Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

În economie, ca și în ciclism sau maraton, este mai bine să fii „în pluton” decât lider detașat. Creșterea economică de 5,9% ar trebui să ne sperie

Știrea comunicată de Institutul Național de Statistică privind creșterea economică a României ar trebui să ne bucure, ba chiar să ne facă mândri. 

Așa cum așteptăm de la românii participanți la Olimpiadă medalii și ne bucurăm împreună cu ei atunci când le câștigă, respectiv suferim alături de ei – de fapt e un fel de a spune, ei suferă în adevăratul sens al cuvântului în lungile ore de antrenamente și atunci când își sacrifică o copilărie „normală” pentru sport, în timp ce noi cel mult ne supăram atât de tare de un meci pierdut, încât mai desfacem o sticlă de bere înainte de a schimba pe alt program din telecomandă – tot așa așteptăm de la noi ca țară o performanță economică mai bună sau măcar comparabilă cu cea a „adversarilor” noștri din UE. 

De data aceasta iată, s-a întâmplat să fim campionii UE la creștere economică, dar parcă nu îmi vine să fiu foarte optimist... 

Mai întâi, să ne uităm la fapte: creșterea economică în trimestrul doi 2016 față de același trimestru din anul anterior, ajustată sezonier, este de 5,9%, iar pentru primul semestru este de 5%. Ca să înțelegem ce înseamnă asta, să mai oferim două cifre: media UE a fost de 1,8%, iar cea din zona euro de 1,6% în trimestrul doi față de anul anterior. Mai mult, pe locul următor dintre țările care au raportat datele pentru trimestrul doi este Slovacia, cu o creștere de 3,7%, urmată de Spania cu 3,2%, Suedia cu 3,1%, Polonia și Bulgaria cu 3%. Așadar, diferența este mare între România și „urmăritori”, așadar suntem campioni detașați. Este bine sau rău? 

Să spunem, așa cum fac economiștii întotdeauna, că depinde... În primul rând, dacă ne uităm doar la date și vrem să fim negativiști, putem argumenta că Luxemburg și Malta nu au raportat încă datele pentru trimestrul doi și este posibil ca una dintre ele sau chiar amândouă să ne depășească. Este adevărat și că ambele țări sunt minuscule și oricine poate spune că nicio comparație cu ele nu este relevantă. În al doilea rând, nu întotdeauna mai mult este mai bine, în ceea ce privește datele economice. 

Eu sunt de părere că o creștere economică sustenabilă pentru România trebuie să fie de aproximativ 2,75 – 3,25%. Desigur, dacă am reuși o absorbție a fondurilor europene decentă, aceasta ne-ar putea majora creșterea sănătoasă a PIB cu încă 0,5% pe an... dar nu este cazul. De aceea, valoarea de 5,9% care ne face campionii Europei ar trebui să ne sperie. 

Avansul consumului a fost generat doar de percepția bogăției: românii au văzut că pot cumpăra mai multe alimente și bunuri odată cu reducerea TVA. Și atunci au început să își facă iluzii că dintr-o dată sunt mai bogați.

Dragoș Cabat

Creșterea aceasta este forțată cumva. Prin exporturi? Ar fi bine, căci deși pot provoca și ele dezechilibre macroeconomice, exporturile sunt totuși o pârghie importantă de stimulare a capacității interne de producție și servicii și de competitivitate, atunci când consumul intern nu poate, din diverse motive să asigure creșterea economiei. Dar, nu este cazul. Din investiții? Ar fi excelent, mai ales dacă acestea s-ar realiza din fonduri europene și private străine, sau chiar din surse guvernamentale. Infrastructura României are nevoie de modernizare, iar structura economiei de reașezare în cadrul UE. Dar, din nou, nu este cazul, căci bani europeni nu atragem, investițiile străine private sunt la nivelul deceniului trecut, iar banii guvernamentali s-au dus în salarii, pensii și asigurări sociale. 

Și atunci de unde vine această creștere? Cel mai probabil din consum intern și construcții rezidențiale, eventual și din agricultură. Consumul intern nu este rău în sine, mai ales atunci când ai o populație cu un venit peste media din UE. Când însă ești printre codașii Uniunii, ai o problemă. Pentru că avansul consumului a fost generat doar de percepția bogăției: românii au văzut că pot cumpăra mai multe alimente și bunuri odată cu reducerea TVA. Și atunci au început să își facă iluzii că dintr-o dată sunt mai bogați. 

Nu este nicidecum așa, căci orice reducere de taxe, ca și orice majorare de taxe, aduce costuri pe termen mediu și lung, nu doar beneficii imediate. Mai mult, după ce programul Prima Casă a intrat în impas odată cu legea dării în plată, băncile au redescoperit creditul de consum pentru populație, în disperare de cauză. Și astfel, românii au descoperit că se pot împrumuta din nou la bănci – și evident, au uitat că își juraseră în sân în perioada 2009 – 2011 că nu o vor mai face niciodată – ca să își cumpere bunuri efemere... Astfel, avem o populație nu doar „mai bogată”, dar și cu acces la bani acum, pe care desigur, îi vor plăti mai încolo, dacă vor avea din ce. O situație care pentru omul de rând se cheamă „să te întinzi mai mult decât te ține plapuma”, și pe care economiștii o pun pompos la rădăcina „dezechilibrelor macroeconomice” și a „creșterii nesustenabile”.

Deci, în economie ca și în ciclism sau maraton, este mai bine să fii „în pluton” decât lider detașat.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu cred ca e cazul sa discutam discutii despre economia politica sau politica economica! Simplu,o tarisoara ca Romania(din punct de vedere economic)are voie,din cand in cand,si chiar e de dorit,sa aiba cresteri economice de felul asta.Ar fi motive de ingrijorare pentru "superproducatori",si mai degraba cu semne de mirare decat de intrebare(cum se poate mai mult de-atat!).Bancile,indiferent cum se numesc,au fost inventate de oameni inteligenti si foarte persuasivi.Cine se intreaba de ce bancile nu dau faliment (inafara de cele-hai sa spunem-"prinse cu mata-n sac") nu fac imprumuturi decat in cazuri fara alta iesire.In antichitate,inainte de a se inventa cuvantul "banca",erau persoane care se ocupau cu ajutorarea oamenilor care vor sa inteleaga ce inseamna "patul lui Procust".Exista si acum,dar,spre deosebire de Banci,sunt ilegali.Legali sau nu,tot camatari se cheama! Necesari.
    • Like 0
  • check icon
    Domnule autor, știm toți că această creștere e construită atent în laboratoare, așa că mergeți liniștit la plimbare, Big Brother veghează.
    • Like 0
  • check icon
    posibil cresterea sa fie data de diminuarea populatiei, deci meritul revine activitatii politicului de 26 de ani incoace si nu tehnocratilor ! cu cat mai putini oameni in romania cu atata crestere mai mare economica ! problema este ca nu se prea indeasa lumea la munca, mai bine cu ajutor social si cateva furtisaguri !
    • Like 0
    • @
      Ce fel de logică e asta? Cu cât mai puțini cu atât creștere mai mare? Probabil ați înțeles pe dos conceptele economice de bază. Cu cât e mai mare populația, cu atât ai consumatori mai mulți, angajați mai mulți, antreprenori mai mulți, mai mulți plătitori de taxe. Creșterea economică nu se calculează în PIB pe cap de locuitor.
      • Like 0
  • Cred ca trasaturile de caracter cele mai vizibile ale romanilor sunt laudarosenia, mandria prosteasca, si autoiluzionarea fabuloasa. Articolul de fata ori ne ia drept prosti, ori incearca sa ne faca sa visam ceea ce facem de mult. In timp ce oamenii gem de foame, tara e aproape complet distrusa de defrisari, pamantul se desertifica iar infrastructura despre care se vorbeste nu mai e pt ca a fost deja vanduta pe nimic timp de vreo 20 de ani, se incearca sa ni se induca sentimentul aproape religios al mandriei nationale. Pentru ce? O crestere de 6%. Prin asta romanii dovedesc ca si din statistici se poate face poezie. Deci, daca au vreo cativa parametri imaginari, totul va fi imaginar. Cine stie ce si cum au masluit ceva cifre. Ce parca noi suntem departe de greci? E, si cum au ajuns grecii unde sunt? Prin falsificare de cifre. Probabil ca in tara li se spunea ca si noua ca suntem primii si nu doar primii, dar ne-am desprins de pluton. Hahaha. Ce simt al umorului negru. Dl Cabat, nu v-a placut si burlescul, ca asa pare situatia. Stiti cum mi se pare mie situatia - cineva are cancer terminal si mai are cateva luni de trait si maica-sa ii spune. Lasa draga ca mergem la Costinesti maine si sa vezi ce-o sa ne distram noi acolo!
    Apoi totul o ia la vale complet - de unde provine aceasta misterioasa crestere? Poate din agricultura. Poate din incultura d-le. Deci tara noastra, fost granarul Europei are deja vanduti 40% din terenul arabil, s-a vandut parcul national Retezat si 33000 de ha de padure firmei IKEA si dvs vorbiti de agricultura?Eu ma tem ca daca vin la anul in tara (acum sunt in UK) si ajung la aeroport sa mi se spuna, Care Romania? Aaaaa, vreti sa spuneti tara aia de papagali.... s-a vandut domnule, nu cititi stirile? Vreti sa va spun eu la ce este crestere - la emigranti, domnule. Eu ma intreb cum de sunt asa nebuni romanii astia sa plece cand tara are crestere economica????? Vreau sa va spun ca saptamana de saptamana observ noi contingente de romani intr-un orasel de care nu stie nimeni (sau asa credeam eu) - Taunton.
    • Like 0
  • check icon
    Am impresia (după atâtea minciuni și scandaluri ale clasei politice în campaniile electorale, la schimbarea guvernelor, pentru justificarea aberațiilor) că nu poate fi vorba decât despre realizări de venituri globale, profiturile, partea care rămâne în țară fiind cel mai probabil la o diferență considerabilă, foarte aproape de zero. Dacă nu cumva, precum povestea cu economia care duduia, peste câteva luni vom afla că, de fapt, nu era vorba de creștere economică, ci de scădere. Adică un fel de pârț, ca cele ale lui Bășescu.
    • Like 0
    • @
      check icon
      dupa 26 de ani de minciuni si dezastre economice chiar nu inteleg la ce mai serveste inca o minciuna ? este clar ce va in ziua votului, 85% nu va merge la vot si 15% vor crede ca au votat, dar din urne vor iesii cei condamnati la ani grei de temnita. nu m-ar mira un becali prim ministru si voiculescu presedinte, ponta presedintele deputatilor si dragnea presedintele senatorilor !
      • Like 0
  • Sperie un economist ca nu poate prevedea un viitor, dar pe mine nu ma mira. Orice schimbare in bine are un hop in sus rapid, si asta nu e greu de facut cand suntem jos ( economia romaneasca e din cele mai slabe din europa). Cu siguranta nu o sa mentinem ritmul asta. ---- O cauza pe care ai uitat-o este deblocarea unor fonduri europene si cheltuirea lor.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult