Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Trei din patru companii au dificultăți în gestionarea eficientă a mobilității resurselor umane, pe fondul creșterii cererii de experiență internațională în câmpul muncii

angajata - mobilitate

Foto.Lars Zahner / imageBROKER / Profimedia

Doar unul din patru angajatori (25%) dispune de o funcție de mobilitate pe deplin dezvoltată, iar trei sferturi (75%) nu reușesc să profite de o forță de muncă cu adevărat mobilă și agilă, potrivit ediției 2024 a studiului EY - Mobility Reimagined. Companiile din întreaga lume riscă să piardă cursa pentru resurse umane și pentru creșterea rezilienței activității economice, pentru că nu reușesc să își mobilizeze în mod eficient forța de muncă și să creeze oportunități de muncă flexibilă.

Studiul a analizat opiniile a 1.059 de profesioniști în domeniul mobilității forței de muncă din 21 de țări cu privire la beneficiile și provocările cu care se pot confrunta organizațiile atunci când elaborează și dezvoltă strategii și funcții de mobilitate.

Strategia de mobilitate este în prezent esențială pentru atragerea și păstrarea resurselor umane

Deși aproape două treimi (64%) dintre angajații respondenți din întreaga lume au declarat că este mai probabil să rămână la angajatorul lor actual după o detașare internațională pe termen lung, 92% consideră că astfel de experiențe le pot „schimba viața” și 89% spun că mobilitatea internațională este esențială pentru continuitatea și reziliența activității economice, în creștere de la 74% anul trecut.

De neimaginat pentru angajatori în urmă cu doar patru ani, noile opțiuni pe care le oferă mobilitatea au schimbat total regulile jocului pe piața muncii. Am putea vorbi chiar despre o revoluție, mai ales pe fondul complexității aspectelor de rezolvat pentru toți cei trei jucători ai domeniului: salariați, companii și autorități de reglementare. Provocările vin atât din tendințe pe care le identifică studiul EY, cât și din diversitatea legislativă și socială la nivel global.

Organizațiile nu sunt bine pregătite pentru a gestiona riscurile de mobilitate transfrontalieră

În pofida avantajelor semnificative pe care programele de mobilitate le aduc companiilor, multe dintre acestea se confruntă cu un număr tot mai mare de riscuri și provocări, atunci când înființează funcții de mobilitate internațională. 71% dintre respondenți au declarat că riscurile de mobilitate transfrontalieră, inclusiv riscurile fiscale/de reglementare și de confidențialitate a datelor, au crescut în ultimii doi ani, în principal din cauza pandemiei și a provocărilor geopolitice și economice actuale, care au făcut ca angajații să se deplaseze în întreaga lume și să lucreze în jurisdicții diferite, sporind expunerea companiilor la probleme fiscale, de reglementare și la diverse acte normative privind raporturile de muncă.

Îngrijorător este faptul că multe organizații nu sunt pe deplin pregătite să gestioneze toate riscurile cu care se confruntă. De exemplu, în timp ce 84% dintre angajatorii respondenți recunosc riscurile legate de confidențialitatea datelor provocate de programele de mobilitate hibridă, doar 55% au pus în aplicare politici pentru a le atenua, o creștere moderată de la 47% anul trecut. În mod similar, deși 87% dintre angajatorii respondenți sunt conștienți de riscurile de securitate cibernetică, doar 46% dispun de politici pentru a le gestiona, în scădere de la 51% anul trecut.

În plus, 46% dintre companiile respondente utilizează un model operațional de mobilitate centralizat, care este adesea izolat de restul activității, ceea ce creează o serie de provocări legate de comunicare, colaborare și tehnologice.

Organizațiile de succes accelerează mobilitatea prin intermediul a cinci factori cheie

Multe companii adoptă, totuși, măsuri în zonele în care sunt necesare. 82% dintre angajatorii respondenți declară că au elaborat o politică sau o abordare pentru mobilitatea hibridă, în creștere de la 76% în 2023.

Există, de asemenea, o conștientizare clară a faptului că mobilitatea este din ce în ce mai importantă. Opt din zece angajatori respondenți (80%) au declarat că intenționează să majoreze investițiile în tehnologia mobilității în următorii cinci ani, în creștere de la 67% în 2023. Două treimi (66%) dintre respondenți consideră că sfera de acțiune a funcției de mobilitate va crește în următorii trei ani.  

Studiul a identificat cinci factori cheie esențiali pentru dezvoltarea unei funcții de mobilitate de succes:

1. Armonizare strategică: organizațiile trebuie să își armonizeze strategia de mobilitate cu strategia organizațională generală

2. Corelarea cu resursa umană: strategia de mobilitate a unei organizații trebuie să fie utilizată în atragerea și dezvoltarea resursei umane

3. Accent digital: organizațiile trebuie să investească și să dea dovadă de maturitate în automatizarea și digitalizarea proceselor de mobilitate

4. Flexibilitate: organizațiile trebuie să încorporeze flexibilitatea în selecția de beneficii

5. Competență externă: organizațiile trebuie să externalizeze parțial sau integral anumite procese de mobilitate pentru eficientizarea acestora.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Leonardo da Vinci

Acești denaturați finalmente demascați și-au găsit emuli și feroci admiratori inclusiv între furibunzii populiști antieuropeni din România, inși seduși de vorbăria înveninată a fanaticului ideolog rus Aleksandr Dughin, de aberantul neo-eurasianism/ antieuropenism și de „înțelepciunea rusească capabilă să debiteze doar tirade îmbâcsite de minciuni împotriva Occidentului, a culturii, civilizației și valorilor democratice ale acestuia. (Cinci capete grotești - artist, după Leonardo da Vinci/ foto: Profimedia)

Citește mai mult

bunic cu nepot

Când obosea se punea la umbra unei tufe și scotea mâncarea pusă de mama în traistă. Uneori înainte de a mânca își dădea jos proteza, apoi desfăcea cârpele îmbibate cu sânge, căci proteza îi rodea carnea până la os, le așeza mai bine cu gândul că nu o să-l mai doară și nici nu o să-l mai roadă, mânca mâncarea, mulțumea lui Dumnezeu pentru tot și se ridica din nou pentru coasă. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Dr. Raed Arafat propune, clar, drastic și argumentat, interzicerea accesului minorilor sub 15-16 ani la rețele ca TikTok, Youtube, Meta, X. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, e contra, anunțându-ne că „De principiu, nu sunt pentru interdicții”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se plasează undeva la mijloc: „Accesul minorilor să fie reglementat și controlat de autorități, precum și de părinți”.

Citește mai mult