Foto: Guliver Getty Images
O statistică Eurostat dată recent publicității arată că în România se înregistrează cea mai mică diferență dintre salariul primit de o femeie și salariul primit de un bărbat de la nivelul întregii Uniuni Europene - 5,2%. Însă Bogdan Badea, CEO al platformei eJobs, spune că experiența din domeniul recrutărilor online i-a indicat o realitate diferită, în care femeile câștigă semnificativ mai puțin decât bărbații. „M-am uitat pe studiu și am văzut că teoretic stăm cel mai bine din punct de vedere al discrepanței dintre salarii... În realitatea pe care o vedem noi, diferența era un pic mai mare: dacă în Eurostat era undeva la 5%, diferența între femei și bărbați la noi era de 20-25%”, a declarat Badea în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Salariile din România sunt și în cazul bărbaților, și în cel al femeilor printre cele mai mici din UE, chiar dacă au crescut în ultimii ani, țara noastră aflându-se pe antepenultimul loc din UE în ceea ce privește valoarea salariului minim brut, care era în ianuarie 2018 de 408 euro.
Ce să răspunzi la întrebarea: Cât ai câștigat la precedentul loc de muncă?
„Plată egală la muncă egală” este în continuare un obiectiv neatins în întreaga lume. Pentru a micșora discrepanțele în ceea ce privește câștigurile femeilor și cele ale bărbaților, în California și New York City, de pildă, a devenit interzis să întrebi la angajare cât a câștigat candidatul în locul de muncă anterior. Promotorii acestei legislații argumentează că astfel se împiedică perpetuarea inechităților salariale de la un job la altul.
În România, această întrebare este extrem de des întâlnită la interviurile de angajare din România și se poate dovedi dezavantajoasă atât pentru femei, cât și pentru bărbați. „Practic se folosește pentru a reuși să calibrezi salariul. În general, multinaționalele lucrează pe o grilă de salarii, ei știu între ce marje se pot juca. E o modalitate de a profita să aduci salariul în marja minimă. Cel mai corect răspuns este: Nu este neapărat important cât am câștigat, zona mea de confort este atât. Aș recomanda să spui exact ceea ce îți dorești. Dacă te subestimezi e problema ta, dacă te supraestimezi, din nou, e problema ta”, crede Badea.
Emisiunea „În fața ta” este difuzată de Digi24 sâmbăta și duminica de la miezul nopții.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Diferențe există și între salariile femeilor, nu de puține ori există diferențe de salarii între două angajate, pentru aceeași poziție și aceleași responsabilități...
De pilda o femeie care timp de doi ani intra in concediu de ingrijire a copilului va avea inevitabil doi ani in minus experienta (implicit ii va lipsi plusul de calificare dat de aceasta experienta) fata de un barbat. Ca nu e corect, probabil, dar e cumva inevitabil.
Apoi, o alta nedreptate tine de un anumit tipar social. Cand au loc diverse specializari (traininguri, ca sa folosesc limbajul corporatist) un barbat e intotdeauna mai disponibil decat o femeie care, repet, din cauza acestui tipar social, are si responsabilitati domestice care o retin. Iar daca trainingurile sunt inafara localitatii de domiciliu aproape putem spune cu siguranta ca un barbat probabil le va urma iar o femeie probabil nu. Rezultatul? Din nou un plus de calificare pentru barbat si implicit un plus la salariu.
In sfarsit, pensionarea mai rapida a femeilor face ca media salariilor acestora sa mai piarda o data in competitia cu rezultatul similar al barbatilor prin aceea ca acestia din urma prind in ultimii 5 ani de activitate, in mod normal, cele mai multe sporuri (datorate vechimii si experientei/calificarii suplimentare), deci si cele mai mari salarii din intreaga perioada activa. Cred ca ar fi mai util de verificat o medie a salariilor barbatilor din primii 35 de ani de munca si respectiv din toata perioada activa. Fac pariu ca imediat s-ar vedea diferenta.
In sfarsit, sigur ca e revoltator si nedrept, dar daca vom cauta cauza doar in directia subiectivismului discriminarii (nu spun ca nu e si acolo o explicatie, dar nu singura si nici macar nu cred ca cea mai importanta) e posibil sa nu gasim solutiile problemei - atatea cate exista.
Eu sunt in categoria minoritara a tatilor care lucreaza de acasa si au grija de copii, ceea ce imi da ocazia sa vad direct cum indatoririle familiale afecteaza activitatea profesionala.