Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Un test pentru o viață. „Opțiunea mea medicală”

„Am ales să-mi fac publică povestea pentru că sunt atâtea femei care nu știu că ar putea fi bolnave de cancer. Sper ca și ele să poată să se testeze genetic și- dacă află că prezintă un risc ridicat- să afle că au opțiuni”, scria Angelina Jolie, în 2013. 

Ea și-a luat prin surprindere fanii, atunci când a dezvăluit, printr-un articol semnat personal și publicat în The New York Times (“My Medical Choice”- Opțiunea mea medicală), că a hotărât să-și facă o intervenție chirurgicală de dublă mastectomie. Actrița avea 37 de ani și a povestit că mama ei a murit din cauza cancerului la 56 de ani. „Mama mea s-a luptat cu cancerul timp de aproape zece ani și a murit la 56 de ani. A rezistat destul ca să își cunoască primul nepot și să îl țină în brațe. Dar restul copiilor mei nu vor avea șansa de a o cunoaște si de a afla ce ființă plină de grație era”, scria Angelina Jolie.

„Sunt purtătoarea unei gene BRCA1 care îmi mărește șansele de a face cancer la sân și ovarian” dezvăluia actrița, câștigătoare a unui premiu Oscar. „Când am aflat care este situația, am decis să iau măsuri pentru a minimaliza riscurile cât se poate de mult”. „Am decis să fac o dublă mastectomie, preventiv”.  Angelina Jolie a explicat că intervenția chirurgicală i-a micșorat cu 87% șansele de a se îmbolnăvi de cancer: „Pot să le spun copiilor mei că nu mă vor pierde din cauza cancerului”.

„E mult mai ușor de suportat ideea de combate boala, decât de a o trata. Și noi nu vorbim de o răceală. Adică... urmările chimioterapiei se știu. A fost un control la care mă duceam periodic, pentru că am implant. Și atunci, de la momentul la care mi-am pus, anual, făceam astfel de controale. 

Culmea e că, anul trecut, deși a fost o perioadă foarte aglomerată și la birou și acasă, nu am avut vreme de așa ceva. Și mi-a ieșit un soi de eczema pe mamelon, care mă deranja. Și am văzut că... mă rog, inițial am pus-o pe seama unei dermatite”, povestește Florentina, o tânără din București, care a hotărât, în 2021, să-și îndepărteze ambii sâni, după un test genetic ce a scos la iveală faptul că risca să dezvolte cancer. 

Povestea Florentinei, drumul de la o veste îngrijorătoare la o decizie extrem de dificilă, o puteți urmări în clipul video atașat la începutul acestui articol, realizat cu sprijinul Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA.

„În populația generală, riscul pentru cancer de sân la orice femeie, este undeva de... cam una din nouă femei dezvoltăm cancer mamar până la vârsta de 70 ani, asta spune statistica”, spune Andreea Cătană, medic primar genetică medicală în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.

„O astfel de testare genetică se face o dată în viață. Este o testare genetică care are același rezultat indiferent când o faci și rezultatul va fi același indiferent unde și când faci testarea”, explică Andreea Cătană.

„Doamna s-a adresat Centrului de Excelență în Chirurgia Sânului. Se găsiseră niște leziuni, niște modificări să le numim, la nivelul sânului drept. După ce am consultat-o, am cerut investigații suplimentare. Indicația este de a scoate chirurgical toată acea leziune. Fiind foarte extinsă, am avut o singură opțiune, aceea de a îndepărta sânul complet. Cazul a fost trimis pentru consult oncogenetic în vederea testării statusului genelor BRCA și nu numai (...) 

Având în vedere că există o mutație genetică, la momentul acesta, cea mai eficientă profilaxie este reprezentată de mastectomie. De îndepărtarea țesutului mamar. Această mastectomie profilactică nu-i reduce riscul la zero. Deci, dânsa tot o să aibă risc de cancer de sân, dar va fi mult scăzut”, povestește dr. Victor Titirez, medic specialist în Chirurgie Oncologică, la Centrul de Excelență în Patologia sânului Spitalul Euroclinic. „S-a dovedit a fi o leziune premalignă, nu era un cancer, o leziune premalignă, dar care afecta cea mai mare parte a sânului drept. Mamografic, această leziune premalignă apare ca niște punctulețe, le numim microcalcificări. Doamna doctor Sanda Achim, medicul anatomo-patolog, a confirmat prezența leziunii precanceroase. Doamna doctor Sanda Achim este cea care, intraoperator, a lucrat țesutul retroareolar și ganglionii santinelă. Indicația este de a scoate chirurgical toată acea leziune. Fiind foarte extinsă, am avut o singură opțiune, aceea de a îndepărta sânul complet”, dezvăluie medicul Victor Titirez. 

„Povestea unui diagnostic începe cu o biopsie de cele mai multe ori. Nu este singurul lucru care este necesar, e lucrul care confirmă și pune în mișcare lanțul de investigații pentru stadializare și indicația de terapie. În cadrul rețelei noastre funcționăm pe principiul board-ului tumoral, adică toate cazurile care vin sunt filtrate prin board, pentru indicații de teste care sunt necesare ulterior sau pentru indicații de terapie (...) Avantajul unei rețele private ca Regina Maria este ca îți poate oferi în timp foarte scurt, o investigație completă de caz de la prima descoperire, să spunem, sau suspiciune clinică de tumoră, până la rezultatele cele mai delicate de biologie moleculară de exemplu, pe cazul respectiv și poți să treci cu cazul printr-un board tumoral, în 10-14 zile. 

Ceea ce... într-un sistem care nu dispune de toate aceste tehnici de investigație, durează mult mai mult... poate dura pana la 6 luni sau mai mult. Telepatologia și patologia digitală, în general, suntem într-o eră a digitalizării, sunt suporturi care asigură circulația informației, la fel, într-un timp cât mai scurt. Telepatologia inseamna, acum, in acest moment. Este o chestie live, interactivă, direct! Deci, cu minimum de buget de timp care iti este necesar. Dacă lucrul nu este disponibil imediat, avem posibilitatea de acces digital pe lame, de exemplu, scanate, evident... și sigur nu este o chestie care durează foarte mult. Este modul cel mai eficient de comunicare la ora actuală. Este una dintre lecțiile importante pe care le-a oferit pandemia de COVID-19”, spune Mihai Stoicea, medic șef Anatomie Patologică și Histopatologie în cadrul Laboratorului central Regina Maria. 

„După biopsie, după operație, dacă nu mă înșel, domnul doctor mi-a recomandat să fac astfel de teste, parte din ele sunt subvenționate și de Primăria Municipiului București și atunci mi le-am făcut, mi-am făcut întreg panelul, nu doar testele subvenționate. M-am speriat mult mai tare când am aflat ce am avut inițial. Am avut și am câteva prietene foarte apropiate cu care am discutat... și am vorbit cu soțul meu, dar… sincer, cel mai mult... m-au liniștit discuțiile cu domnul doctor Titirez. Adică suportul moral, ok, ți-l dau, dar cumva aveam nevoie și de un suport de specialitate, pentru că citeam tot felul de articole în media și... singurul care ar fi putut să răspundă la potențialele mele întrebări era domnul doctor. Și atunci, cumva... doar dumnealui a putut să-mi asigure confortul acela și cumva abordarea mai relaxată a intervenției”, povestește Florentina.

„Dacă ne referim la pacientul oncologic exista 2 tipuri testări genetice. Este acea testare genetică care se referă la testarea tumorii și anume strict la celulele tumorale, care îl ajută pe oncolog, care este parte a echipei multidisciplinare, să elaboreze un tratament țintit. Și celălalt tip de testare genetică se referă de fapt la testarea constituțională, la semnătura noastră genetică, la predispoziția pentru anumite forme de cancer. Și această testare se poate efectua și la individul sănătos și asta e foarte important, pentru că cei cu un istoric familial pentru boli oncologice, cei la care se identifică eventual o leziune premalignă la o vârsăta foarte tânără, acest tip de testare îi poate ajuta să facă… să elaborăm anumite metode de screening și profilaxie pentru a evita, de fapt, apariția bolii sau pentru a avea un diagnostic precoce, în timp util și pentru a nu apela la tipuri de tratament care sunt destul de agresive și foarte agresive și care sunt singurele care funcționează pentru anumite forme de cancer în acest moment, așa cum sunt chimioterapia sau radioterapia”, detaliază Andreea Cătană, medic primar genetică medicală în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.

Povestea Florentinei, drumul de la o veste îngrijorătoare la o decizie extrem de dificilă, explicațiile medicilor- le puteți urmări în clipul video atașat la începutul acestui articol, realizat cu sprijinul Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Boala tăcută? Nici ca metafora sau licența ce
    se vrea poetica. Asta este o boala strigătoare la cer. Este durerea omenirii, o moștenirea grea și, pana azi, ireversibila. Sa mai așteptăm....
    • Like 0
  • „Sunt purtătoarea unei gene BRCA1 care îmi mărește șansele de a face cancer la sân și ovarian” - conform DEX:: ȘÁNSĂ, șanse, s. f. Împrejurare favorabilă, posibilitate de reușită, de succes; noroc
    • Like 0


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult