Cetățenii trebuie puși pe primul loc, nu mașinile - lecția predată României de orașele Ljubljana și Varșovia

Colaj Foto cu orașele Ljubljana și Varșovia. Sursă: Profimedia Images

Clima rămâne principala provocare și prioritate pentru mare parte din primarii din UE. Mai mult de un sfert dintre liderii locali ai blocului comunitar care au participat la un sondaj realizat recent de Politico Europe au declarat că încălzirea globală este cea mai mare amenințare cu care se confruntă orașul lor, în timp ce 67% dintre cei chestionați au declarat că aceasta este principala problemă pe care administrația lor încearcă să o abordeze. 

Inginerul peisagist Vladimir Boc a declarat pentru Republica că corelarea planurilor de mobilitate urbană cu strategiile de infrastructură verde poate contribui semnificativ transformarea orașelor. Însă, în ultimele decenii, spune acesta, în România au fost prioritare proiectele punctuale cu implementare pe termen scurt în detrimentul celor care vizează o abordare integrată la nivelul întregului oraș și oferă o viziune de ansamblu pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea rețelei verzi urbane. 

La rândul său, urbanistul Samuel Stancu declară tot pentru Republica că există exemple de orașe care au moștenit condiții similare cu România după anii ‘90 și care dețin caracteristici similare orașelor noastre. 

Două orașe din Europa care au înțeles că e nevoie să pună cetățenii pe primul loc: Varșovia și Ljubljana

„Varșovia a pus accent la nivel strategic pe creșterea calității vieții prin disponibilitatea serviciilor publice, pregătind astfel terenul pentru conceptul orașului de 15 minute, dezvoltarea integrată a zonei metropolitane - inclusiv transport public eficient și centuri ocolitoare și reorganizarea spațiului public, alocând mai mult spațiu pentru activități. Ljubljana e un alt oraș care s-a transformat în ultimii 10 ani. În 2007, după consultări cu cetățenii, orașul a adoptat Viziunea 2025, cu scopul de a deveni un oraș în care să-ți placă să trăiești. O parte a acestei viziuni a constat în pietonizarea masivă a centrului orașului, realocând spațiul dedicat mașinilor în spațiu pentru pietoni și bicicliști. În plus, revitalizarea râului Ljubljanica, care traversează centrul orașului, a îmbunătățit accesul între cele două maluri, a creat noi spații publice de calitate și a mărit suprafața de spațiu verde din zona centrală. Cred că ce putem învăța din exemplele acestor orașe este legat de importanța unei planificări urbane pe termen lung, investiții continue și implicarea activă a comunității în tot procesul”, crede Samuel Stancu.

Ljubljana

Un reportaj al BBC arată că mașinile sunt interzise în întregul centrul orașului Ljubljana, fântânile oferă apă potabilă naturală pe tot parcursul primăverii și verii, iar în afara centrului pietonal, autobuzele sunt alimentate cu gaz metan pentru a reduce emisiile. În plus, gunoaiele sunt inexistente, iar diversitatea containerelor de reciclare le va face să selecteze separat deșeurile chiar și pe cele mai sceptice persoane în ceea ce privește ecologia.

În ultimul deceniu, Ljubljana a pus în aplicare o serie de inițiative ecologice și măsuri de dezvoltare durabilă, inclusiv măsuri de mobilitate ecologică, gestionare a deșeurilor și planificare urbană durabilă, după cum arată platforma Sustain Europe. În 2012, partea interioară a centrului orașului a fost închisă pentru vehiculele motorizate, ceea ce i-a convins pe locuitorii din Ljubljana să opteze din ce în ce mai mult pentru bicicletă ca mijloc de transport. 

Popularitatea ciclismului urban este în creștere, iar bicicliștii din oraș se bucură din plin de utilizarea rețelei gratuite de bike sharing BicikeLJ. Sistemul de partajare a bicicletelor BicikeLJ permite tuturor să închirieze biciclete de la terminale cu autoservire situate în centrul mai larg al orașului Ljubljana.

Capitala slovenă știe că se află pe drumul cel bun în ceea ce privește oportunitățile de utilizare a bicicletei, deoarece Indexul Copenhagenize clasează în mod regulat Ljubljana printre cele mai prietenoase orașe cu bicicleta din lume. În Ljubljana sunt disponibili circa 230 kilometri de trasee pentru ciclism urban.

Varșovia

Varșovia s-a alăturat anul trecut programului „Orașe verzi” al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care își propune să sprijine orașele pentru o mai bună rezistență la schimbările climatice. capitala Poloniei este primul oraș polonez care aderă la acest cadru, după cum indică platforma internaională Iot M2M Council.

Varșovia își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030 și să realizeze economii anuale. Pentru a contribui la realizarea planului, autoritățile poloneze din Varșovia și-au propus crearea unui program de cofinanțare pentru trecerea de la gaz la pompe de căldură. Aceste programe ar putea reduce emisiile de CO2 cu până la 1 milion de tone, conform estimărilor unei analize de referință realizate de platformele Arup și C40 Cities.

Pentru a reduce și mai mult emisiile de CO2, în strategia verde a orașului se mai prevede ecologizarea urbană, alocarea unui spațiu stradal mai mare pentru copaci și pentru infrastructura de ciclism, precum și refacerea unor zone naturale valoroase, cum ar fi meandrul Wawer, o zonă de mlaștină și pajiște din sud-estul orașului.

Mobilitatea este un alt aspect luat în considerare în viziunea Verde a Varșoviei, care prezintă o serie de soluții energetice inteligente, cum ar fi vehiculul la rețea (V2G) și vehiculul la clădire (V2B), pentru a conecta mașinile electrice la rețeaua de energie electrică în perioadele de vârf. Orașul intenționează, de asemenea, să construiască o fermă fotovoltaică, să instaleze panouri fotovoltaice pe clădiri și să valorifice puterea biogazului pentru a genera căldură și electricitate printr-o instalație dedicată.

România trebuie să facă o schimbare

Inginerul peisagist Vladimir Boc crede că regândirea configurației tramei stradale (ansamblu de străzi pe care se concentrează traficul principal într-un teritoriu urban) și a rețelei de transport implică o creștere a suprafeței spațiilor publice urbane pietonale, iar un proces de înverzire a acestor spații și reintegrare a acestora în rețeaua verde urbană poate avea un impact pozitiv asupra creșterii calității vieții.

„Efectele dezvoltării și aplicării unor astfel de strategii la scara întregului oraș necesită timp, iar acest proces poate avea efecte vizibile după implementarea mai multor proiecte, care, de regulă, se derulează pe parcursul mai multor ani sau chiar decenii”, spune Vladimir Boc. Acesta mai explică că, în România, conform Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, municipiile de rang 0 sunt obligate să elaboreze o strategie de conservare și dezvoltare a rețelei verzi, denumită în Europa și strategie de infrastructură verde sau plan de înverzire urbană.

„În plus, Strategia UE privind biodiversitatea pentru anul 2030 se menționează că toate orașele cu o populație de cel puțin 20.000 locuitori trebuie să întocmească planuri de înverzire urbană. Cu toate acestea, în ultimele decenii au fost prioritare proiectele punctuale cu implementare pe termen scurt în detrimentul celor care vizează o abordare integrată la nivelul întregului oraș și oferă o viziune de ansamblu pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea rețelei verzi urbane. Un alt motiv pentru care marea majoritate a orașelor din România nu au astfel de strategii constă în faptul că nu este clar ce se întâmplă dacă municipalitățile nu demarează elaborarea unei strategii privind rețeaua verde urbană”, mai atenționează Vladimir Boc. 

Întrebat despre cum se poate pune în aplicare o strategie pentru infrastructura verde, inginerul peisagist consemnează faptul că elaborarea unei strategii pentru infrastructura verde presupune, în primul rând, realizarea unor studii preliminare privind evaluarea rețelei verzi existente și a potențialului de dezvoltare al acesteia.

„Pe baza rezultatelor studiilor, este elaborată strategia care cuprinde viziunea de dezvoltare și un plan de acțiune pe o perioadă de impelementare care, de regulă, este de circa 20 ani. Măsurile propuse cuprind programe, proiecte, ghiduri, regulamente privind proiectarea, amenajarea și managementul spațiilor verzi urbane. Durata elaborării studiilor și a strategiei propriu-zisă depinde de dimensiunea și complexitatea orașelor și a modului în care este structurat proiectul, dar putem spune că durata medie pentru ambele două etape este de aproximativ 1 an”, ține să mai precizeze Vladimir Boc. 

O pistă de biciclete sau un spațiu pentru locuri de parcare?

„Ambele sunt necesare”, spune Vladimir Boc. „Dar o rețea velo complexă dezvoltată în paralel cu rețea verde coerentă poate reprezenta o condiție esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a unui oraș atât din punct de vedere ecologic, cât și din punct de vedere social. În ceea ce privește locurile de parcare, o soluție poate fi concentrarea acestora în anumite puncte din oraș, în proximitatea unor noduri intermodale de transport, sub forma unor parcaje supraetajate sau subterane. O astfel de măsură, poate permite, în timp, o creștere a suprafețelor spațiilor publice urbane accesibile pietonal și prietenoase cu oamenii prin reducerea suprafețelor alocate locurilor de parcare stradale existente”, mai explică acesta.

Rețeta de succes pentru un oraș verde: locuitorii nu trebuie să fie doar simpli spectatori ai vieții urbane

„Locuitorii nu trebuie să fie doar simpli spectatori ai vieții urbane, ci actori esențiali în modelarea orașului lor. Implicarea activă în procesul de schimbare este esențială pentru a transforma un oraș. Este esențial ca locuitorii să fie la curent cu proiectele, planurile și strategiile de dezvoltare a orașului. Participarea la dezbateri publice, consultări, audieri și alte evenimente organizate de administrația locală reprezintă ocazii în care pot să își exprime opiniile, să pună întrebări și să ofere sugestii. Implicarea în proiecte de voluntariat, campanii civice și grupuri de inițiativă locală poate contribui semnificativ la îmbunătățirea vieții în oraș. De la plantarea de copaci și amenajarea spațiilor verzi la organizarea de evenimente culturale și educaționale, acțiunile locuitorilor chiar pot avea un impact real. Și la nivel personal, fiecare locuitor poate contribui la un oraș mai friendly prin adoptarea unor comportamente responsabile, cum ar fi de exemplu respectarea curățeniei în spațiul public, reciclarea deșeurilor, folosirea mijloacelor de transport public mai des sau cunoscând mai bine vecinii și creând comunități”, consideră urbanistul Samuel Stancu.

Cum contribuie infrastructura verde la bunăstarea comunității?

Vladimir Boc crede că o rețea verde densă, interconectată, compusă din spații proiectate și gestionate conform unor principii și reglementări care să asigure sustenabilitatea acestora din punct de vedere ecologic, social și economic, poate oferi numeroase beneficii comunităților locale. „Printre acestea, putem enumera: ameliorarea microclimatului urban și reducerea efectului de insulă de căldură urbană, îmbunătățirea calității aerului, managementul sustenabil al apelor, asigurarea unui ambient cu efect psihologic relaxant, crearea de spații recreative cu diferite funcțiuni și exemplele pot continua”, crede inginerul peisagist. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp