Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un oraș gândit de la început pentru oameni. Povestea belgiană de succes din Louvain-la-Neuve

Imagine generală din Louvain-la-Neuve. Foto: belgian-presidency.consilium.europa.eu

Foto: belgian-presidency.consilium.europa.eu

Republica continuă seria de materiale despre orașele care pun cetățenii, nu mașinile, pe primul loc. Azi prezentăm exemplul orașului belgian Ottignies-Louvain-la-Neuve. Acesta este situat în inima provinciei „Brabantul Valon”, la 32 de kilometri sud de Bruxelles, iar un detaliu care face deosebit acest oraș e tocmai faptul că are două centre urbane.

Într-un interviu pentru Republica, Philippe Piette, manager al biroului de Turism din cadrul primăriei orașului, a declarat că cele două centre sunt centrul istoric al orașului Ottignies, care e amplasat de-a lungul importantei linii de cale ferată care leagă Bruxelles de Luxemburg, și centrul orașului nou: Louvain-la-Neuve.

Orașul nou a fost construit pe amplasamentul vechiului oraș, în 1969, cu scopul expres de a găzdui Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve. Natura sa academică și spiritul său tineresc se reflectă în faptul că a fost proiectat pentru a fi aproape lipsit de trafic, chiar și într-o perioadă în care mașinile erau la fel de comune ca muștele, potrivit platformei The Mayor

Philippe Piette ține să precizeze că încă de la începuturile sale, orașul a fost modelat după modelul orașelor medievale italiene și cu ideea de accesibilitate generală.

Centrul orașului este o zonă complet pietonală și plină de viață, cu o atmosferă distinctivă și prietenoasă. Este un exemplu unic de creație urbană care combină farmecul din mediul rural cu toate avantajele unui oraș modern. Inima orașului este construită pe o platformă de beton, ceea ce le permite pietonilor și bicicliștilor să poată beneficia de toate serviciile și spațiile orașului”, spune managerul biroului de Turism din cadrul primăriei orașului.

Imagine de la o demonstrație pentru climă în centrul orașului. Foto: Profimedia Images

Un oraș gândit corect de la început

Philippe Piette declară pentru Republica că nu a existat niciodată un "înainte" și un "după" în Louvain-la-Neuve, pentru că drumurile pentru pietoni și drumurile pentru mașini sunt clar separate în oraș. „Proiectanții și urbaniștii au avut acest obiectiv precis în minte atunci când au proiectat orașul, anticipând reflecțiile din jurul orașului de 15 minute care este acum din ce în ce mai discutat la nivel european”, spune acesta.

Orașul a fost întotdeauna perceput ca un exemplu unic și original de design urban. La început, oamenii au fost puțin reticenți în a veni să locuiască în cel mai recent oraș din Belgia care propunea o concepție urbană atât de originală. Cu toate acestea, nu a durat mult până când calitatea vieții și liniștea au atras mulți locuitori în Louvain-la-Neuve. De atunci, succesul noului oraș a rămas constant, acesta continuând să crească și să se confrunte cu o cerere mare pentru locuințe, sedii de companii, spații culturale, sociale, sportive și comerciale”, explică Philippe Piette. 

Întrebat dacă este mai importantă o pistă de biciclete sau un loc de parcare, acesta spune că „în zilele noastre, ambele infrastructuri sunt importante dacă sunt bine gândite și dacă spațiul public permite atât bicicletelor, cât și mașinilor să își găsească drumul specific în spațiul public”.

În Belgia, în general, se construiesc din ce în ce mai multe piste de biciclete, datorită succesului și variației mari a ofertei de biciclete ca mijloc general de transport. În 2023, în Belgia, oamenii au cumpărat mai multe biciclete decât mașini (+/- 570.000 de biciclete față de +/- 500.000 de mașini). Într-adevăr, orașele ar trebui să reechilibreze spațiul acordat fiecărui mod de transport, în această ordine: pietonal, biciclete și transport în comun. Prin urmare, este important să se asigure spațiu pentru bicicliști pentru a-și parca bicicleta și să se evite conflictele dintre bicicliști și pietoni”, mai declară oficialul belgian din cadrul primăriei din Louvain-la-Neuve.

Care sunt ingredientele în administrarea unui oraș pentru ca acesta să devină un loc al oamenilor, nu al mașinilor? La această întrebare, Philippe Piette a răspuns cu șase soluții:

„ 1) Păstrați o viziune pe termen lung asupra designului orașului dumneavoastră și evitați compromisurile cu principiile inițiale.

  2) Păstrați un mix de activități în centrul orașului și evitați extinderea urbană.

  3) Asigurați conexiuni clare, atractive, sigure și lizibile între diferiți poli din interiorul și din afara orașului pentru toate mijloacele de transport: pietoni, bicicliști, mașini etc... În această ordine de importanță.

  4) E nevoie să existe o coordonare cu celelalte niveluri de putere în proiectarea și implementarea dezvoltării urbane.

  5) Evaluați permanent politicile publice în ceea ce privește dezvoltarea urbană reală.

  6) Prin diferite mijloace de consultare, este important ca cetățenii să fie implicați în mod direct în dezvoltarea urbană”. 

Foto: erasmusu.com

Istoria orașului își are rădăcinile în istoria polarizatoare a Belgiei

Tensiunile dintre comunitățile flamandă și valonă de la sfârșitul anilor 1960 au fost cele care i-au determinat pe francofonii Universității Catolice din Louvain (UCL) să părăsească Leuven, să se stabilească în Valonia și să construiască acolo o nouă universitate. 

Secția francofonă a universității a cumpărat un vast teren agricol de 920 de hectare pe platoul Lauzelle din Ottignies. În acea perioadă existau doar câteva ferme și cătune pe acest teren, mai povestește Philippe Piette. 

Ideea planificatorilor pentru Louvain-la-Neuve a fost de a construi o universitate în interiorul orașului, mai degrabă decât un campus universitar izolat de societate. Prin urmare, orașul este construit la o scară rezonabilă, iar clădirile academice se integrează în împrejurimi și în celelalte funcțiuni urbane, se precizează și în ghidul turistic transmis către Republica de primăria orașului. 

În prezent, peste 50.000 de persoane se zilnic pe străzile din Louvain-la-Neuve. „Pietonalizarea orașului Louvain-la-Neuve facilitează deplasarea, dar și întâlnirile. Este ca și cum aș trăi într-un mic sat. Mic, dar dinamic! Întotdeauna există ceva de făcut, un restaurant bun la care să mergi sau o expoziție nouă pe care să o vezi în numeroasele centre culturale ale orașului”, spune și Alice, o localnică în vârstă de 28 de ani.

Louvain-la-Neuve are, de asemenea, o pădure extrem de bogată, Lauzelle. Plimbările în această pădure permit localnicilor și turiștilor să descopere toate aspectele pădurii, de la flora și fauna sa până la utilitatea sa științifică, mai spune Philippe Piette, managerul biroului de Turism din cadrul primăriei orașului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Inteleg ca e bine si frumos sa se construiasca orase noi, cu arhitectura si planificare urbana buna. Dar nu inteleg cu ce bani. Despre partea asta autorul nu pomeneste nimic.
    • Like 2
  • Louvain-la-Neuve 30 kmp. 30.000 de locuitori
    Paris 105 kmp, 2.16 milioane
    Londra 1572 kmp, 8.98 milioane
    Berlin 892 kmp, 3.64 milioane
    Madrid 604 kmp, 3.22 milioane
    Roma 1285 kmp, 2.87 milioane

    Louvain-la-Neuve este un oras universitar cu 11 facultati, cu peste 20.000 de studenti. Se numara printre cele mai tinere orase din Europa. Aproape toata populatia este studenta. E acel gen de oras-bijuterie.

    Comparand suprafata sa, conceptul, proiectul si numarul de locuitori cu marile orase europene e clar de ce nu se pot aplica regulile din Louvain-la-Neuve altor asezari.

    Ce cred eu ca e important? Ca marile orase sa beneficieze de spatii verzi ample, de pasaje pietonale, de piste pentru biciclete, de zone cu restaurante, magazine etc. libere de masini. Si mai ales ca fiecare oras sa aiba acel „ceva” ce-l face diferit de celelalte.

    Se stie ca Bucurestiul are mari probleme la aceste capitole, ca e unul dintre cele mai poluate, aglomerate si zgomotoase orase din Europa si asta ar trebui sa ne preocupe intens pentru ca e vorba despre sanatatea noastra.

    Trebuie gasite solutii inteligente si astea le pot da doar oamenii de specialitate: arhitecti, constructori, urbanisti. E o stiinta a lucrurilor pe care nu o poate rezolva orice consilier din primarie. Mai ales la noi unde fiecare Consiliu este plin de... oameni care nu au ce cauta acolo.

    Fiecare oras al lumii are cultura sa, are cladirile sale istorice, dar fiecare are si cladirile moderne, emblematice care au devenit puncte de reper. Fiecare are acel „quelque chose” ce-l diferentiaza.

    Ideile novatoare, cum sa exploatezi spatiul putin pe care ti-l ofera un oras mare si aglomerat, cum sa folosesti materiale inteligente pentru a diminua poluarea, cum sa inventezi spatii verzi acolo unde nu crezi ca se poate inventa ceva sunt mereu pretuite si binevenite.

    Bucurestiul are nevoie de nou, de idei atractive, de mici hachite care sa-i faca pe oameni sa priveasca cu incantare, sa se minuneze sau sa se bucure. Sa fii uimit de acea idee.

    Daca trecem prin marile orase ramanem cu niste amintiri placute, ne fac sa ne minunam sau ne incanta acel flecustet pe care-l gasim in calea noastra de pietoni (locuitori sau turisti).

    Iar masinile fac parte din viata noastra. Trebuie doar sa ne dam seama cum sa facem si noi parte din viata lor fara sa ne omoram reciproc.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Se pare ca institutiile UE baga bani la greu pentru a spala pe creier populatia cu scopul de a face lucruri care nu o avantajeaza. Acum s-a gasit alt inamic si anume masinile. Urmeaza centralele de apartament, vacile si avioanele. Totul pentru a duce la indepliniere obiectivele colectiviste ale progresistilor UE, adica izolarea populatiei neprivilegiate in kibutz-ul de 15 minute, 17 grade in casa iarna si taxe peste taxe si restrictii la pachet cu meniul bazat pe faina de greieri. Cei care au simtit beneficiile comunismului nu musca la asa ceva.
    • Like 3
    • @ Mihai
      Dupa ultimele alegeri s-au cam schimbat intentiile institutiilor UE. In curand se va schimba si orientarea de pe republica, dureaza ceva pana se prind autorii de pe aici ce vor noi stapani. Posibil tocmai cei care anul trecut scriau ce bine e fara masini in cateva luni sa scrie despre cat de glorioasa e o Europa a natiunilor suverane care resping ideile de la centru in orice domeniu (incluziv Green Deal).

      Deja vu. Aceiasi prezentatori TV care pe 18 Dec 89 condamnau agenturile straine si huliganii de la Timisoara, pe 23 salutau "libertatea" si "caderea tiraniei".
      • Like 2
  • bombonel check icon
    Titlu de propaganda, cetateni versus masini. Cetatenii din masini se presupune ca nu conteaza. Se gasesc unii care in loc sa se plimbe prin parcuri si paduri au chef sa se plimbe fix pe strazi de beton sau asfalt. Trotuarele nu le mai ajung.
    • Like 4


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult