Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cât costă o pâine? Un tabel cu scumpiri din lumea reală, nu din cea imaginară a guvernanților noștri

brutarie - paine

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Pâinea cu semințe s-a scumpit de la 4 lei la 6,5 lei (62,5%), minipateurile din lanțul din supermarket-uri de la 2,5 lei la 3,5 lei (40%) suta de grame. Și mai jos un tabel cu scumpiri din lumea reală, nu din cea imaginară a guvernanților noștri.

Nu știu prețul la franzelă, dar am dat un google și creșterile de prețuri în procente sunt similare cu cele de mai sus. Când cumpăr pâine sunt atent să fie fabricată de un producător din Cluj, deși dacă vine din străinătate, refrigerată și apoi coaptă, n-am făcut nimic.

Desigur, opinia și tabelul de mai sus (datele sunt interne) nu sunt despre pâine, subiectul senzațional care bântuie opinia publică de câteva zile. Este vorba aici despre inflație plimbătoare, posibil galopantă, în mare măsură nejustificată și despre cifrele din lumea reală, mult diferite față de cele date de institutele subordonate puterii.

Pe lângă reluarea consumului după încetarea lockdown-ului, toate creșterile de prețuri care vor urma sunt rezultatul

- creșterii prețurilor la utilități - nu știm exact de ce, pentru că apă, cărbune, gaz și petrol avem în țară, dar sunt convins că vreun analist o să ne explice cum e cu acciza, certificatul, tariful reglementat, cogenerarea, etc. (acestea sunt scoase din calculul din tabel);

- inflației din țările exportatoare - când ești captiv importurilor, pentru că nu mai produci mai nimic în țară imporți și inflația din țara de origine a produsului;

- războaielor tarifare dintre China și restul lumii – materiile prime fabricate în marea lor majoritate acolo s-au scumpit din cauza creșterii cererii și a tarifelor, transportul către UE s-a scumpit etc.

Și uite așa, utilități, materii prime, și mărfuri banale se scumpesc și vor atrage după sine o scumpire a produselor finite cu valoare adăugată. Iar analiștii și institutele subordonate puterii vă mint prin „puterea statisticii”, creșterile de prețuri pentru un operator industrial iulie 2021 vs iulie 2020 sunt cele din tabelul de mai sus, nu cele din datele oficiale. De aceea s-a și sesizat BNR și a vorbit de inflație de peste 5%. Așadar, creșterea economică estimată de UE pentru „tigrul român” de peste 7% vine din inflație de aproape 7%.

Dar guvernanții și influencerii lor – coaliții, forumuri, camere de comerț, analiști care când sunt în guvern când la firme de consultanță, etc. – au să vă explice că nu există motive de îngrijorare.

Ca un comentariu de subsol, în tabel apar și date privind scumpirile la materiile prime și materialele din industria farmaceutică și la costurile transportului din China către UE. Dacă în restul cazurilor creșterile de prețuri vor fi suportate în cele din urmă de consumator, în cazul medicamentelor prețurile sunt controlate și înghețate (stimați politicieni, nu mai mințiți pensionarii că s-au scumpit medicamentele….), astfel încât o să vedem cum au să se descurce siturile din țară care fabrică medicamente care costă 5-10 lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • fix la 1 septembrie, la mai toate mega si hyper magazinele s-au scumpit legumele si nu numai (cu cca 15-20%), asta nu are nici-o legatura cu viata reala , cu economia reala (de altfel se petrece an de an si...revin cu greu- sau de loc - la vechile limite!
    ci mai curand avem o posibila intelegere (ilegala) intre manageri sau niste delegati ai lor!
    • Like 0
  • Felicit ,Autorul articolului foarte util si de mare actualitate , mai ales acum cand ,Domnul Premier Cat , intrebat fiind de costul unei paini , a dat un raspuns pueril .Apoi a mai facut o gafa ( daca este adevarat ) spunand ca;
    --Romanii o duc foarte bine pentru ca ,castigul lunar este de 3000 euro !!!
    --- Am citit ,.de mai multe ori acele randuri si nu stiam ,ce sa mai cred ?
    --Ori Domnul Catu , este intr-o mare eroare , ori atorul a gresit ceva !
    --Inteleg ca ,premier fiind ,ca nu cumpara personal ,dar sa nu stie ca ,puterea de cumparare a romanului ,si mai ales a pensionarului , a scazut si scade drastic, Este ceva incredibil si nu cred ca Domnul Johanis nu se va sesiza , cu gafele si problemele din SUA, si sa faca , rocada necesara ptr bunul mers al societatii In acest an productia de grau este una record , asa se lauda fermierii , ori in acest caz , de ce ....Painea noastra cea de toate zilele ,, se scumpeste ? Apoi parca cineva , acolo la butoane intentionat majoreaza pretul la produsele de stricta necesitate , energie el , carburanti ,gaze etc etc !!
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult