Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Trump Reality Presidential Show și ipocrizia corporatistă

Nu am fost un fan Trump înainte de alegeri. Stilul expansiv, găunos și egocentrist al candidatului, acum președinte, Trump m-a dezgustat încă de la început. O abordare care aduce în fața ecranelor alegătorii avizi de reality show, dar nu are nicio legătură cu deciziile economice, militare sau de politică internațională pe care președintele celei mai mari democrații trebuie să le ia, conform fișei postului.

După alegerea că președinte, Trump și-a făcut ca principal scop să dărâme, cu orice preț pentru America și întreaga lume, toate deciziile – majoritatea foarte bune – luate de președintele Obama, de Congres și de toți ceilalți care l-au ironizat în trecut (inclusiv din presă). Cam aceeași boală de care sufereau faraonii sau cezarii din antichitate, care distrugeau statuile predecesorilor lor și le ștergeau numele de pe toate tăblițele sau documentele oficiale – crezând că astfel îi vor scoate din istorie... Preocuparea exagerată pentru imaginea personală și reprezentantele sexului frumos îl duc pe Trump și alături de Mussolini sau dacă vreți un exemplu și mai recent, Berlusconi.  

Stilul brutal de negociere și lipsă totală de diplomație față de ceilalți lideri politici ai lumii arată un personaj toxic pentru SUA și din păcate, pentru întreaga lume. În relațiile dintre țări, interesul financiar deși important, cade de multe ori în urma mândriei naționale, pe care nu poți călca cu nonșalanță. Trump a reușit până acum să jignească liderii și oamenii de rând din Mexic, Australia, Germania, Franța, China și cele 7 țări musulmane, iar lista cu siguranță nu se va opri aici, căci președintele american nu are tact, nu își ascultă colaboratorii și nici nu cred că îi păsa ce reacții poate provoca. 

Lumea în care vom trăi în anii următori pare una incertă, în care China va fi practic invitată să preia rolul de lider – și nu cred că este bine pentru europeni. Atât însă despre personajul Donald Trump și show-ul televizat pe care din păcate, va trebui să îl urmărim în următorii ani – câți, nu știu exact, dar am speranțe în forța democrației americane, deși e posibil să fiu prea optimist, dacă mă gândesc mai bine...

Căci nu despre acest lucru – regretabil pentru istoria SUA și care va avea un impact negativ pe termen lung - vreau să scriu. Partea a doua a titlului, ipocrizia corporatistă, este cea care continuă să mă intrige și să mă dezamăgească profund, chiar și după ce am lucrat peste 15 ani în „sistemul corporatist” din România și știu „petele negre” ale acestui sistem oriunde în lume.

Încet, am început să îmi dau seama de motivele mult mai cinice ale corporatiștilor (președinții marilor corporații americane) și ale liderilor băncilor de investiții americane. Pur și simplu, au crezut că dacă îi cântă în strună personajului Trump, îl fac să creadă că este un mare negociator și îi oferă posibilitatea să apară în fața poporului american din fața televizoarelor ca „Președintele de încredere”, care la va aduce bunăstarea și își ține promisiunile electorale, vor putea în schimb să își vadă liniștiți de salariile și bonusurile imense. Ba chiar, o parte dintre ei, s-au gândit probabil că vor putea extrage și beneficii pentru firmele lor (taxe mai mici, scăderea competiției globale, contracte guvernamentale). O eroare gravă, pe care au plătit-o în istorie mulți ipocriți din jurul conducătorilor (puteți ciți „dictatorilor”) egocentriști și instabili emoțional.

Dragoș Cabat

Atunci când Trump a câștigat alegerile, mă așteptam ca piețele bursiere să se prăbușească – căci investitorii, în special cei instituționali, mai educați decât media alegătorilor din orice țară, ar trebui să recunoască un bufon și să fie speriați de faptul că acesta conduce țara. Dar, după o primă „debusolare” în noaptea alegerilor și o scurtă perioadă de așteptare de câteva zile, piețele au intrat pe o tendință crescătoare puternică, pe care nu au părăsit-o până în prezent decât pentru scurte sincope, să le spunem „consolidări”. Am pus impactul inițial pe naivitatea proverbială a americanilor, care au luat de bune promisiunile unui om preocupat doar de propria imagine și de crearea unui show TV – deși, din nou o spun, investitorii instituționali nu pot fi bănuiți de naivitate. Poate chiar au crezut că niște vorbe aruncate rotund că într-un show – este adevărat, de la o tribună oficială de prim rang – vor putea face „America mare din nou”? Și cum de au acceptat să fie admonestați și chiar umiliți de către președinte – cum altfel – pe Twitter? 

Încet, am început să îmi dau seama de motivele mult mai cinice ale corporatiștilor (președinții marilor corporații americane) și ale liderilor băncilor de investiții americane. Pur și simplu, au crezut că dacă îi cântă în strună personajului Trump, îl fac să creadă că este un mare negociator și îi oferă posibilitatea să apară în fața poporului american din fața televizoarelor ca „Președintele de încredere”, care la va aduce bunăstarea și își ține promisiunile electorale, vor putea în schimb să își vadă liniștiți de salariile și bonusurile imense. Ba chiar, o parte dintre ei, s-au gândit probabil că vor putea extrage și beneficii pentru firmele lor (taxe mai mici, scăderea competiției globale, contracte guvernamentale). O eroare gravă, pe care au plătit-o în istorie mulți ipocriți din jurul conducătorilor (puteți ciți „dictatorilor”) egocentriști și instabili emoțional. Destabilizarea economiei mondiale, abandonarea comerțului liber și a cooperării largi între țările lumii ar trebui să conteze mai mult decât bonusul anual, chiar dacă el se măsoară în milioane de dolari. Și am convingerea că instabilitatea macroeconomică din SUA și globală va afecta până la urmă și rezultatele financiare ale corporațiilor respective. Dar, așa cum am văzut și în anii ultimei crize financiare, nu va afecta neapărat și pachetele salariale ale celor care conduc marile corporații americane.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ati cazut prada propagandei marxiste tovarase Cabat. Pe de-asupra mai suferiti si de un elitism gretos, si atunci articolul a iesit cum a iesit.
    • Like 0
  • Mr.Oh check icon
    Personajul Trump este foarte controversat. Cum nu am trait campania electorala din SUA, si nici nu am urmarit spectacolele lui, nu stiu decat ce a scris in cartile sale.
    In urma cartilor citite mi-am facut o opinie. Nu tin cu dintii de ea si politica lui prezenta naste in mine anumite intrebari.
    Mi s-a parut un personaj care considera bogatia o virtute si saracia un defect. Un personaj care dorea ca mai multi americani sa devina bogati. Un om care sustine ca e greu sa devi bogat, insa odata ajuns bogat e foarte usor sa devi super bogat. Odata ce ai bani acestia lucreaza pentru tine.
    Parea o persoana preocupata de faptul ca SUA consuma mai mult decat produce. Sustinea ca in 1971 SUA a renunta la acoperirea dolarului in aur si a transformat USD intr-o obligatiune. Adica moneda are valoare atat timp cat credm ca urmasii jostri vor munci si vor plati datoria. Adica depinde de increderea celorlalti in SUA. Ceea ce are anumite consecinte. Stabilitatea sociala e esentiala pentru valoarea USD.
    Decizia a fost in opinia lui Trump gresita fiindca nu rezolva problema de fond ci doar un efect, faptul ca aurul incepea sa paraseasca SUA. In opinia sa cauza principala era tocmai fiindca SUA consuma mai mult decat producea.
    Trump sustine ca decenii la rand, cetatenii SUA au fost furati sitematic prin politicile SUA. Deci s-a saracit sistematic populatia SUA imbogatind pe altii. Dolarul si nu numai dolarul se inflationeaza sistematic.
    Trump sustine ca o societate in care clasa de mijloc se subtiaza nu are un viitor. Solutiile SUA in era globalizarii nu rezolva aceasta problema.
    Pe de alta parte tot Trump este nemultumit de sistemul de invatamant din SUA care nu reuseste sa creeze mai multi oameni bogati. Lipsa educatiei financiare in randul cetatenilor SUA mentine stare de fapt prin care cetateanul SUA crede ca a consuma mai mult decat a produce inseamna confort si bunastare. Trump sustine ca daca vrei sa te imbotesti nu investi la bursa, unde nu exista transparenta, ci asociaza-te cu altii, investeste acolo unde poti detine controlul. Nu in piete si companii imaginare.
    Au trecut 10 ani de cand a publicat cartea la care ma refer. In 10 ani un om se poate schimba.
    Un personaj, oricare ar fi acesta, nu poate ajunge presedinte fara sprijinul unor paturi sociale.
    Trump trebuie sa returneze anumite servicii celor care l-au finantat. Nu fac toti politicienii din lume asta? Nu se intrevede unde vrea sa conduca economia SUA. Poate ca doar vrea sa dea o noua directie, noi valori.
    Faptul ca s-a inconjurat cu o multime de manageri si factori ai marilor companii nu inseamna neaparat ca ii serveste, ar putea insemana doar ca incearca sa gaseasca un compromis conform proprilor convingeri despre cum ar trebui sa arate SUA. Pe Fox News, e publicat ca Obama a platit cca. 9 milarde de USD ONU. Din banii cetatenilor americani. Intrebarea lui Trump e simpla. Cum servesc toate aceste cheltuieli cetateanului SUA?
    Si daca chinezii for face regulile, e treaba planetei nu a SUA. De ce sa plateasca SUA pentru curatenia intregului haos din lume. E foarte usor sa fii moralist si sa inviti toata planeta la tine in tara, insa cine plateste taote acestea? Economia SUA! SUA trebuie sa devina lasa de gunoi a planetei si sa aspire totul?
    Ma intreb daca Trump, cel de azi, e consecvent convingerilor sale de acum 10 ani. Eu vad, sau poate ca vreau sa vad, ca Trump creeaza conflicte in SUA in mod voit, si va ajunge cu dezbaterea la curtea constitutionala unde va pune la indoiala intregul principiu economic si politic ce sta la baza SUA. Gata cu consumismul. Mi-as dori sa se termine cu asta. Vom vedea ce va iesi. Poate e doar senil. Sau poate e un actor de mare clasa.
    PS. Sa nu confudam productia industriala si agricola cu productia de gadgeturi.
    Google, Facebook, Microsoft, si toata lumea viirtual nu creaza paine, frigidere, cladiri, locuinte, drumuri etc. Software-ul se numeste generic in engleza "productivity tools". Sunt instrumente care participa la cresterea productivitatii si nu inlocuiesc productia propriuzisa.
    Imaginati-va cum ar fi daca Microsft, Google, si tot Silicon Valey, isi reorienteaza productia catre industrie si nu catre "end users" carora le ofera gadgeturi.
    • Like 0
    • @ Mr.Oh
      Clovnul Trump nu a fost in stare si nu va fi in stare sa scrie nicio carte. Toate cartile la care este autor mai au si un al doilea autor. Cel de-al doilea autor este de fapt cel care a scris cartea...
      • Like 1
    • @ Stephen Colbert
      Mr.Oh check icon
      Argumentul dvs. e corect. Il accept.
      • Like 0


Îți recomandăm

Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult