Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Un frizer și trei foarfece

Florin Citu - Foto FB MFinante

 Foto Facebook/Ministerul Finantelor

În perioada în care toate frizeriile sunt închise, există totuși o frizerie deschisă. La Palatul Victoria, frizerul fiind chiar ministrul de Finanțe care a anunțat principalele cifre ale rectificării bugetare impuse de pandemia globală numită Covid-19. Trei foarfece taie din indicatorii macroeconomici proiectați pentru 2020, consecință directă a perioadei prin care trecem.

Prima foarfecă își pune amprenta direct asupra deficitului bugetar. Veniturile estimate a se colecta la bugetul de stat în anul fiscal 2020 au fost corectate în minus cu circa 19,4 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetare suportă o creștere față de versiunea anterioară a bugetului de stat cu circa 12,5 miliarde lei. Dubla influență negativă determină amplificarea deficitului cu 32 miliarde lei (6,6 miliarde euro)

A doua foarfecă determină creșterea ponderii deficitului bugetar în produsul intern brut până la nivelul de 6,7%: de asemenea dublă influență negativă, pe de o parte ca efect al deficitului menționat mai sus, pe de altă parte din cauza scăderii estimate a PIB cu 1,9%.

Fără a avea fundamentarea riguroasă a impactului este greu să ne pronunțăm asupra fiabilității datelor. Nu știm printre altele dacă a fost luat în considerare efectul favorabil al diminuării semnificative a deficitului specific turismului, deficit care se ridica anul trecut la circa 2,2 miliarde de euro, în condițiile în care turiștii români au cheltuit în străinătate aproximativ 3,6 miliarde euro în 2019, sumă ce va fi mult diminuată în acest an. O altă necunoscută este impactul anului agricol care ar putea reduce puțin din factura emisă de coronavirus pacientului numit România.

Un aspect de data asta sensibil nefavorabil îl reprezintă, în opinia mea, creșterea accelerată a deficitului comercial, a treia foarfecă: stoparea producției Dacia afectează semnificativ exporturile și, simultan, constatăm creșterea explozivă a importurilor, în condițiile în care comerțul online s-a majorat cu cca 30% în martie 2020, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, iar majoritatea produselor comandate sunt din import.

Personal, întrebarea la care aș fi așteptat un răspuns, fără de care rectificarea bugetară propusă nu poate fi nicidecum credibilă, este următoarea: „Când se estimează reluarea tuturor activităților?”

Mă tem că, sărind perpetuu dintr-o stare de urgență în alta nu vom face decât să concretizăm celebra propoziție: “operația a reușit, pacientul e mort”. Sau să o reformulăm astfel: pandemia a fost stopată, economia a murit.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Așa o fi....... dar cred ca o foarfeca ar fi buna și in părtinirea, vizibilă, a dumitale!!!
    • Like 1
  • Scriitorule, apucă-te, domnule de croitorie! Acolo poți spune snoave și vorbe de duh; iar auditoriul ... este.
    • Like 3


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult