Darius Prodan are 25 de ani și a crescut în Zalău, un oraș fără teatru și fără cinematograf, unde singurele variante de a-ți petrece timpul liber erau plimbările în parc și ieșitul în unul-două cluburi. Teatrul ajungea aici de 3-4 ori pe an, adus de trupe din Oradea și Cluj. După liceu, Darius a plecat după teatru la Sibiu și a început să studieze actoria. Aici a găsit inspirația de a face ceva pentru orașul său.
În 2018, pe când era în anul 2 de facultate, a organizat un festival de teatru în curtea bunicilor. Poate părea un cuvânt prea mare, dar având în vedere că în Zalău aveau loc 3-4 spectacole pe an, un eveniment care grupa trei spectacole în trei săptămâni își merita titulatura de festival. La 6 ani de la acestă inițiativă, Darius lucrează alături de echipa pe care și-a construit-o la un proiect care să revitalizeze orașul prin cultură: transformarea fostei mori a Partidului Comunist în Moara Artiștilor, un centrul cultural multifuncțional.
„Am făcut actoria la Sibiu și m-a impresionat să văd cum un oraș care nu era așa de atractiv în trecut a fost efectiv transformat prin cultură. Nu a fost ideea să copiem, pentru că nu puteam face un festival ca la Sibiu, așa cum nici Sibiul nu poate face un festival ca la New York. Dar se poate face un festival ca la Sibiu, iar eu unul ca la Zalău. Am vrut să fac acest festival ca să se creeze un public și să se vadă că există această nevoie, iar asta să ducă la înființarea unui teatru de stat sau privat.
Planul era în principal să aducem spectacole studențești, așa cum văzusem și la Sibiu, unde se juca într-o curte. Bunicii mei erau plecați în Italia și am zis să le folosesc curtea. Am luat niște scaune de la un liceu, am improvizat o scenă, am bătut din ușă în ușă ca să găsim niște mici sponsorizări, și am făcut ediția pilot”, povestește Darius.
Festivalul „Curtea Artiștilor” a crescut de la an la an astfel că astăzi, după 6 ediții, a adunat peste 400 de evenimente, aproximativ 45.000 de spectatori și peste 650 de volutari. Printre actorii care au urcat pe scena festivalului se numără Maia Morgenstern, Răzvan Vasilescu, Florin Piersic Jr., Ada Milea, Marius Bodochi, Pavel Bartoș, Anca Sigartău, Elena Ivanca, Sebastian Lupu.
„Prima oară a fost mai greu, cu insistențe, telefoane, până au venit doi-trei artiști mari, au văzut despre ce e vorba și au înțeles care e conceptul. Au înțeles amploarea proiectului și faptul că noi ne concentrăm în primul rând pe revitalizarea orașului prin cultură. Vrem să facem din teatru și din acest festival un loc de întâlnire între tinerii voluntari, între spectatori și artiști, între artiști. Poate că a ajutat și pandemia pentru că oamenii erau mai liberi și au preferat să vină și la noi, dar din 2020, avem artiști mari care vin la fiecare ediție”, spune Darius.
„Pare o nebunie să faci un centru cultural oriunde, dar să-l faci la Zalău e clar o nebunie”
După 4 ani în curtea bunicilor, festivalul de teatru de la Zalău s-a mutat în „curtea” unui om de afaceri, care, impresionat de inițiativă, a pus la dispoziția asociației Pro Teatru fosta moară a Partidului Comunist, un spațiu de 1.500 de metri și un teren de un hectar. Acesta este spațiul pe care Darius vrea să-l transforme în centru cultural.
„Nu am pornit din start cu un plan. Ne propusesem ca pe perioada derulării festivalului, din iulie până în septembrie, să avem un eveniment în fiecare zi, chiar dacă nu era un spectacol de teatru. Concerte, proiecții de film, ateliere, inclusiv pentru copii, întâlniri. Și am reușit să facem acest lucru anul trecut, când ne-am mutat. La final, când am văzut că ne-am atins targetul, ne-am întrebat ce urmează. Și, în mod natural, am început să-l dezvoltăm în funcție de nevoile noastre. Am amenajat mai întâi niște spații de depozitare pentru decoruri și aparatură. Apoi ne-am gândit că am avem nevoie și de o sală în interior pentru a putea face pe tot parcursul anului ce facem vara, dar și de niște spații de cazare. Ne-am dat seama că ar fi nevoie și de o galerie de artă și de o librărie, pentru că nu există.
Zalăul este un oraș cu 60.000-70.000 de locuitori la care se adaugă și oamenii din micile localități din jur, care nu au alternative de consum cultural. Vedem și în studii că în Sălaj și Bistrița, singurele activități așa-zis culturale sunt mersul la biserică și vizitatul rudelor, așa că am decis să facem un spațiu cultural care să poată oferi comunității, dar nu numai, un spațiu pentru toate nișele culturale. Pare o nebunie să faci un centru cultural oriunde, dar să-l faci la Zalău e clar nebunie. Dar justificarea este că nu există alternativă la așa ceva, iar populația este destul de numeroasă astfel încât să ai primul val de public pentru ca apoi să vină și turiștii”, spune Darius, care a amenajat deja primul spațiu al centrului – Moara cu Sunet, un studio profesionist de înregistrări.
„Așa cum trebuie, nu așa cum se poate”
Proiectul pentru amenajarea spațiului va fi desemnat în urma unui concurs de arhitectură lansat la Bienala de Arhitectură Transilvania BATRA 2023.
„Cu siguranță puteam găsi doi-trei prieteni arhitecți care să ne ajute, dar am preferat această variantă, cu concurs, pentru că vrem să începem un proiect mare așa cum trebuie, nu așa cum se poate. Am făcut lucruri drăguțe, te uitai la proiectul nostru și vedeai câțiva mari artiști care vin la Zalău. Dar vrem să trecem de la drăguț la wow. Iar lucrurile încep să se lege pentru că sunt tot mai multe oportunități și tot mai mulți oameni care se alătură proiectului”, spune Darius, care crede că transformarea unui oraș creat de comuniști, în care acum majoritatea fabricilor sunt abandonate, este cu atât mai importantă.
Câștigătorul concursului va fi anunțat în primul trimestru al anului viitor, și tot atunci ar trebui să înceapă și implementarea. Darius spune că așteaptă un proiect care să permită dezvoltarea centrului modular, pe parcurs, în funcție de nevoile care vor apărea și partenerii care se vor alătura.
“Transformarea unui sit industrial într-un teatru și centru comunitar oferă prin implicarea comunității locale, acel sentiment de apartenență, incluziune, toleranță. De asemenea, un teatru și un centru comunitar bine proiectate pot deveni o atracție turistică și pentru vizitatori din regiunile învecinate. Spațiul va deveni, cu siguranță, o resursă educațională: poate colabora cu școlile locale pentru a le oferi elevilor acces la experiențe culturale și artistice. La nivel urban, eforturi de remediere pentru curățarea zonelor industriale, reutilizarea zonelor dezafectate, sunt pași ce vor avea un impact pozitiv, cuantificabil, asupra mediului. Considerăm că această intervenție se poate constitui ca prioritate la nivel urban și datorită faptului că, un spațiu versatil care poate găzdui evenimente poate fi, de asemenea, valoros în perioade de criză sau de urgență.
Faptul că se dorește un teatru `verde’ implică încorporarea în proiect a tehnologiilor ecologice pentru a reduce impactul unității asupra mediului și pentru a promova sustenabilitatea. Proiectul va avea în vedere eficiența energetică, utilizarea energiei regenerabile, conservarea apei, utilizarea materialelor de construcție durabile și reciclate, spații verzi ce vor susține biodiversitatea. Crearea unui teatru verde nu numai că aduce beneficii mediului, ci se aliniază și cererii tot mai mari de practici durabile în domeniul artelor și divertismentului”, spune Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.