Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un controversat anunț de job, studiu de caz în facultățile de business: „Se caută bărbați pentru un voiaj periculos. Reîntoarcerea în siguranță este nesigură...”

expeditie

În numărul din 29 Decembrie 1913 al prestigiosului The Times apărea următorul anunț pentru un job:

„Se caută bărbați pentru un voiaj periculos. Plată modestă, frig înțepător, perioade lungi petrecute în beznă. Reîntoarcerea în siguranță este nesigură. Onoruri și recunoaștere doar în eventualitatea reușitei.”

Cel care a publicat anunțul era exploratorul britanic Sir Ernest Shackleton. El căuta 27 de oameni pentru a face parte din echipajul pentru The Imperial Trans-Antarctic Expedition.

Anunțul apărea în același an în care reveniseră în Marea Britanie supraviețuitorii a ceea ce ulterior a fost denumit de unul dintre participanți ca fiind „Cel mai rău voiaj din lume”, expediția antarctică în care și-au găsit sfârșitul terifiant exploratorul Sir Robert Falcon Scott și cei patru tovarăși ai lui care l-au însoțit în tentativa de cucerire a Polului Sud. Cu toate acestea, numărul de aplicanți la anunțul pentru noua expediție antarctică a fost copleșitor de mare, chiar dacă ea se anunța de la început ca una ce urma a fi chiar mai grea decât expediția lui Scott.

Multă vreme acest anunț de job a fost considerat real și a fost prezentat la renumite școli de business din lume ca fiind unul dintre cele mai de succes anunțuri de recrutare care a existat vreodată.

Ulterior existența lui a fost pusă la îndoială din două motive principale. Primul ține de faptul că este greu de crezut că Shackleton ar fi putut avea dubii cu privire la supraviețuirea participanților, acest aspect constituind pentru el un principiu de bază în toate expedițiile la care a participat, al doilea ține de faptul că nu a fost găsit niciun exemplar original al ziarului în care se presupune că ar fi apărut anunțul.

Disputa cu privire la existența anunțului continuă încă și e departe de a fi încheiată. Dar faptul că anunțul a existat sau nu este mai puțin important, importante sunt alte aspecte și mă opresc în continuare la două dintre ele.

În primul rând este important faptul că, indiferent de calea prin care s-a realizat recrutarea echipajului, putem spune că aceasta a fost una dintre cele mai eficiente modalități de recrutare din istorie, pentru simplul fapt că au existat mai bine de 5.000 de persoane care au aplicat pentru această expediție. 

Pentru a avea un termen de comparație, putem lua exemplul campaniei de recrutare derulată în 2009 de Tourism Queensland, intitulată The Best Job In The World. Job-ul oferit de Tourism Queensland presupunea ca ocupantul să stea șase luni pe o insulă din paradisul de la Marea Barieră de Corali, unde în schimbul a 150.000 de dolari australieni trebuia să curețe piscina, să hrănească niște pești, să gestioneze corespondența și să trimită din când în când niște rapoarte despre activitatea „epuizantă” pe care o desfășura. Campania a costat inițial 1 milion de dolari, dar a generat ulterior publicitate la nivel mondial în valoare de aproximativ alte 70 de milioane și a beneficiat de avantajele mijloacelor de comunicare actuale. S-a soldat cu 35.000 de aplicații. Să facem comparația păstrând proporțiile.

În al doilea rând este important faptul că presupusul anunț este o imagine fidelă a principalelor caracteristici ale jobului, iar cei ce au aplicat la acest job, indiferent de modalitatea prin care au aflat de el, știau la ce greutăți se așteaptă, cunoscând experiențele celor întorși din expedițiile anterioare. Nu numai că au aplicat foarte mulți candidați, dar mulți dintre ei au recurs la cele mai ingenioase metode pentru a-l convinge pe Shackleton să-i selecteze.

Sir Ernest Shackleton a realizat personal întregul proces de selecție, mărturisind că i-a fost foarte greu să-i aleagă pe cei 27. Dar despre cum selectezi oameni pentru unul dintre cele mai dificile proiecte care a existat vreodată vom vorbi cu altă ocazie.

Până atunci vă propun să reflectați la două aspecte:

1. Ce este mai important pentru un anunț de job: să fie cât mai atractiv sau să reflecte cât mai bine realitatea, oricare ar fi aceasta?

2. Dacă pe un website de recrutare ați întâlni cele două anunțuri (cel al lui Shackleton și cel al lui Tourism Queensland) și ați putea să aplicați doar la unul dintre ele, pe care l-ați alege? (La această întrebare nu există răspunsuri corecte sau greșite, ea e doar o ocazie simplă să reflectați la ce ar putea înseamna pentru dumneavoastră jobul ideal).

P.S.

Printre cei peste 5.000 de aplicanți au existat și trei “sporty girls”. Ele merită toată admirația atât pentru curajul lor, cât și pentru atitudinea feministă exprimată prin hotărârea de a demonstra că nu există pe lume joburi pe care le pot face doar bărbații. 

Iată mai jos scrisoarea lor de intenție (text preluat de pe website-ul Scott Polar Research Institute):

44 Kensington Gds Sq

Hyde park

January 11th 1914

Dragă domnule Ernest,

Noi, trei fete sportive, am decis să vă scriem și să vă implorăm să ne luați cu dumneavoastră în expediția către Polul Sud.

Suntem fete puternice, sănătoase, de asemenea voioase și istețe și suntem dispuse să îndurăm aceleași condiții, oricât de grele, pe care le veți îndura și dumneavoastră..

Dacă înfățișarea noastră feminină este o inconveniență, cu mare plăcere noi vom adopta o ținută masculină. Am citit toate cărțile și articolele scrise despre expedițiile periculoase realizate în zonele polare de către bărbați curajoși și nu înțelegem de ce bărbații se bucură de toată gloria când și femeile sunt la fel de curajoase și capabile să realizeze aceste reușite.

Sperăm că veți lua în considerare sugestia noastră.

Noi suntem,

Peggy Pegrine, Valerie Davey și Betty Webster

P.S. Nu intrăm în detalii, în caz că nu aveți timp prea mult să citiți această scrisoare, dar dacă sunteți interesat, vă putem scrie și povesti mai multe despre ambițiile noastre.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nu uitati ca la 1900 era dominanta o cultura machista care exalta virilitatea definita si ca disponibilitate , cam masochista , de sacrificiu si ca barbatii din Europa erau educati in spiritul dictonului <b>dulce et decorum est pro patria mori</b>
    • Like 0
  • Parerist check icon
    In tinerete m-am inscris la competitia pentru un post de astronaut ESA. L-am picat stralucit la prima etapa (de fapt a doua, sau a doua faza a primei etape) - cea de dosariada. In faza in care am picat eu eram 30.000 pe postul ala... cati au fost inscrisi initial nici nu stiu.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult