Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Un miliard de euro pentru Ucraina, 35 de miliarde de euro pentru importurile de energie din Rusia. Comparația făcută de un oficial de top al UE

Josep Borrell.

Foto: Stephanie Lecocq / EPA / Profimedia

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a făcut o comparație între fondurile primite, din partea statelor UE, de Rusia și cele oferite Ucrainei. Într-un discurs în fața parlamentarilor europeni, Borrell a arătat că un miliard de euro a ajuns la Ucraina, ca ajutor, de la începutul războiului, în timp ce Federația Rusă a beneficiat de 35 de miliarde de euro, bani pentru plata energiei importate de statele membre. Borrell a lansat un îndemn ca blocul european să trimită mai multe arme în Ucraina, pentru a ajuta la încheierea conflictului.

El a făcut aceste comentarii în contextul dezbaterii din Comisia Europeană privind a cincea rundă de sancțiuni impuse Rusiei, printre care interzicerea importurilor de cărbune în valoare de 4 miliarde de euro din țară, scrie The Guardian.

Sancțiunile s-au intensificat, oficialii europeni reacționând după atrocitățile comise de ruși în Bucha și în alte orașe ucrainene, în care numeroși civili au fost uciși, torturați, violați și abuzați.

Polonia și statele baltice au susținut că interdicțiile ar trebui să vizeze și exporturile mult mai profitabile de petrol și gaze ale Rusiei, dar s-au confruntat cu rezistența manifestată de Germania, Austria și Ungaria. UE importă din Federația Rusă 41% din necesarul de gaze naturale și 27% din cel de petrol, dar aceste cifre sunt mult mai mari în cazul unor state membre.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care urmează să călătorească la Kiev cu Borrell în zilele următoare, a promis că cele mai recente sancțiuni nu vor fi și ultimele. „Acum trebuie să ne uităm la petrol și va trebui să analizăm veniturile pe care Rusia le obține din combustibilii fosili”, le-a spus ea europarlamentarilor. Aceștia urmează să studieze o idee venită din partea Estoniei, conform căreia plățile pentru gazul rusesc să fie plasate într-un cont escrow, adică la o parte terță, cu scopul de a limita veniturile statului rus care ar putea finanța războiul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Borell, coada de topor a imperialismului amerloc, face cu bună știință o comparație total deplasată, lipsită de orice logică, menită doar să amplifice impactul emoțional, mai ales după provocările de la Bucha.

    Spre deosebire de miliardul de euro dat de pomană pentru Ucraina, cele 35 miliarde de euro nu reprezintă bani dați de pomană, ci plata pentru resursele energetice cumpărate de statele UE în baza unor contracte!!!

    Că ororile de la Bucha sunt provocări nu încape nicio îndoială. Rusia nu avea de ce să le ordone, iar armata rusă nu avea de ce să le săvârșească, fiindcă era clar că mai devreme sau mai târziu vor fi descoperite și nu numai că nu ar fi în folosul Rusiei, ci în detrimentul acesteia. Ar dăuna atât imaginii Rusiei, care oricum era negativă, deci de kko, și odată ce era deja în kko, de ce să se fi afundat și mai mult?

    În plus, era și mai clar că asemenea atrocități îi vor aduce Rusiei noi sancțiuni economice, exact ce nu își dorește, deci săvârșirea ororilor de câtre Rusia/armata rusă clar nu are nicio noimă și nicio logică.

    În schimb, ar putea să fi fost săvârșite de elemente ultrareacționare fasciste și extremiste ucrainene, gen azovi, banderiști etc. Ucrainei i-ar folosi, fiindcă imaginile cu un puternic impact emoțional nu numai că ar hrăni propaganda antirusă și ar amplifica rusofobia, ci ar constitui justificarea pentru discursurile teatrale ținute în tricou kaki de zăludul de la kiev pretutindeni în lume, prin care cere embargou total contra Rusiei și furnizarea de arme către Ucraina, ceea ar ar duce la prelungirea conflictului, atât de dorită la washington și, cu bătaie lungă, la internaționalizarea conflictului, putând constitui pretextul pentru mult dorita intrare a sua în război și atacare a Rusiei, "în scop de pedepsire".

    Că adevărata cauză a conflictului din Ucraina este politica agresivă, expansionistă și imperialistă a sua reiese clar și din interviul recent din neues deutschland al lui Günter Verheugen, politician german și european cu ștate vechi, profesor universitat de științe politice la Universitatea din Frankfurt pe Odra și, cel mai important, fostul comisar european pentru extindere spre Est a UE.

    Chiar titlul spune: "Trebuie să fim pregătiți să-i întindem din nou mâna Rusiei", acest plural referindu-se la Uniunea Europeană, iar în text adaugă "cu cât mai curând, cu atât mai bine".

    Și sunt tot mai multe minți în Germania care, pe bună dreptate, gândesc la fel. Și nu numai în Germania, ceea ce justifică reacțiile de acum ale Germaniei, Austriei și Ungariei: de ce să își sacrifice țările lor pentru Ucraina, țara altora?

    În interviu, Verheugen arată care sunt cauzele reale ale conflictului de astăzi: nu extinderea UE spre est, cu care Rusia a fost tot timpul de acord și, chiar dacă au existat mici divergențe, acestea au fost de fiecare dată rapid soluționate prin dialoguri contructive. Fiindcă Rusia a fost mereu și este o țară a dialogului.

    Nici parteneriatul UE cu Rusia nu a fost ceva râu, în sensul că altor țări li s-a oferit aderarea la UE, iar Rusiei doar un parteneriat cu UE, fiindcă Rusia a fost foarte mulțumită de acest parteneriat reciproc-avantajos.

    În schimb, ingerințele sua, care mereu au dorit slăbirea Rusiei și au convins UE să adopte din ce în ce mai mult politicile sua și, evident, extinderea nato spre est fără garanții ferme de securitate pentru Rusia, acestea sunt cauzele reale ale acestui război.

    De asemenea, Verheugen vorbește, printre altele, de solicitarea de aderare a Ucrainei la UE și spune clar că asta nu se va întâmpla, deoarece Ucraina nu îndeplinește absolut nicio condiție ca să fie primită și de la tratatul de asociere încoace, nu a întreprins mai nimic în această direcție, iar UE nu intenționează nici să își schimbe criteriile de aderare și nici să facă o excepție, fiindcă asta ar nemulțumi țările care așteaptă de ani de zile să fie primite în UE, respectiv Turcia și țările din Balcanii de Vest.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult