Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Trei sferturi din populația României locuiește în zone cu risc de cutremur major. Care sunt zonele „mai protejate”

Un eventual cutremur major în România ar afecta trei sferturi din populație, reiese din proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru perioada 2016-2025, publicat sâmbătă pe site-ul Ministerului de Interne.

„Riscul de producere a unui cutremur major se menține, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuiește 75% din populația României și există importante elemente de infrastructură critică", se arată în proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a IGSU.

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice și mai puțin în părțile de nord-vest și vest ale țării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România și urmările lor”, menționează proiectul strategiei. Autorii raportului amintesc de cutremurul din 4 martie 1977 care a provocat 1.570 de morți, peste 11.300 răniți, 35.000 familii sinistrate și 32.900 locuințe prăbușite sau grav avariate.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, la ora 2.11, seismul fiind resimțit și în București, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul s-a produs la o adâncime de 88,3 kilometri.

În Iași a căzut tencuiala de pe o clădire veche (foto), iar mai multe persoane panicate au sunat la dispeceratul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

(Sursa foto emsc-csem.org)

Directorul general al Institutului pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a declarat sâmbătă la Digi24 că seismul care s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă a fost „destul de semnificativ ca magnitudine” și a avut „un mecanism destul de ciudat, cu efecte către nord-estul și estul României, ceea ce indică o rupere a faliei către această direcție”. Acesta este motivul pentru care cutremurul s-a resimțit destul de puternic la sol în Bârlad, Iași, Vaslui, a explicat Constantin Ionescu.

Topul intensității la cutremur. Unde sunt zonele „mai protejate” 

Între cele mai periculoase zone pentru locuitori în caz de cutremur se numără București, Ploiești, Buzău, Focșani sau Iași, urmate în topul intensității de Roman, Bacău, Pitești, Giurgiu și toate zonele din acest perimetru, se arată într-o analiză realizată de INFP care ține cont de istoricul seismografic din România. În zonele cu risc intermediar se mai află Cernavodă și Tulcea.

Județele Constanța, Timiș, Caraș Severin și Satu Mare sunt considerate „mai protejate” în cazul unui cutremur. La fel și granița dintre județele Suceava și Maramureș.

Pe teritoriul României, nivelul hazardului seismic este determinat de prezenţa mai multor zone seismogene cu potenţial distructiv, conform INFP. 

„Cea mai importantă, atât din punct de vedere al energiei seismice eliberate, cât şi al ariei distrugerilor provocate, este sursa de cutremure majore de adâncime intermediară (60 – 200 km), localizată la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea. Pe lângă aceasta, există câteva zone de cutremure superficiale (adâncimi < 60 km), de importanţă locală: zona Făgăraş – Câmpulung, în partea estică a Carpaţilor Meridionali; zonele Danubiană, Banat şi Crişana – Maramureş, situate în sud-vestul, vestul şi respectiv nord-vestul României; zona de adâncime crustală Vrancea; depresiunea Bârlad şi depresiunea Predobrogeană, localizate în estul României; falia Intramoesică, în sud-est; depresiunea Transilvaniei, în partea centrală a teritoriului. Sud-estul extrem al ţării este, de asemenea, expus efectelor zonei seismice Shabla, generatoare de cutremure puternice, din nord-estul Bulgariei”, se arată într-o analiză despre Hazardul seismic realizată de INFP.

Pe youtube.com a fost postată o înregistrare video, din timpul cutremurului, iar mai mulți utilizatori comentează că au simțit cutremurul de aseară.

„Trăiesc în Chișinău, și sunt la casa pe pământ, credeam ca voi muri aseară...”, a scris cineva, în timp ce altă persoană a comentat cu umor: „Azi-noapte a fost prima dată în mandatul lui Iohannis când au început să se mişte lucrurile în ţară!”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • CezarB check icon
    Ati observat ca la noi obiectele sunt cele care realizeaza actiunea?
    Individul, persoana parca nici nu ar exista!
    Nimic ciudat, totusi! In Bucuresti scrie peste tot: Atentie! Cade tencuiala! Adica tencuiala, printr-un fenomen de autopropulsie sau animare, cade! Daca vreme de zeci de ani, tencuiala a decis sa stea lipita de zid, acum a avut un zvac motivational si s-a hotarat sa cada!
    Ploaia, un fenomen imposibil de anticipat si complet atipic, inunda canalizarile! Canalizarile, care sunt niste infundate si niste necuratate din fire, dau pe dinafara. In Bucuresti toata lumea stie de canalizarile ingalate de pe Tineretului si de nesimtitul Pasaj Unirii care inunda, cu buna stiinta bulevardele.
    Iar angajatii de la domeniul public si de la primarie, ce pot face saracii? Ce sa faca?
    Stau neputinciosi, nu le vina sa creada, sunt efectiv pedepsiti de natura.
    Sa nu mai vorbim ca in cazul inundatiilor, care insista sa aiba loc in fiecare an in primavara si in aceleasi parti ale tarii, digurile cedeaza.
    Catalin Teatru Tanase apare incaltat in gumari si arata catre un dig din 6 saci cu degetul si zice: “Digul a cedat, lasand apa sa faca prapad!”
    In orice caz, banuiala mea este ca exista si diguri corupte, care se dau la o parte din calea apei! Au dat si la televizor cazul unui dig oligarh, care se folosise de fonduri europene de 800.000 Euro ca sa se construiasca si el era de fapt doar un val de pamant.
    Suprinzator, cand a venit apa, digul a refuzat sa isi indeplineasca scopul pentru care a fost construit si a lasat-o sa treaca peste el. Cazul imi aminteste de jocurile Gloriei Bistrita!
    Pana si barca premierului vizitator-constator era trasa de oameni. Sa ne amintim, barca era trasa de jandarmi, nu era actionata de un motor cu combustibil, de abur sau de vasle.
    Nu! este trasa ca o printesa egipteana de jandarmi! Cu siguranta scene similare aveau loc acum 5000-6000 de ani in Egipt, cand oamenii, alaturi de boi, tractau obiectele si nu invers!
    Oricum, daca e un fenomen care sa ne aduca intr-o relatie preistorica, ancestrala cu natura, aceasta e zapada! De la stiri o cunoasteti sub denumirea de zapada ucigasa, zapada care aduce nenorocirea, care lasa 18.000 de localitati in bezna, care acopera ambele autostrazi ale Romaniei si nu poate fi curatata de firmele care sunt platite cu milioane de euro sa o dea la o parte.
    Cutremurul ce poate sa faca si el decat sa fie devastator?
    Un singur lucru ma intreb de aproape 25 de ani? Cu ce se ocupa domne’ oamenii?
    • Like 1


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult