Foto: Getty Images
Nu e un subiect care are puterea de a penetra agenda publică din România, dar e un subiect care va avea implicații directe asupra vieții noastre în maximum cinci ani. Uniunea Europeană intenționează să impună o taxă pe carbon pentru importurile de oțel, ciment și aluminiu din țările unde reglementările sunt mai puțin stricte în ceea ce privește politicile de limitare a gazelor cu efect de seră. În plus, se vor aplica taxe și pentru energia electrică și îngrășămintele importate de blocul comunitar. Mai exact, importatorii vor fi obligați să cumpere certificate speciale la un preț conectat cu sistemul european de tranzacționare a cotelor privind emisiile de CO₂.
Instrumentul care stă la baza reformei: Toate aceste reglementări se vor realiza prin mecanismul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), care are drept scop garantarea de reguli echitabile pentru companiile europene în fața unor competitori care provin din țări cu reglementări mai laxe în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră. Mecanismul face parte dintr-un pachet mai amplu care va fi prezentat de Comisia Europeană pe 14 iulie 2021, în cadrul planului european de reducere a emisiilor de carbon cu cel puțin 55% până în 2030.
Cum va funcționa CBAM: Prețul certificatelor CBAM va fi calculat în fiecare săptămână calendaristică, conform mediei prețurilor de închidere a tuturor licitațiilor guvernamentale pentru autorizații de carbon. În cazul în care emisiile de CO₂ nu vor putea fi verificate în mod adecvat, inclusiv în cazurile în care declarantul autorizat nu a prezentat informațiile necesare, numărul certificatelor CBAM va fi stabilit în conformitate cu valorile implicite ale produselor care intră în spațiul comunitar. În schimb, în cazul emisiilor de CO₂ care provin dintr-un stat non-UE care are prețuri pe carbon, importatorul va fi îndreptățit să solicite o reducere a numărului de certificate CBAM. O astfel de măsură ar trebui să fie completată cu un sistem special de certificare a prețului carbonului, pe care Comisia Europeană îl va proiecta separat. Importatorii se vor confrunta cu o penalizare pentru nerespectarea regulamentului, fiind nevoiți să plătească de trei ori prețul mediu al certificatelor CBAM din anul precedent pentru fiecare certificat care nu a fost predat.
What’s next: Executivul condus de Ursula von der Leyen și Frans Timmermans propune o perioadă de tranziție de până la trei ani, până la intrarea completă în vigoare a mecanismului, în ianuarie 2026. Concret, între 2023 și 2026 ar urma să fie folosit un mecanism simplificat care are ca obiectiv “reducerea riscului de impact perturbator asupra fluxurilor comerciale și de a ușura sarcina administrativă inițială pentru declaranți”, potrivit unui draft al proiectului. Totodată, importatorii din sectoarele vizate, cum ar fi transporturile, comerțul sau energia, vor trebui să cumpere certificate electronice de emisii la prețuri practicate pe EU ETS, cel mai mare program mondial de plafonare și tranzacționare a gazelor cu efect de seră. Fiecare certificat CBAM va corespunde unei tone de emisii încorporate în bunurile importate.
Bruxelles-ul vrea să lovească două păsări cu o singură piatră: să ofere condiții de concurență echitabile pentru companiile europene, încurajând în același timp mai multe acțiuni climatice din partea țărilor din afara blocului comunitar. Totuși, intențiile UE au provocat deja reacții diplomatice adverse de la o serie de țări, pornind de la Ucraina și până la China și India, care percep o astfel de măsură drept una restrictivă asupra comerțului cu UE și sugerează o maximă precauție din partea legiuitorilor.
Eficiența normativă: Mecanismul CBAM va trebui să se aplice nediscriminatoriu și să evite restricțiile disimulate ale comerțului internațional, urmărind strict obiectivele ecologice ale UE, în special pentru a combate mai bine emisiile de CO₂ și urmărind să creeze condiții de concurență echitabile la nivel mondial. Cu alte cuvinte, mecanismul european va trebui să devină compatibil cu normele schimburilor comerciale globale reglementate de Organizația Mondială a Comerțului, aplicând principiul tratării în mod egal a mărfurilor importate și a celor interne pentru a nu le da posibilitatea partenerilor comerciali să suspecteze UE de măsuri protecționiste prin utilizarea mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.
Șansa ratată: În cazul în care propunerea va accentua tensiunile comerciale dintre UE și partenerii săi comerciali, CBAM ar putea ajunge să fie doar un instrument pe care UE îl va avea la îndemână, dar de care nu se va putea folosi în vederea aplicării unor sancțiuni “cu rezultat” pentru marii poluatori. Mai multe voci din spațiul public european atrag atenția că UE trebuie să aplice o tactică mult mai bună decât atunci când a pus un preț pe fiecare tonă de CO₂ provenită de la avioanele care circulau către și dinspre Europa. La momentul respectiv, Brazilia, SUA, Rusia și China au manifestat opoziție față de acest proiect, iar oficialii blocului comunitar au fost nevoiți să dea înapoi. În cel mai optimist scenariu, planurile Europei legate de CBAM ar duce la crearea unui „club climatic” pe fiecare continent. Numai că SUA, principalul partener al UE privind lupta împotriva schimbărilor climatice, încă nu a decis care sunt reglementările aplicabile care vor sta la baza acțiunilor privind reducerea gazele cu efect de seră.
Diplomația climatică: Taxa planificată va fi propusă cu doar cinci luni înaintea #COP26, un summit crucial asupra climei, găzduit de Marea Britanie la Glasgow, unde construirea unei coaliției climatice va fi cheia Europei pentru a se asigura că emitenții majori, precum China, India sau SUA, își intensifică eforturile în mod concret, nu doar declarativ.
Având în vedere toate sensibilitățile acestui mecanism, proiectul CBAM se poate schimba înainte de a fi adoptat de Comisia Europeană la mijlocul lunii iulie. Traseul e următorul: după ce va fi propus de Comisie, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va trebui să fie aprobat de Parlamentul European și de cele 27 de state membre pentru a deveni lege. Acest proces implică negocieri pe mai multe sectoare, care pot dura până la doi ani.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Post-edit: tocmai am citit interviul cu dl Răzvan Nicolescu despre un proiect de taxare a centralelor de apartament că-s poluante. Vai-vai. Dar gazul ăla din Rusia ce va fi folosit de către Germania in industrie nu poluează. Oops, era și Ursula von den Leyen pe acolo...
Clima ca clima însă dacă țări ca România, Polonia, etc vor marșa orbește la proiectele europene (pe care le consider sinucigașe) or să se trezească supra-taxate pentru încălzirea locuințelor de exemplu (Iar taxa o s-o plătească amărâtul, evident, deși centrala de apartament are randament mult mai bun iar în România de exemplu nu avem o cultură a energiei, așa încât căldura menajeră să rezulte ca produs industrial secundar și nu prin arderea cărbunilor ori gazului) în timp ce alții nici gaz n-au consumat - și nu puțin- nici n-au poluat. Curat-murdar, coane Fănică.