Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Un tabel cât un milion de promisiuni populiste de creșteri de salarii. Cum arată în 10 țări salarii brute, nete și minime. Angajatul român rămâne cu cea mai mică remunerație netă

Muncitori asiatici

Foto: Getty Images

În tabelul comparativ de mai jos din care am exclus Europa de Vest ca să evitam depresia, avem țări din UE și din afara UE (inclusiv din Uniunea Euro-Asiatică UEA), mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate și cu structuri diferite de aport la PIB. Și totuși, nu au fost alese la întâmplare, ele având un numitor comun: toate se confruntă cu lipsa de resursa umană calificată / necalificată, din cauza unui exod dramatic al forței de muncă, care creează premise pentru munca la negru și importul de muncitori din zona asiatică. Unele dintre țările de mai sus „au noroc” dacă se poate spune așa, pentru că limba rusă este folosită ca traducător și pot să atragă resursa umană și din spațiul UEA (foarte multă resursă calificată din Belarus și Ucraina lucrează în Polonia și începe să migreze și către Cehia).


Frapează totuși faptul că deși România nu are cel mai mare cost total cu salariile (angajat + angajator) – e doar pe locul 5 – totuși, după redistribuția din 2018 pe care multe companii fie nu au aplicat-o fie nu au aplicat-o onest, angajatul rămâne cu cea mai mică remunerație netă, iar angajatorul plătește doar 2,2% cheltuieli cu angajatul. Așadar, pe de o parte angajatorul este stimulat să investească în țară datorită cheltuielilor mici, dar angajatul rămâne cu cea mai mică sumă netă în mână din grupul de comparație – adică exact ce poate fi mai contraproductiv pentru a reține și dezvolta resursa umană.

Probabil că o astfel de analiză este punctul de plecare pentru o reformă salarială sustenabilă și nu promisiuni că vor crește salariile sau că salariile minime nu vor fi impozitate. În România pur și simplu nu mai există oameni care să muncească. Toate planurile mărețe din PNRR vor fi executate cu vreo 100 de mii de muncitori asiatici, HORECA va funcționa în curând numai cu muncitori asiatici.

România are nevoie să fie condusă strategic pe un orizont de cel puțin 10 ani. Trebuie definite noi sectoare de competiție industrială în care să atragem investiții, trebuie patronate de Președinție, Parlament și Guvern proiecte curajoase „Cumpără Fabricat în Romania”, sistemele de educație și sănătate trebuie curățate de oligarhiile de partid și familie care le fac praf resursele, școala trebuie legată de piața muncii, avem nevoie de un plan serios pentru a salva demografia.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult