Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Un medic de familie din Arad şi-a depus dosarul de angajare pe un post de brancardier. El spune că așa va avea un venit dublu

Adrian Dărăbanţiu

(Foto: Special Arad)

Un medic de familie din Arad cu 31 de ani de experiență şi-a depus dosarul de angajare pe post de brancardier la spitalul judeţean din localitate, el afirmând că a fost nevoit să ia decizia din considerente financiare, scrie News.ro. El spune că așa va obţine un venit aproape dublu față de cât îi rămâne acum după ce plătește angajații, achită facturile și toate taxele pentru cabinet. Medicul vrea să protesteze așa „faţă de diferenţele salariale uriaşe din sistemul sanitar”.

„Un brancardier poate primi în mână chiar peste 4.000 de lei, iar eu după 31 de ani de activitate, rămân în mână cu jumătate din această sumă, deşi am un cabinet medical peste medie ca mărime, cu aproximativ 2.500 de pacienţi. Am colegi care au 1.500 de pacienţi, iar cabinetul lor încasează în jur de 10.000 lei lunar, deci medicul pleacă acasă cu mai puţin de 2.000 de lei pe lună, chiar 1.500 lei, după ce şi-a plătit angajaţii, a achitat facturile şi toate taxele”, a spus Dărăbanţiu.

Medicul susține că are colegi care au vrut şi ei să își depună dosarul de angajare pe posturi de brancardieri sau chiar infirmieri, pentru că așa ar câștiga mai mult. 

„Vă daţi seama că şi un infirmier din spital câştigă mai bine ca un medic de familie. Eu, dacă voi deveni brancardier, ştiu că lucrez în ture, fără stres, fără birocranţia în care sunt îngropate cabinetele medicilor de familie, fără să fiu trezit noaptea de pacienţi, fără responsabilităţi, dar cu mult mai mulţi bani în mână. Nu m-ar mira să nu fiu acceptat la angajare, pentru că aş putea fi considerat supracalificat”, a spus medicul de familie, care este și preşedintele Societăţii de Medicină de Familie Arad.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este numai una din dovezile haosului în domeniul politicilor sanitare. A lipsei de viziune și a lipsei de asumare a unor decizii corecte pentru societate dar nu neapărat favorabile individului. Și în ultimă instanță, a lipsei de educație sanitară a omului de rând.
    Să o luam pe rând. Din Albania și până în SUA banii pentru sănătate nu sunt niciodată suficienți. Suficienți încât să acopere toate nevoile populației, să asigure cea mai buna îngrijire existentă în lume pentru fiecare cetățean. Nu au fost bani suficienți în trecut și acum, pe măsură ce costurile tehnologiilor medicale cresc într-un ritm mai rapid decât bugetare pentru sănătate, banii sunt încă și mai puțini. Cei ce decid soarta acestor bani (administrația politică în cazul României) trebuie să încerce să optimizeze cheltuielile pentru a obține cea mai buna stare de sănătate posibila pentru întreaga populație. Nu starea de sănătate ideala căci bani pentru aceasta realizare, cum spuneam, nu exista.
    Problema este că optimizarea acestor cheltuieli implică analize economice reci si decizii dificile. Analizele economice pot arata că la nivelul României ar fi mai bine dacă s-ar aloca bani pentru 1000 de incubatoare pentru nou născuți si nu pentru tratamentul a doi pacienți suferinzi de o forma rară de cancer. Bani pentru ambele variante nu exista - numai una poate fi bugetata. Ce alegem? Si mai ales cine alege?
    De ales, în sistemul nostru, alege numai administrația politica. Acolo sunt adunați banii de sănătate, centralizat. Iar alegerea se face asumând-și costuri politice. E ușor sa trimiți la moarte doi vârstnici ce au muncit o viață pentru societate? E ușor sa nu dai o șansa la viată pentru copiii prematuri ce au nevoie de incubatoare? Ne place sau nu - aceasta decizie trebuie luata și unii sau alții trebuie sacrificați. Altă variantă nu există.
    Revenind la salariile în domeniul sanitar trebuie să ne amintim decizia fostului ministru Nicolaescu care a crescut masiv veniturile medicilor de familie, mult peste cele ale medicilor din spitale, gândind că astfel, medicii de familie vor fi tentați să rezolve mai multe din problemele pacienților înainte de a-i trimite la spital. Că astfel presiunea pe spitale va scădea și starea de sănătate a României va fi mai bună. A fost o alegere care nu și-a atins scopul: medicii de spital, dezamăgiți de salariile mizere, au plecat în număr și mai mare din țară iar numărul pacienților care ajungeau la spital nu a scăzut deloc. De la Nicolaescu încoace toate administrațiile au constatat că păstrând același nivel de salarizare Romania pierde medici într-un ritm dramatic astfel încât sistemul medical ajunge in pragul colapsului: pacienții ajungeau la spital dar acolo nu mai găseau medicii specialiști care plecaseră. Astfel încât acum, o altă măsură a fost luată de administrația politică urmărind să readucă medicii în spitale și să reducă rata emigrației in rândul medicilor specialiști: creșterea salariilor in special pentru medicii din spitale. In ce măsura această decizie s-a bazat pe o analiza economica - nu știm. Dar știind cât de subdezvoltat este sistemul de evaluări economice in medicină în Romania (comparativ chiar cu țări învecinate ca Ungaria sau Bulgaria) îmi este greu sa cred ca eforturile au fost acum ieșite din tipare. In lipsa unor astfel de evaluări nu ne rămâne decât să așteptăm rezultatele acestei noi decizii politice: va reduce deficitul de medici? Va creste calitatea serviciilor medicale? Vor fi românii o națiune mai sănătoasă? Vom vedea. Până atunci, ne place sau nu, trebuie să acceptăm că nu putem să ne întindem mai mult decât ne este plapuma și că înainte de a aștepta ca statul să aibă grijă de fiecare ar trebui să avem fiecare dintre noi grijă de viitorul nostru. Domnul doctor a decis că o opțiune bună ar fi să devină brancardier cu un salariu mai mare. Eu unul mă întreb de ce nu a ales să dea concurs pentru un post de medic rezident ceea ce i-ar fi adus un salariu chiar și mai bun încă din prima zi? L-aș fi apreciat mai mult.
    • Like 0
  • Nu prea-mi vine să cred că rămâne din 10.000 cu 2.000, dar știu si9ur că o asistentă din spital, poate câștiga acum — cu ture cu tot — 10.000 lei, în mână. Iar asta se întâmplă și cu cea mai bună, asistentă dar și cu cea mai proastă.
    Mulțumim Dragnea, mulțumim Tăriceanu, mulțumim Dăncilă — ați „reformat” foarte bine sistemul bugetar, incompetenților!
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult