Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șase ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Transformarea spitalului din Caransebeș, cu 40 de tone de deșeuri, combinezoane de la ajutoare și aparatură nefolosită într-o unitate ce oferă condiții decente. Adrian Dumbravă, manager: „Oamenii trăiesc într-o stare de autosuficiență pe care mi-e greu să o descriu”

„Sentimentul cel mai ciudat și trist l-am avut când am ajuns în zona laboratorului de analize: să văd la punctul de recoltare același scaun de recoltare unde mie, în anul 1984, mi s-a recoltat sânge pentru grupa sanguină, să văd aceeași ușă, cu același mâner... Plastic, am rămas perplex”, spune Adrian Dumbravă.

Invitat la Podcastul de Fapte Bune, managerul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș povestește ce a găsit anul trecut după un tur al spitalului și o filmare de 6 ore, dar și planul său pentru neonatologia din Caransebeș: aparatură de top, personal medical și parteneriatul profesional cu doctorul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie intensivă Nou-Născuți de la Marie Curie, considerată standard în îngrijirea neonatală din România.

Puteți asculta Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

„M-am înfiorat”, spune Adrian Dumbravă de al cărui nume se leagă proiectul Spitalului de la Mioveni, singurul construit în România în ultimii 30 de ani. „Dar m-am și ambiționat”, recunoaște, așa că în aprilie 2021 preia interimatul Spitalului Municipal din Caransebeș, construit în urmă cu 50 de ani și în care doi dintre copii i s-au născut.

„Din păcate spitalul era neschimbat. Am regăsit parte din medicii cu care soția mea a născut și cu unii dintre ei lucrăm în continuare. Lucrurile s-au schimbat, dar nu atât de mult pe cât mi-aș fi dorit”, spune acesta. Suntem în faza în care încă descopăr lucruri neplăcute la Caransebeș. În ultimii cinci ani la spital au fost 12 manageri. Când nu ai continuitate, nici nu mai e cazul să pomenim de viziune sau de strategii. Și atunci lucrurile au degenerat pe toate planurile: atât material, aici mă refer la infrastructură, cât și uman; lipsa de responsabilitate a dus la lucruri care nu ar fi trebuit să se întâmple”.

Invitatul Podcastului spune că a făcut o evaluare a spitalului, din toate punctele de vedere: „Din punct de vedere medical, lucrurile funcționau. Târâș-grăpiș, cum spune românul. Dar baza materială era sub orice critică. Efectiv, condițiile de acolo erau inumane. Am făcut o înregistrare de 5-6 ore peste tot, iar o parte din ea a ajuns în presă. Nu se poate, în mileniul trei, să oferi astfel de condiții pacienților, asiguraților din sistemul public de sănătate. Auditul îl fac în continuare pentru că vreau să expertizăm statutul de funcțiuni și organigrama spitalului. Cazuistica zonală, baza materială și aia să oferi publicului și la asta lucrăm.” A fost tentat să și renunțe:

„Dacă nu aș fi găsit o parte medicală care să mă motiveze atât profesional, cât și moral nu aș fi rămas. Dar, spre bucuria mea am găsit un grup de medici tineri, cam de 40 de ani, extrem de bine pregătiți – iar eu am o activitate de 25-30 ani în mediul medical privat și atunci am putut să fac o evaluare bună – și m-a încurajat să rămân și să continui o schimbare la Caransebeș și o modernizare din toate punctele de vedere. Am început cu ce a fost mai ușor pentru mine ca manager. Reamenajarea și igenizarea spitalului. Lucru care este în desfășurare și acum”.

40 de tone de deșeuri dintr-un spital

Povestește că a trăit un sentiment ciudat când, la turul spitalului, a ajuns în zona laboratorului de analize și a recunoscut același scaun pe care a stat când, în 1984, i-a fost recoltat sânge pentru grupa sanguină. Sau ușa cu fix același mâner. „M-am înfiorat. Și mi-am dat seama cât de departe suntem de unde ar trebui. A fost un moment în care aproape m-am speriat, dar și un moment în care am spus că dacă nu încerc să fac ceva, probabil că foarte puțini ar încerca să facă: dovadă câți s-au perindat pe acolo”.

Oamenii sunt punctul sensibil, consideră Adrian Dumbravă. Procesul s-ar fi deteriorat în ani. „Părerea mea e că el se va repara în mai mulți ani decât în cei în care s-a stricat. Oamenii trăiesc într-o stare de autosuficiență pe care mi-e greu să o descriu. Gândiți-vă că într-un spital care are în jur de 400 de paturi, 388, în primele luni – în care noi am aruncat ustensile, materiale folosite - au fost peste 40 de tone de deșeuri. Dintr-un spital. Spații enorme care erau ticsite cu lucruri vechi. Combinezoane primite de la ajutoare acum 10-15 ani noi. Aparatură nefolosită. Nu s-a făcut o comisie de casare de ani de zile si am cărat luni deșeuri ca să eliminăm mizeria si infecția de acolo”.

Expresia care bagă un oraș în umbră

Cu umor, Dumbravă mai spune că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită pentru că atunci când pui angajatul de la stat la lucru îți iei și scatoalce. „Nu am văzut toate subtilitățile. Nici nu mă mai interesează. Am vrut să dau un alt suflu. Spitalul trebuie să intre pe un alt trend: de responsabilitate și, bineînțeles, pornind de la femeia de serviciu și până la X, pe care îi scoți din ritualul lor...Ei sunt angajați la stat și asta le oferă toate drepturile din lume”.

Întrebat ce se întâmplă cu restul schimbărilor, cu șpaga solicitată ori cu statul la program al cadrelor medicale, managerul spitalului explică de ce Caransebeșul

a intrat în ceea ce numește „un con major de umbră”: „Pentru că am vrut să fie bine pentru toți. Asta e expresia noastră, a românilor: să fie bine pentru toți. Ei, nu întotdeauna se poate să fie bine pentru toți. Spitalul nu este un adăpost social pentru cadrele medicale, pentru medici. Nu înființăm secții ca să dăm de lucru la cineva. Pentru că este ruda, mătușa sau copilul cuiva. Trebuie să ai o expertiză a lucrurilor și să vezi dacă e nevoie”.

Adrian Dumbravă spune pentru Republica ca într-o perioadă scurtă secțiile medicale, inclusiv cele din sistemul public de sănătate, vor avea buget propriu: „Te întinzi atât cât e pătura”. La spital a făcut o evaluare pe cod de parafă a fiecărui medic. „Și dacă am văzut că în secția ta, unde sunt 3 sau 4 medici, unii au o încărcătură de 90 la sută, în timp ce tu ai o incarcatura de 10 la sută, înseamnă că ceva nu e în regulă. „Am stat de vorbă cu medicul respectiv: Spune-mi ce se întâmplă, spune-mi ce se poate face, hai să îți faci mai multe ore în ambulatoriu să te cunoască lumea, sau poate că secția este supra încărcată..Le-am dat un timp să vedem ce se întâmplă. Am avut și surprize. Plăcute și neplacute. E mentalitatea aia de lucrători la stat. Managerii vin și pleacă. Că am auzit-o și pe asta: Ei, domnu’ manager, câți șefi am schimbat noi..”


O secție cum zice neamțul

La Caransebeș însă schimbările le simt și pacienții, nu doar cadrele medicale. Se văd și în secții, care sunt reabilitate și dotate cu aparatură la zi, precum Neonatologia, azi un compartiment de nivel I, de care viitoarele mame fug. De ce explică Adrian Dumbravă, dincolo de scăderea numărului de nașteri din județ ori de migrare: „Mai este și mentalitatea bănățenilor. Se vorbește de ce bănățenii au doar un copil. Pentru că nu pot avea jumătate. Tinerele mame sau viitoarele mame migrează către alte centre unde să nască. Și dacă pleacă să nască la Timișoara înțelegi, că e centru universitar, dar când auzi că pleacă la alte spitale cu aceeași capacitate ca a Caransebeșului sau mai mică..atunci nu-ți pică bine. Și atunci, proiectul Fundației Vodafone România – Fondul Viață pentru Nou-Născuți - a venit mânușă pentru noi.

Când ai o sută de km între Pitești-București sau Caransebeș – Timișoara îți asumi lucrul acesta: pleci pentru că nu ai e să faci. În primul rând sunt condițiile hoteliere, în al doilea profesionalismul medicilor și, cred eu, că și modul de tratare al pacientului de către cadrele medii. Sper ca lucrurile să se schimbe după ce noi pornim secția noua de neonatologie. Avem un singur medic, doamna doctor Doja, șef de secție, extrem de deschisă la nou. Vrem să mai aducem un medic și secția să intre pe un făgaș normal: deocamdată doi medici, 5 - 6 asistenți, 5 infirmieri și 12 paturi.”

În ultimii cinci ani, în spital s-au născut 1639 de copii, din care 45 prematuri au fost transferați la Timișoara. Nu au putut fi tratați corespunzător în compartimentul de neonatologie al spitalului din cauza condițiilor precare și a aparaturii uzate. Cu finanțare de la Fundația Vodafone România (650.099 lei), spitalul va achiziționa 15 echipamente esențiale pentru desfășurarea actului medical: incubatoare, masă reuscitare, autoclav sterilizare biberoane, paturi nou născuți, scaune alăptare, lampă sterlizare, injectomat și monitor funcții vitale.

În cadrul Podcastului, Adrian Dumbravă vorbește și despre o posibilă colaborare cu secția doctorului Cătălin Cîrstoveanu: „Să aducem lucrurile într-o normalitate. Lucrurile la stat până nu ajung să funcționeze ca la privat nu vor funcționa: responsabilitate. Asta trebuie să facem, pentru asta suntem plătiți. Nu îți zice nimeni să mori la datorie, să cazi acolo, dar trebuie să îți faci treaba ta cu responsabilitate maximă. (...)Secția de neonatologie este prima care ajunge la niște standarde normale. As vrea să fie lumina care se aprinde la Caransebeș, să fie stindardul ca lucrurile să se miște - lucrurile sunt departe de ceea îmi doresc -, să fie un forbild, un exemplu: să aducă curaj pentru ceilalți medici ca să schimbăm lucrurile în fiecare.”

În România, la fiecare șapte ore, un nou-născut moare într-o secție de neonatologie insuficient dotată. Fundația Vodafone România a alocat 4,5 milioane de lei pentru proiecte de modernizare și dotare a unor secții de neonatologie din spitale din țară cu aparatură medicală, sisteme de telemedicină, dar și pentru pregătirea echipelor medicale.

Fondul Viață pentru Nou-Născuți este un program național de combatere a mortalității infantile prin creșterea capacității de îngrijire a nou-născuților cu afecțiuni grave din cele mai vitregite secții de neonatologie din România.

Fiecare dintre noi poate susține acest proiect trimițând un sms cu textul RITM la 8845. Cu o donație de 2 euro / lună nou-născuții cu grave probleme de sănătate pot fi ajutați.

De ce îi sună telefonul și ce discuții sunt la rapoartele de gardă aflați de la managerul Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, dar și când se va redeschide ușa noii secții de Neonatologie, aflați la Podcastul de Fapte Bune susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm