Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ultimul moroșan. La moartea ultimului Frate Petreuș

Fratii Petreus

A murit și Ștefan, al doilea frate din ce doi Frați Petreuș. Ultimul Moroșan i-aș zice, fără vreo intenție de a supăra pe careva dintre mândrii locuitori ai Maramureșului. 

Ioan se dusese de ceva vreme. Și odată cu el legenda Fraților Petreuș. Și odată cu legenda, o întreagă lume.

Am reascultat cu duioșie cântecele lor. Unele reușite, altele poate nu. Dar toate sincere. N-am întâlnit nicăieri în folclorul românesc, presărat de dragoste și cântece de dor, atâta sinceritate; n-am mai văzut demult artiști vorbind cu atâta patos de beutură, de bătăi între feciori, de adulter sau de minciună.

Știu că ne place între noi să ne vedem frumoși. Suntem precauți cu sentimentul de apreciere națională și nu ezitam niciodată să spunem cu mândrie că „noi suntem români.” Chiar dacă nu facem neapărat ceva ca această mândrie să fie susținută.

Nu că această mândrie ar fi ceva rău sau că ar fi diferită de cea de pe alte meleaguri. Dar nu ne place să recunoaștem că suntem uneori bătăuși, alteori bețivi și de foarte multe ori fățarnici. Asta nu am putea recunoaște. Nu se face. Poate alții sunt așa, și avem desigur exemple la nevoie, însă noi nu avem cum să fim așa.

Nu zic că suntem mai buni sau mai răi decât alții, mai puțin credincioși sau mai cheflii. Cred că suntem la fel de buni sau de răi ca alte popoare. Dar ne place să pozăm în ceea ce e mai bun. Băieții ăștia însă erau onești cu ei și cu noi. Cu o zongoră cu 4 coarde și o vioară au reușit să lase în urmă o imagine a unei lumi autentice și doritoare de viață până la... strigături.

Să poți „hori” cu umor și detașare de tarele noastre comune și să fii bine primit, adresându-te totuși unui public care se încăpățânează să creadă în unicitatea și bunele moravuri ale neamului său, ei, asta da curaj!

Când te gândești la Maramureș, te gândești la horincă, la multă zăpadă, la Mocăniță și la cosor (brișcă, sau cuțit). Adică autentic - viața cu ce are ea mai abraziv. Un prieten din Maramureș îmi spunea că nu se simte moroșan pentru că nu poate bea horincă și nici nu știe să dea cu cosorul. Horinca e prea tare, spune el, iar cosor nu poartă la brăcinar. De fapt, nici nu poartă brăcinar, ci bretele. 

De fapt, prietenul meu este un moroșan autentic, chiar dacă nu poartă cosor și nu bea horincă, ci pentru că are curaj, este onest și poate spune pe bune care îi sunt limitele și care îi este natura. Pentru că, până la urmă, de aceea au fost socotiți ei „liberi” față de restul locuitorilor acestei țări - nu neapărat că s-ar fi bătut cu cineva, ci pentru că ar fi în stare să o facă, atunci când adevărul, oricare ar fi el, ar fi pus la îndoială.

Drum lin, Ștefan Petreuș! Aștept să bem o horincă și să horim. Nu cred că vom cânta îngerilor, nu cred că îngerii beau horincă și pot hori. În fond, ai spus-o chiar tu: „șie Raiu cu plăcere, noi mai pe din jos om mere”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dl. Rusu, un articol la fel de sincer ca si cantecele Fratilor Petreusi.
    Aveti dreptate .
    Inainte sa spunem '' pacat'' trebuie declarat'' ce bine ca au fost''
    Mai nou intre doua Motorhead mai pun si un cantec de-al lor.
    Numai bine.
    • Like 1
  • Drum lin, frate pintreusi, cum va ziceam / maiestre al zongori cu 4 coarde și al vioarei !
    Odihna vesnica !
    Dumnezeu sa va odihneasca in pace !
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult