Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

UE înțarcă vițelul ce suge la două vaci

Viktor Orban.

Foto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Îmi amintesc că erau unii care îl admirau tare pe Viktor Orban. Vedeau în el bărbatul ce înfrunta Europa, liderul ce se zborșea la oricine. Spuneau că este patriot și că apără interesele țării sale. Ce dacă Ucraina e strivită?! Ce dacă mor ucraineni?! El își vedea de interesele ungurilor săi.

Dar acele voci nu realizau, când admirau mușchii încordați ai bărbatului Viktor Orban spre Europa, că acesta nu spune în completarea discursului său: Nu vrem bani europeni! Nu mai vrem în Europa! Noi vrem cu Putin!

El voia bani de la Uniunea Europeană și gaze de la Putin și să mai fie și bărbatul de stat ce se răstește spre o uniune de state, în care a cerut să fie primit, nu a fost invadat ca Ucraina de Rusia. Când ai cerut să faci parte te-ai și obligat ca stat să respecți regulile acelei uniuni. Nu poți intra într-o casă, în care ai cerut să intri, ți-ai luat angajamentul că vei respecta regulile acelei case și după ce intri începi a tropăi prin odăi, a-ți șterge ghetele de noroi pe covoare și a strâmba din nas că nu îți plac regulile casei. Și nici nu îți poți imagina că acea casă în care ai fost primit te lasă să faci toate acele mofturi și îți dă și bani ca să poți trăi. Și totuși Viktor Orban și-a imaginat...

Uniunea Europeană s-a săturat de pendulatul Ungariei între est și vest și urmează să taie 70% din fondurile alocate acesteia pentru trei programe operaționale ale UE, deci înțarcă vițelul nărăvaș ce sugea la două vaci și va rămâne să sugă doar de la una, dar și aceea stearpă.

Ungaria află că nu se poate cu fundul în două luntre, nu se poate să fugi după doi iepuri, nu se poate și cu slănina în pod, și cu porcul gras în bătătură...

Ce zic acum cei care îl lăudau pe Orban și vedeau în el ditamai bărbatul, care se îmbățoșa la Uniunea Europeană, ce îi dădea bani, și se ploconea la Putin pentru gaze?!

Nu poți fi în inima Europei, să faci parte din UE, unde ai fost primită la cerere și de bunăvoie, după ce ai depus garanții că respecți niște reguli, ca apoi să calci totul în picioare și să vrei un pic și prin Asia!

Unde va găsi Ungaria alt uger?! De la cel plin a fost înțărcată... de la cel sterp nu va mai avea ce suge...

...

E o lecție a istoriei.

Nu poți fi și cu democrația, și cu dictatura. Nu poți să ai doar interese și niciun fel de principii. Ungaria și-a tăiat prin Viktor Orban craca de sub picioare. Craca ce o ținea în Europa...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult