first hand”) respectivii proprietari nu prea sunt fiscalizați, așa că tot la ocolitul legii ajungem. Dar până acolo, s-ar cuveni ca chiar și resursele necesare pentru ”second hand” să fie verificate ; în mod normal s-ar ajunge la banii negri pe baza cărora își cumpără chiar și ”second hand” ! Dar preocupările autorităților noastre (inclusiv partidele) nu sunt preocupate de fondul unei probleme !
      • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult