Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„De la cât începe salariul la Mega Image, Lidl, Carrefour?...” Cele două slujbe „în care te-ai putea angaja pe loc” în România ar trebui să ne facă să ne uităm cu îngrijorare la viitor

supermarket

În jur de 50% dintre job-urile oferite în România sunt entry-level, iar majoritatea companiilor vor juniori, indiferent de care ar fi domeniul lor de activitate, spune Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare Ejobs. În procentul de mai sus intră și cererile pentru muncitori necalificați, a declarat el în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24. De fapt, există două joburi pe care angajatorii le caută în permanență. „Te-ai putea angaja și mâine ca muncitor necalificat, lucrător comercial”, a explicat Badea, precizând că oferta cea mai mare de job-uri vine din zona de retail care se extinde cu repeziciune în toată țara. 

În România care încurajează consumul, cele mai multe clădiri noi care apar în cartierele marilor și micilor orașe sunt supermarketurile și hipermarketurile. Job-urile pe care aceste companii le oferă necesită calificare redusă și sunt plătite pe măsură. Cam cât este salariul la Mega, Lidl, Carrefour? „Cred că în jur de 2.000 de lei net, de acolo încep”, a răspuns Badea. Kaufland anunța că începând cu luna martie salariul minim va fi de 2.800 de lei brut, lunar, suma incluzând atât tichetele de masă, cât și tichetele cadou de Crăciun și de Paști. Sub 2.000 de lei net. Lidl anunța că tot din martie veniturile medii încasate de angajații încadrați pe salariul minim oferit de companie este de 3.061 de lei brut lunar. 

În curând, nu va mai fi nevoie de acea doamnă drăguță care pune mâncare pe masa copiilor ei din slujba de casieră atunci când ne vom lua cumpărăturile de la supermarket acasă. Va suferi ea, vor suferi copiii ei și vom suferi noi toți. Și vom plânge când ne vom da seama că această suferință ar fi putut fi, cumva, evitată. 

Astfel de locuri de muncă ajută România să mențină scăzută rata șomajului, dar tot cu ele 38,8% din populația țării trăiește în risc de sărăcie și de excluziune socială, țara noastră aflându-se pe locul 2 în UE la acest capitol după Bulgaria. Și tot  astfel de job-uri slab calificate reprezintă o mare vulnerabilitate. Există deja studii care avertizează că, în următoarele decenii, majoritatea locurilor de muncă vor dispărea din cauza automatizării. O estimare făcută pe baza unor cercetări de la Oxford indică faptul că 54% din joburile din Europa vor dispărea în următoarele decenii din cauza evoluțiilor tehnologice. Și de această dată, situația din România este cea mai alarmantă din UE, procentul locurilor de muncă în pericol de dispariție fiind aici de 61,93%. Va fi nevoie de oameni doar pentru acele job-uri care produc valoare adăugată, iar Romțnia produce puțină valoare adăugată. 

În multe supermarketuri și hipermarketuri din Europa casierele deja au dispărut. Îți scanezi sigur produsele, ți le ambalezi singur, introduci singur cardul sau bancnota în fanta unui aparat și ai plătit. Nimeni nu te întreabă „Pungă doriți?” sau „Cu cardul?”. Un supraveghetor vine doar să îți valideze vârsta, dacă cumperi alcool, sau dacă dai semne că nu te descurci.

În curând, nu va mai fi nevoie de acea doamnă drăguță care pune mâncare pe masa copiilor ei din slujba de casieră, atunci când ne vom lua cumpărăturile de la supermarket. Va suferi ea, vor suferi copiii ei și vom suferi noi toți. Și vom plânge când ne vom da seama că această suferință ar fi putut fi, cumva, evitată.  

În lumea întreagă, există deja politici și programe educaționale care să le dezvolte copiilor acele abilități care să răspundă nevoilor de inovare și adaptare necesare pentru a face față provocărilor care sunt deja aici. Când alte sisteme educaționale încurajează transformarea corpului profesoral într-un corp de elită care să cultive copiilor abilitatea de a lua decizii, gândirea critică, spiritul inovator, responsabilitatea și capacitatea de a coopera, Ministerul Educației îi îngroapă pe profesori în comisii și în hârtii fără nici cea mai mică preocupare față de evoluția lor profesională, față de motivația lor, față de standardele reale pe care ar trebui să le atingă. Rezultatul - în jur de 40% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional și nu înțeleg un text deși îl pot citi, iar vreo 38% sunt analfabeți științific și nu își pot explica fenomene simple ale naturii.

Când alții cultivă de zeci de ani practica învățării pe tot parcursul vieții, când există strategii coerente de reinserție profesională, autoritățile române girează cursuri la care sunt prezentate două Power Point-uri, sunt oferite 10 fursecuri, două pahare de suc și o diplomă fără să intereseze pe nimeni ce se întâmplă cu oamenii care o primesc.

Dar până la urmă, de ce ar fi acestea probleme care să intereseze Guvernul României? Până la urmă, suntem bine. Cu muncitori necalificați, cu joburi în confecții și în retail, avem printre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai, in articol se mentioneaza, usor lacrimogen, ca nu va mai fi nevoie de casiera si copiii ei vor suferi...peste niste decenii, cand acesta impreuna cu alte joburi nu vor mai fi cautate. Pai peste niste decenii, dna casiera va fi la pensie, iar copiii ei, speram, pregatiti pentru alte joburi. Insa da, Romania nu e pregatita sa isi dezvolte mana de lucru; consuma mai mult decat produce :( Nu ne putem baza doar pe servicii.
    • Like 0
  • Interesant articol dar ce nu inteleg cam periodic apar anunturi in ziarele locale ca atat Carrefour, Lidl, Kaufland sau Profi cauta personal. Oare o fi din cauza salarizarii sau datorita stresului indus de sefii de magazin (unii angajati cu pcr) . Nu cred ca vreodata in Romania sa se poata face chestia cu sa scanezi produsele, sa le pui singur in plasa si apoi sa platesti cu cardul , probabil din cauza problemei pe care o au si domnii/doamnele care au bagat mana in banul public pana peste cap si acum striga ce e persecutie politica si o sterg in tari exotice ("nimeni" nu stie ca pleaca si abia dupa ce au ajuns cu bine se striga Bingo, au fugit ! Sariti ! ).
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Un articol care spune mult: https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/evaluare-nationala-2014-o-profesoara-de-limba-romana-isi-cere-scuze-de-la-elevi-pentru-subiectele-pe-care-500105.html
    • Like 1
    • @ Valentin
      OK, astea au fost subiectele din 2014:https://www.hotnews.ro/stiri-esential-17536624-evaluarea-nationala-2014-subiectele-examenul-limba-literatura-romana.htm
      si asta e programa de limba romana:http://www.isjcta.ro/wp-content/uploads/2013/06/Programa-limba_si_literatura_romana_5-81.pdf

      Bun, acum legat de ce spune doamna profesoara:
      "De fapt generatiile actuale sunt mult mai inteligente decat noi" - de unde rezulta asta? Nu stiu, doamna nu ne da detalii.
      "Priviti-va copiii, sa nu-mi spuneti ca nu stiu mai multe decat stiati voi la varsta lor" - da, eu la "varsta lor" (sa zicem spre sfarsit de gimnaziu) vorbeam si scriam corect gramatical si in romana si in engleza, ceea ce nu se poate spune despre unii copii cu care s-a intamplat sa mai stau eu de vorba in ultimii ani. Ocazii rare ce-i drept, dar nu vad regula generala de care vorbeste doamna.

      Parafrazez, doamna spune ca textul e mult peste nivelul de intelegere al unui copil de 14 ani fara sa ne spuna si de ce. Dar, mai interesant:
      "...iar eu am in programa o singura ora pe an in care ii invat sa-si exprime opinia in legatura cu o tema oarecare"- pardon? Pai madam, la FIECARE ora in care discutati texte ar trebui sa-i invatati sa-si exprime ei opinia si sa gandeasca ei cu capul lor. Asta apropo de profesori slab pregatiti. Asta e un aspect, al doilea, dupa cum se vede clar in linkul de mai sus, in programa nu exista un numar exact de ore alocat unei teme sau alta, ce a spus doamna este fals (voit sau nu).

      In rest, de acord in ceea ce priveste problemele de gramatica prost corectate. Asta *iarasi* legat de profesori slab pregatiti, care de data asta nu corecteaza in conformitate cu regulile gramaticii. Pentru astea ar trebui facute contestatii si eventual acei profesori ar trebui sanctionati in vreun fel.

      A, si in incheiere: "Avem de fapt probleme cu marea cantitate de informatii.." - ei, na. Sa ne aducem aminte ca prin 2005 in loc de compunere libera aveam comentariu de text studiat, dar acum e o problema cu marea cantitate de informatii?! Asta suna a gluma.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Important nu e ce subiecte se dau, ci CUM SE CORECTEAZĂ. Dacă corectorul ştie el că din moşi strămoşi titlul trebuie să fie element paratextual atunci pui "paratextual", că de nu te arde la lingurică şi ajungi să nu mai faci programare la liceul ăla tare pe care îl vizai ca olimpic.

      Dosarul de meditaţii al unui copil are vreo 300 de pagini din care multe sunt variante de acoperire.

      Ţi se cer 2 sinonime? Scrie 50, că nu ştii care e pe barem.

      Da, ţine de factorul uman, ăla care-ţi cere să ingurgitezi nenorocitul ăla de element paratextual.

      De aici vine cantitatea imensă de informaţii, din faptul că în loc de UN comentariu trebuie să cunoşti zece variante ca să fentezi baremul, că nu mai ajunge un singur sinonim, ci trebuie să îngurgitezi tot diciţionarul.

      Nu trebuie sancţionat nimeni în niciun fel, trebuie puse nişte reguli ca la circulaţie. Asta ai voie să scrii, asta nu. E absurd, dar altă soluţie concretă nu există. Şi regulile de circulaţie sunt făcute tot pentru adulţi, şi nimeni nu s-a plâns încă de ele. Nu e plăcut, nu e normal, dar dacă situaţia a devenit anormală atunci numai nişte reguli clare o pot normaliza.

      Variantele care sună a formulări academice ar trebui INTERZISE TOTAL. Gata, fără paratextualităţi, metatextualităţi, fără monologul lui Toma Caragiu în expoziţia de pictură abstractă.

      E o situaţie ANORMALĂ, greţoasă. Numai când aud puşti care perorează ca mici Călineşti în pantaloni scurţi mi se încreţeşte pielea pe mine. E un limbaj artificial, clar memorat, dus într-o zonă de memorie care urmează să fie golită imediat ce se încheie şcoala, suptă cum e supapa unei toalete de avion.

      E o formă de BIROCRAŢIE transpusă în limbaj. Sunt cutume, automatisme, tradiţii nescrise, e o ştachetă ridicată artificial şi complet inutilă.

      Da, sunt pentru gândirea analitică, suplă, elegantă, dar gândirea adecvată vârstei, cu limbajul adecvat vârstei nu adecvat... conţinutului. Fără paratextualităţi şi meta-para-bla-bla-textualităţile cu care ne-a obişnuit orbeşte sistemul! Gata, ne ajunge!
      • Like 1
    • @ Valentin
      Pai se pare ca importante erau si subiectele, din moment ce doamna profesoara se lega de ele.

      Dosarul acela nici nu e nevoie sa existe. Ca sa iei o nota buna la un astfel de examen nu iti trebuie decat cunostinte medii sau poate un pic peste medie si bun simt. Nu e nevoie de 50 de sinonime, e nevoie de un minim de gandire: nu dau sinonime care stiu ca pot cauza discutii- sinonim pentru "deoarece" e "fiindca", varianta care va fi sigur acceptata. "Pentru ca" poate cauza discutii, asa ca mai bine ma feresc. In plus, daca scrii 50 si trebuie doar 2, nu stii care vor fi luate in considerare.

      Variante de examen se cunosc si se lucreaza inainte de examen de mai bine de 10 ani, pentru ca acele variante se publica inainte de examen. Nu e nevoie sa lucrezi 100 de variante, mai ales pentru text la prima vedere, e nevoie sa poti sa gandesti si sa formulezi niste argumente. Marele si impozantul comentariu e astazi de 150-200 de cuvinte, fata de 1-2 pagini cat era in trecut si valoreaza 12 puncte din 100. Chiar nu e o tragedie. Daca unii vor sa lucreze toate variantele inainte de examen, e alegerea lor, eu nu am avut niciodata nevoie sa fac asa ceva si am avut rezultate foarte bune.

      Variante care "suna" a formulari academice... bun, si cine decide ce inseamna asta? Mie de exemplu nu mi se pare nimic exagerat in ce se face la comentariile de romana, e doar un limbaj un pic mai elevat, si niste notiuni care se explica (sau ar trebui sa se explice) la clasa. Din nou, lucruri care se fac de ani de zile, de ce ar fi brusc astazi o problema?

      Ca unii memoreaza fara sa inteleaga este alegerea si problema lor. Nu toti fac asa pentru ca in fond nu e nevoie.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Cei care au trăit pe vremea comunismului duceau o liniştită, sau cel puţin până la decizia de a plăti datoriile a fost o perioadă calmă. Atunci am auzit pentru prima dată de sintagma SECOLUL VITEZEI.
    N-am dat atenţie, era un termen vehiculat în principal de apariţiile Editurii Politice (e drept, care l-a publica şi pe Toffler). În realitate trăiam cu toţii într-o bulă artificială cauzată de dictatură, un fel de oază în care timpul încremenise. Serviciile erau sigure şi relativ simple, mergeai la birou, plecai de la birou şi ieşeai cu copilul în parc, citeai sau leneveai. Sistemul educaţional era şi el static, leneş ca şi societatea la care era racordat.

    Imediat după 89 am realizat că bula din care proaspăt ieşisem ascundea o lume în declin. Atunci am simţit pe pielea noastră secolul vitezei: joburi prost plătite care îţi mâncau toată ziua, nesiguranţa unei locuinţe etc. Comunismul oricum s-ar fi dus pe copcă, însă iluzia unei lumi stabile ne-a luat pe nepregătite. Am încercat salvarea în educaţie, în cultură, în frumos, în inteligenţă, uitând însă că toate acestea cer TIMP. Timp pe care nu-l mai avem, nici măcar cât aveam în comunism. De aici şi nostalgiile, acel "înainte era mai bine." Probabil şi noii marxişti, căci acuzele aduse de Marx capitalismului sunt în multe locuri corecte.

    Nu şi soluţia, însă problemele rămân. E drept că sistemul capitalist este singurul care funcţionează, însă e pe de parte un sistem perfect, şi, ce este mai rău, e că nu s-a inventat încă un unul mai bun.

    Trăim în secolul vitezei, al consumerismului şi al nesiguranţei. Nu, educaţia nu va schimba mare lucru, pentru că educaţia trebuie să se racordeze timpului în care trăieşte. Dacă timpul e abrut, nesigur, sincopat, educaţia n-are cum să fie altfel. Nu putem reedita ce se întâmpla pe la 1800, nici măcar ce se întâmpla prin anii 20-40. E o altă lume, iar educaţia n-o va schimba. Cultura, arta, frumosul au apus. Trăim în post-istorie, trăim în post-adevăr, într-o lume transparentă. Prin anii 1900 ar fi fost de neconceput ca două persoane să vorbească de la distanţă vâzându-şi chipurile, dar astăzi găseşti asta pe toate drumurile. Ce ne opreşte să previzionăm că peste câteva secole educaţia va consta în cipuri care se vor instala chirurgical şi vor asigura persoana cu absolut toată informaţia de care are nevoie? În definitiv şi videoconvorbirile păreau o utopie absolută cu vreo 200 de ani în urmă, şi totuşi sunt posibile.
    • Like 1
  • Mr.Oh check icon
    Oamenii au fost la inceput vanatori-culegatori, pe urma agricultori, au devenit odata cu revolutia industrial muncitori calificati si necalificati servind in utilaj, Acum traim revolutia informatica.
    Fiecare perioada economica are specificul ei. unii se plimbau de colo colo, nomazi urmand migratia animalelor, altii stateau intr-un loc si impingeau plugul, sau nu se dezlipeau de utilajul cu care munceau.
    In perioadele acestea comertul era important. Se schimbau marfuri, bunuri, fiecare putandus-i valorifica prin schimb particularitatile locului, geografiei, in care traia. Schimbul de marfuri si idei a dus la o dezvoltare generalizata, globala.
    "Industry 4.0" asa cum se numeste noua revolutie tehnologica, automatizarea totala, adduce cu ea schimbari majore, reducerea costurilor cu manopera. Vei plati doar materialele si, sa zicem asa, o parte din costurile cu utilajele.
    Oamenii care vor avea venituri vor cumpara mai ieftin.
    Se pune intrebarea cum poate cineva face venituri intr-o lume in care munca umana (manopera) urmeaza sa se reduca pana aproape de disparitie?
    Inteligenta at fi ca fiecare sa devina cel putin in programator de nivel mediu. Sa-ti cumperi in utilaj si sati-l programezi singur. Asa cum iti cumparai in plug si il foloseai singur ca sa-ti ari pamantul, azi trebuie sa te gandesti ca trebuie sa-ti cumperi un mijloc de productie cu care sa-ti castigi existenta. Sau sa faci o munca in care esti de neinlocuit.
    Perioada industriala in care fabriciile aveau nevoie de oameni calificati in masa se apropie de sfarsit. Sa foloseti o masina de frezat, strung si sa prelucrezi piese presupunea angajarea si formarea de muncitori calificati. Azi masina cu comanda numerica (automata) face totul. La 20-30 de utilaje ai nevoie de 2 operatori. Pentru mentenanta ai nevoie de 1 la 30-40 de masini. Mai ales ca activitatiile de reparatie specializate sunt externalizate si lasate in sarcina producatorului de utilaje.
    Aceasta Industry 4.0 are si in revers. Societatea va ajunge sa plateasca foarte bine bine muncitorii necalificati, vor primi spor de rusine, fiindca nimeni nu va vrea sa munceasca. Pentru a evita o asemenea situatie societatea incearca sa lipseasca oamenii de educatie, sa nu aiba alternative, si sa accepte o asemenea slujba pe bani putini, de nevoie.
    Imigrarea fortata, impotriva vointei populatiei (exemplu Germania) urmareste ocuparea locurilor de munca pe care autohtonii nu mai vor sa le ocupe. Simultan cu aceasta se externalizeaz productia in zone unde necalificati sunt din belsug. India, China, Romania etc.
    Diferenta dintre noi si Germania e ca Germania are industrie, si noi n-avem nimic.
    Noi nu avem ce da de munca necalificatilor nostri in industrie, munca relativ usoara in comparatie cu cea din constructii. Si nici nu avem ce globaliza. Nu avem uzine care trebuie mutate prin Asia. Deci benficii 0.
    Vremuri grele pentru romani. De aceea cei educati, si cu mintea limpede emigreaza. In Romania va fi bine dupa ce trece criza Revolutiei industriale 4.0, cand legislatia internationala cu privire la forta de munca va fi clara si corecta, adica in vreo 3-4 decenii.
    • Like 1
    • @ Mr.Oh
      Valentin check icon
      Corect, foarte corect spus.
      • Like 0
    • @ Mr.Oh
      In industrie lucrează necalificați? In Germania ,de care pomeniți ,emigranții lucrează in special in servicii in fabrici sunt in genere oameni calificați şi foarte bine plătiți,majoritatea nemții ,şcolile profesionale aici fiind foarte importante şi au o durată de trei ani( cât o facultate la noi) .Din păcate mulți au părerea dumneavoastră şi aşa am distrus şi industria şi şcolile profesionale şi am ajuns un ciuruc de țară,importăm cam tot..
      • Like 1
    • @ Adrian Adrian
      Valentin check icon
      Spuneţi-le asta şi celor care propagă "mitul olimpicilor". Orice meserie e decentă şi onorabilă. Din păcate învăţământul profesional a luat o lovitură dură. Bacul diferenţiat s-a introdus de câţiva ani, dar înainte cei care optau pentru profesională erau obligaţi să îndure aceeaşi ştachetă, deşi nu ieşeau nici filologi şi nici matematicieni.
      • Like 1
  • Valentin check icon
    La noi nu există un învăţământ diferenţiat, care să ţină seama de anumite particularităţi. Cea mai răspândită este DISCALCULIA, şi anume incapacitatea de a executa operaţii matematice simple şi de a-şi dezvolta o logică matematică. Este o condiţie care nu ţine de IQ, ci de o anumită incapacitate de înţelegere a matematicii; un fapt care nu-l va opri pe copil să devină un filolog strălucit. De multe ori cei care au discalculie petrec ore întregi aplecaţi asupra caietelor de matematică, iar adulţii sunt consternaţi ("e olimpic la română dar incapabil la matematică, cum e cu putinţă?")
    Deşi legislaţia în vigoare stipulează clar dreptul copilului la educaţie diferenţiată, în clasă nu se predă diferenţiat iar examenel nu au grade diferite de dificultate. Un copil care nu va avea legături prea mari cu matematica e forţat să dea acelaşi examene cu unul care va urma un liceu de matematică-fizică. E o ştachetă nedreaptă care face ca mulţi să se piardă pe nişte praguri inutile pentru ei.
    • Like 2
    • @ Valentin
      Cat de raspandita e discalculia, mai exact? Cat la suta din copiii de la noi din tara au problema asta?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Din păcate e greu de ştiut pentru că asemenea chestiuni nu se diagnostichează din multe motive. Se preferă să se spună copilului că e prost sau leneş. Posibil să fie destul de răspândită.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pai, de la "cea mai raspandita" la "posibil sa fie..." e oarece diferenta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      "Este posibil" nu e sinonim cu "nu este deloc", plus că legea OBLIGĂ la educaţie diferenţiată. Este dreptul fiecărui copil, prevăzut de lege.
      • Like 0
    • @ Valentin
      In care articol de lege e mentionata educatia diferentiata?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Legea 1/2011, Art. 20, alin. 3.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pare sa fie la Art. 21, Art. 20 are doar 2 alineate (http://www.bns.ro/images/sindicale/Legea_nr._1-2011.pdf).
      Observ ca nu este definita nicaieri in lege "educatia diferentiata". Poate foarte bine sa insemne (cel putin d.p.d.v. al legii) ca este legal sa existe scoli particulare, scoli pentru copii cu nevoi speciale si licee cu profil diferit.
      • Like 0
  • Nu ştiu unde ați văzut magazinele ,alea multe, fără casiere că eu nu le-am văzut Iar la noi sunt necalificați inclusiv 80% din absolvenții facultăților ,avem o scoală extrem de slabă şi cu o programă ridicolă iar scoala economică lipseşte cu desăvârşire pe teritoriul scumpei noastre patrii. Priviți la cei ce ne conduc ,doctoranzi mai toți şi mai toți semianalfabeți.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Cum să nu fie analfabeţi funcţional când la noi ştafeta e setată atât de sus încât trec foarte puţini? Învăţământul nostru nu este un învăţământ de masă, ci unul de elite. Se iau 35 de elevi şi se storc 4, care vor pleca din ţară să lucreze la nu-ştiu-ce multinaţională. Învăluirea programei în competenţe e de faţadă. La noi primează materia, nu competenţa. Asta pentru că la noi nu se practică un învăţământ MODULAR, setat pe grade de dificultate, aşa cum e prin alte părţi. Iar viitorul este sumbru.

    Statistica e îngrijorătoare pentru noi şi nu se referă la olimpici, la vărfuri. Învăţământul de elite e ok; problema e că tot învăţământul tinde să devină de elită. Ce face sistemul educaţional pentru medie? Absolut nimic. Media e carne de tun. Din ea ies olimpicii, dar o societate poate fi formată doar din olimpici? În mod evident, nu. Rezultatul? Vom străluci la olimpici - poate chiar pe Europa - dar la medie rezultatul e cel pe care îl vedem.

    Soluţia este un sistem educaţional MODULAR. Adică să avem un CORE CURRICULUM (nucleu mediu, de cultură generală) şi opţionale pe dificultăţi: matematică începător/mediu/avansat, chimie începător/mediu/avansat etc. Notele ar trebui să existe doar la module, nu şi la nucleul de bază, un nucleu axat mai mult pe competenţe decât pe cunoştinţe.

    Asta NU exclude performanţa! Ea va exista în continuare în sistemul de învăţământ, însă nu peste tot, ci doar pe modulele alese. E singura şansă de a redresa o medie într-o lume care se schimbă constant şi cu o viteză fantastică.

    Sociologul american Alvin Toffler atrăgea atenţia asupra acestui fenomen încă din anii 70. Unele ţări l-au ascultat (Finlanda), altele nu prea. Rezultatul? Ne prăbuşim, şi rezultatul va fi un fel de... şoc al viitorului. Dacă nu ne dezvoltăm sisteme de amortizare e foarte posibil să facum un BUF! colosal.
    • Like 6
    • @ Valentin
      De unde rezulta ca rezultatele sunt cauzate de stacheta setata prea sus si nu, sa zicem, de saracie sau de slaba pregatire a profesorilor din unele zone?

      Mentionati Finalnda si spuneti ca in invatamantul modular performanta nu este exclusa, dar tocmai in Finlanda performanta nu se prea vede. Lasand la o parte olimpiadele, nici fractiile nu sunt foarte placute acolo: http://akarlin.com/2013/07/scandinavians-cant-do-fractions/
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Întâmplarea face să cunosc clasă în care se aflau... 2 olimpici, o cifră impresionantă pentru o singură clasă. Cu toate acestea, în afară de cei doi, restul erau total paraleli la materia respectivă. Există doar două explicaţii:

      1. toată clasa e formată din răi şi leneşi, cu excepţia celor doi olimpici.
      2. ştacheta este mult prea sus pentru nivelul mediu.

      Vorbim totuşi de 34 de elevi din 36. Mult.

      Zonele de care vorbiţi nu au prea multe probleme, pentru că sunt de regulă zone agricole, iar cei care locuiesc acolo vor urma cu siguranţă aceeaşi cale. Ceea ce nu înseamnă obligatoriu sărăcie, sau n-ar însemna dacă ar exista o strategie coerentă la nivel naţional. Există şi vor exista întotdeauna zone rurale. Oamenii care s-au născut acolo au şi o legătură afectivă cu pământul, cu animalele, cu natura. E şi acolo nevoie de performanţă, dar de altă natură. A avea o fermă decentă este deja o performanţă care nu ţine de olimpiade. Nu toţi fermierii prosperi au fost olimpici.

      Problema e că articolul vorbeşte de dezastrul din zonele urbane, industriale, ori aici nu toată lumea e săracă. Cât despre slaba pregătire, a ridica ştacheta mai mult decât poate înţelege un elev ESTE deja o greşeală din punct de vedere didactic.

      Cât despre învăţământul modular, el există şi în Japonia. În rest, Finlanda a fost lider mondial în industria de telefoane mobile şi este în continuare furnizoarea kernelului Linux, cu care funcţionează miliarde de dispozitive, de la monitorul pe care-l am în faţă până la telefoane mobile, televizoare, maşini de spălat etc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Da, fost lider, si Linux a fost furnizat initial de un singur om, iar astazi lucreaza la acel kernel specialisti din toata lumea.

      Mai exista si o a treia posibilitate: proful/profa nu isi face treaba cum trebuie, fie pentru ca nu a invatat cum, fie din sila provocata de salariu, birocratie etc. Oricum, nu stiu cat de relevant e acel exemplu pentru sistemul in ansamblu. Si eu cunosc de exemplu o clasa in care erau numai olimpici si nici unul nu era tufa la materiile la care nu excela. Stiau si matematica si romana chiar daca erau olimpici la informatica, de exemplu. Stiu exemplu si de clasa in care nimeni nu era olimpic la matematica si totusi majoritatea stiau matematica destul de bine. La fel la fizica.

      Zonele respective nu au probleme, serios? Cum stam cu infrastructura in zonele rurale? Mai tineti minte reportajele de la cronica carcotasilor de acum cativa ani in care erau prezentati copii care erau nevoiti sa mearga pe jos prin zapada mai bine de un kilometru prin padure? Atunci cred ca din donatii s-a organizat ceva cu un microbuz care sa-i duca si sa-i aduca. Nu stiu cat a durat, oricum nu fusese organizat de stat. Sau de faptul ca sunt scoli si case fara toalete? Cum stam cu ajutoarele sociale in mediul rural? Un comentator aici pe republica a mentionat la un articol anterior cum in zona rurala in care locuia nici nu existau profesori calificati pentru ciclul gimnazial, le preda fizica un inginer pensionat de exemplu (sper ca mai tin bine minte, daca nu, domnule/doamna care ati postat initial acel comentariu va rog sa ma corectati).
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Păi problema e cum să-şi facă treaba, pentru că programa nu dă niciun grad de dificultate. Pe vremea comunismului lucrurile erau simple pentru că erau standardizate. La română aveai zece autori mari şi laţi şi ingurgitati pe de rost vreo 20-30 de comentarii standard pentru treaptă şi bac. Dar erau alea, nu altele. Acum te afli într-o beznă totală.

      Nu întâmplător când sistemul a căzut a făcut buf şi aşa-zisa performanţă, care nu era de fapt o operaţiune de dresaj. Asta pentru că la 14 ani critica literară NU se practică în ţări normale. Ea apare doar la facultate.

      Ştacheta este însă ridicată nefiresc la examene şi bacalaureat, unde elevul se scoate tot prin memorizare sterilă.

      Nimănui nu i se pare ciudat că eşti o obligat să îngurgitezi un limbaj care depăşeşte cu mult gradul de maturitate al vârstei, că ajungi să posezi limbaj de Academie la vârsta pantalonilor scurţi.

      Cum să predea un profesor? Iată un articol care spune tot:
      https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/evaluare-nationala-2014-o-profesoara-de-limba-romana-isi-cere-scuze-de-la-elevi-pentru-subiectele-pe-care-500105.html

      Ăsta e învăţământul românesc. Nu vorbim de olimpici, aceştia sunt excepţii. Da, avem un învăţământ excelent pentru elite. Dacă vreţi să zic că e cel mai bun de pe planetă vă zic că e cel mai bun. Ba e cel mai bun din galaxie, dar DOAR pentru elite. Ce facem cu media? O punem să memoreze comentarii la grămadă? Ăsta trebuie să fie învăţământul, o şcoală de dresaj?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Nu se vede performanța in Finlanda ? Sper că glumiți .E una din țările cu performanțe tehnologice extraordinare ,implicit şi cu un pib/om pe măsură.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      La noi nivățămantul nu e vocațional ,e totul la grămadă şi atunci performanțele sunt zero ,copiii se pierd pe drum pentru că nu sint indrumați conform abilităților .Un copil de 10 la română dar de 5 la matematică e evaluat de sistemul nostru tâmpit ca fiind un elev de 7,5 ceea ce e fals ,el fiind un elev de 10 pe felia lui iar elevii de genul ăsta pot opta pentru o matematică elementară ei fiind ajutați să performeze in domeniul favorit .Asta inseamnă o evaluare corectă şi o sansă corectă altfel ies ca la noi pulicalificați adică neisprăviți.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Gradul de dificultate, standardul, e dat de subiectele de examen. Acolo, daca au existat variatii din anii 90 si pana azi, poate chiar de mai demult (si au existat de-a lungul anilor in unele cazuri) de obicei dificultatea a scazut.

      Despre articolul citat de dvs. am vorbit in alt comentariu. Si nu, nu mi se pare ciudat sa-ti insusesti niste notiuni de analiza literara, sa le intelegi si sa inveti sa le folosesti. E ceva care se practica de zeci de ani si, ciudat, generatiile anterioare nu au suferit atat de intens ca cele prezente, nu stiu de ce.
      • Like 0
    • @ Adrian Adrian
      Copiii sunt indrumati catre tipul de liceu care se potriveste abilitatilor lor. Vrei uman, dai la uman, nici o problema. Vrei la un liceu uman performant? Inveti si ceva matematica (nu multa) pentru ca, ghici ce, in viata e necesara si aia si chiar si la liceele de profil uman se face nitica mate.

      Si da, Finalda o duce bine d.p.d.v. economic (desi nu e o superputere tehnologica), nu zic nu, e alta societate, alte mentalitati. Dar sistemul lor de invatamant are si carente: http://akarlin.com/2013/07/scandinavians-cant-do-fractions/
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, numai că evaluarea nu e în sine un examen. Normal e cum se întâmpla înainte, când fiecare liceu îşi seta exemele prorpii, nu venite de la centru. Ei alegeau dacă se dă mate sau nu la un liceu cu un anumit profil. Nu e o alegere a statului.

      Să înveţi niţică mate e una şi să dai un examen dificil la mate e alta. Ghiciţi ce: mate faci şi la liceele de artă, dar nu dai mate ca să intri la pictură. Da, îţi foloseşte mate şi ca pictor ori ca violonist.

      Nu se dă mate la liceele de artă. Şi? E vreo problemă? Atunci de ce s-ar da mate la un liceu axat pe literatură? Literatura, CARE E TOT O ARTĂ.

      Adică ţipăm dacă nu se dă mate la un liceu de filologie, dar nu ne ofuscăm că nu se dă mate la un liceu de artă. A, se face mate, şi chiar există olimpici la matematică de la licee de artă, dar una e să faci puţin mate, şi alta e să condiţionezi intrarea la un liceu care nu este de mate de o materie pe care oricum o vei cunoaşte puţin.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Din cate stiam testarea nationala se foloseste pentru intrarea la orice liceu de stat.
      Dvs. vorbiti acum de testare nationala sau bacalaureat? Ca la bac nici la liceele de filologie nu se mai da mate.
      • Like 0
  • De peste 28 ani natiunea trage la aghioase, mici exceptii din cand in cand careva lovit de nevoie da semne ca se trezeste, dupa care natiunea se intoarce pe cealalta parte si continua sa traga la aghioase. Si asa pana la moarte, fizica a fiecaruia, istorica a natiei.
    • Like 1
  • Casargoz check icon
    sigur se vor automatiza o mare parte din joburile de care discutati. dar macar de praf tot mai trebuie si automatele da fie sterse :)
    se cheama mentenanta... si nu cred ca vor veni japonezii sa le stearga de praf. si nici alti roboti.. pentru ca e mai ieftin sa folosesti solutii smart: necalificati si analfabeti functionali:)
    desi daca statul nu e functional nu stiu cum loate cineva defini alfabetizarea functionala.
    • Like 0
    • @ Casargoz
      De ce " mentenanta"?" Intretinere" zgaraie ochiul si hartia?
      • Like 1
    • @ Adrian Breana
      Casargoz check icon
      pentru ca e mai mult decat intretinere. asa zice dex
      mentenánță s. f. Totalitatea operațiilor de întreținere și reparație ale unui sistem tehnic. (< fr. maintenance)

      • Like 2
    • @ Casargoz
      mentenanta se face si acum, deci locurile sunt deja ocupate
      • Like 1
    • @ Nicu Buculei
      Casargoz check icon
      Nu are cum sa se faca la casele automate :)
      Pentru ca, de exemplu, in CORA nu exista case automate :)
      Nu a zis nimeni ca sunt locuri pentru toata lumea si nici ca va fi bine :)
      • Like 0
    • @ Casargoz
      Si la casele neautomate se face mentenanta
      • Like 0
    • @ Nicu Buculei
      Casargoz check icon
      nu indrazneam sa ma gandesc ca au mentenanta...
      la cate stau in cora credem ca 10 case sunt pentru productie si restul de 30 pentru piese de schimb...
      poate au la auchan...
      raman la parerea mea...
      pentru case automate modelul e diferit. nu pentru ca difera mult casa de marcat automata. ci pentru ca e stupid ca un hipermarket sa incredinteze unor terti (outsourcing) procesul de vanzare :)
      si coada are un rol in hypermarket. se fac ceva studii de corelare lungime coada/valoare cos.
      AI-ul nu va intelege comportamentul irational.
      pentru ca modelele sunt pentru cetateni rationali.
      si chiar daca faci deep learnig pentru comportamentul irstional tot trebuie sa intervii, pentru cacdatorita volumului mare de datecse face streaming (modelul se actualuzeaza continuu) dar la momentul t1 uita datele de la t0.
      si daca comportamentul este irational (gen 20 de oameni stau la coada pentru produse de 0.5 lei) intervii.
      sigur masina poate identifica comportamentul irational.
      dar cum sa ia decizia sa deschida mai multe case daca nu a fost "invatata acest lucru"
      aici poate sa vina cuneva si sa spuna ca acest lucru se poate face nu prin AI ci prin analiza exhaustiva de bussines....
      cred ca costa mult chiar daca o pui in cloud si optimizezi costurile la nivel planetar...
      mai bine angajezi pe cineva...
      dar mai bine sa ne gandim la smart contracts...
      insa intr-un comentariu viitor ,)
      • Like 0
    • @ Casargoz
      Cred ca stau casele alea ca sa nu angajeze prea multe casiere.... Cel mai rau e in Lidl, stau cu 2 case deschise si mai deschid inca una abia cand sunt cozile imense.
      • Like 0


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult