(Foto: Special Arad)
Un medic de familie din Arad cu 31 de ani de experiență şi-a depus dosarul de angajare pe post de brancardier la spitalul judeţean din localitate, el afirmând că a fost nevoit să ia decizia din considerente financiare, scrie News.ro. El spune că așa va obţine un venit aproape dublu față de cât îi rămâne acum după ce plătește angajații, achită facturile și toate taxele pentru cabinet. Medicul vrea să protesteze așa „faţă de diferenţele salariale uriaşe din sistemul sanitar”.
„Un brancardier poate primi în mână chiar peste 4.000 de lei, iar eu după 31 de ani de activitate, rămân în mână cu jumătate din această sumă, deşi am un cabinet medical peste medie ca mărime, cu aproximativ 2.500 de pacienţi. Am colegi care au 1.500 de pacienţi, iar cabinetul lor încasează în jur de 10.000 lei lunar, deci medicul pleacă acasă cu mai puţin de 2.000 de lei pe lună, chiar 1.500 lei, după ce şi-a plătit angajaţii, a achitat facturile şi toate taxele”, a spus Dărăbanţiu.
Medicul susține că are colegi care au vrut şi ei să își depună dosarul de angajare pe posturi de brancardieri sau chiar infirmieri, pentru că așa ar câștiga mai mult.
„Vă daţi seama că şi un infirmier din spital câştigă mai bine ca un medic de familie. Eu, dacă voi deveni brancardier, ştiu că lucrez în ture, fără stres, fără birocranţia în care sunt îngropate cabinetele medicilor de familie, fără să fiu trezit noaptea de pacienţi, fără responsabilităţi, dar cu mult mai mulţi bani în mână. Nu m-ar mira să nu fiu acceptat la angajare, pentru că aş putea fi considerat supracalificat”, a spus medicul de familie, care este și preşedintele Societăţii de Medicină de Familie Arad.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Să o luam pe rând. Din Albania și până în SUA banii pentru sănătate nu sunt niciodată suficienți. Suficienți încât să acopere toate nevoile populației, să asigure cea mai buna îngrijire existentă în lume pentru fiecare cetățean. Nu au fost bani suficienți în trecut și acum, pe măsură ce costurile tehnologiilor medicale cresc într-un ritm mai rapid decât bugetare pentru sănătate, banii sunt încă și mai puțini. Cei ce decid soarta acestor bani (administrația politică în cazul României) trebuie să încerce să optimizeze cheltuielile pentru a obține cea mai buna stare de sănătate posibila pentru întreaga populație. Nu starea de sănătate ideala căci bani pentru aceasta realizare, cum spuneam, nu exista.
Problema este că optimizarea acestor cheltuieli implică analize economice reci si decizii dificile. Analizele economice pot arata că la nivelul României ar fi mai bine dacă s-ar aloca bani pentru 1000 de incubatoare pentru nou născuți si nu pentru tratamentul a doi pacienți suferinzi de o forma rară de cancer. Bani pentru ambele variante nu exista - numai una poate fi bugetata. Ce alegem? Si mai ales cine alege?
De ales, în sistemul nostru, alege numai administrația politica. Acolo sunt adunați banii de sănătate, centralizat. Iar alegerea se face asumând-și costuri politice. E ușor sa trimiți la moarte doi vârstnici ce au muncit o viață pentru societate? E ușor sa nu dai o șansa la viată pentru copiii prematuri ce au nevoie de incubatoare? Ne place sau nu - aceasta decizie trebuie luata și unii sau alții trebuie sacrificați. Altă variantă nu există.
Revenind la salariile în domeniul sanitar trebuie să ne amintim decizia fostului ministru Nicolaescu care a crescut masiv veniturile medicilor de familie, mult peste cele ale medicilor din spitale, gândind că astfel, medicii de familie vor fi tentați să rezolve mai multe din problemele pacienților înainte de a-i trimite la spital. Că astfel presiunea pe spitale va scădea și starea de sănătate a României va fi mai bună. A fost o alegere care nu și-a atins scopul: medicii de spital, dezamăgiți de salariile mizere, au plecat în număr și mai mare din țară iar numărul pacienților care ajungeau la spital nu a scăzut deloc. De la Nicolaescu încoace toate administrațiile au constatat că păstrând același nivel de salarizare Romania pierde medici într-un ritm dramatic astfel încât sistemul medical ajunge in pragul colapsului: pacienții ajungeau la spital dar acolo nu mai găseau medicii specialiști care plecaseră. Astfel încât acum, o altă măsură a fost luată de administrația politică urmărind să readucă medicii în spitale și să reducă rata emigrației in rândul medicilor specialiști: creșterea salariilor in special pentru medicii din spitale. In ce măsura această decizie s-a bazat pe o analiza economica - nu știm. Dar știind cât de subdezvoltat este sistemul de evaluări economice in medicină în Romania (comparativ chiar cu țări învecinate ca Ungaria sau Bulgaria) îmi este greu sa cred ca eforturile au fost acum ieșite din tipare. In lipsa unor astfel de evaluări nu ne rămâne decât să așteptăm rezultatele acestei noi decizii politice: va reduce deficitul de medici? Va creste calitatea serviciilor medicale? Vor fi românii o națiune mai sănătoasă? Vom vedea. Până atunci, ne place sau nu, trebuie să acceptăm că nu putem să ne întindem mai mult decât ne este plapuma și că înainte de a aștepta ca statul să aibă grijă de fiecare ar trebui să avem fiecare dintre noi grijă de viitorul nostru. Domnul doctor a decis că o opțiune bună ar fi să devină brancardier cu un salariu mai mare. Eu unul mă întreb de ce nu a ales să dea concurs pentru un post de medic rezident ceea ce i-ar fi adus un salariu chiar și mai bun încă din prima zi? L-aș fi apreciat mai mult.
Mulțumim Dragnea, mulțumim Tăriceanu, mulțumim Dăncilă — ați „reformat” foarte bine sistemul bugetar, incompetenților!