Foto Guliver/Getty Images
Potrivit OECD, educația financiară este procesul prin care, în baza informării, instrucției și/sau consilierii acordate în mod obiectiv, consumatorii:
- își dezvoltă deprinderile și gradul de încredere, astfel încât să conștientizeze riscurile și oportunitățile de ordin financiar;
- își îmbunătățesc capacitatea de a înțelege produsele financiare, inclusiv riscurile asociate acestora, de a face alegeri în cunoștință de cauză, de a ști unde să se adreseze pentru sprijin, de a întreprinde orice alte acțiuni, în mod eficient, cu scopul final de a obține bunăstare, echilibru și protecție financiară.
În România, educația financiară este la un nivel foarte scăzut. De exemplu, conform unui studiu Standard & Poor’s, gradul de educație financiară în România este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Astfel, România a obținut un scor de 22%, față de 52% cât este media Uniunii Europene, sau 71% în Danemarca și Suedia. Germania a obținut un scor de 66%, iar Marea Britanie de 67%.
De ce este inportantă educația financiară?
Cu cât o persoană are un grad de educație financiară mai ridicat și este mai bine informată, cu atât va lua decizii (financiare) mai bune. Cu cât o parte cât mai mare dintr-o societate ia decizii bune, cu atât societatea în ansamblul său se dezvoltă mai puternic.
Astfel, conform aceluiași studiu, cu cât gradul de educație financiară este mai ridicat, și țara respectivă este mai dezvoltată (în termeni de PIB/locuitor).
Nivelul scăzut de educație financiară din România este strâns corelat cu:
- gradul redus de bancarizare (active bancare în PIB) - unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.
- participarea redusă a publicului pe piața de capital -conturile individuale de tranzacționare deschise pe Bursa de Valori București sunt pe un trend descendent, deși acțiunile cotate pe Bursa de Valori București au înregistrat randamente consistente.
- Utilizarea redusă a instrumentelor alternative de investiții și economisire. De exemplu, investițiile în fonduri mutuale, deși pe un trend de creștere, sunt încă reduse dacă ne raportăm la resursele disponibile în economie. De asemenea, participarea la Pilonul III de pensii este redusă, în pofida facilităților fiscale disponibile.
Mai mult, chiar conceptul de educație financiară este înțeles greșit: 75% dintre români confundă educația financiară cu un comportament moderat din punct de vedere financiar, respectiv obiceiul de a împrumuta bani doar dacă sunt siguri că îi pot înapoia. Iar sursa educației financiare pentru 95% din tineri este familia (conform unui studiu Erste), în vreme ce numai 9% își iau informațiile de la școală.
Consecința în ceea ce privește obiceiul de economisire și investire pe termen lung, respectiv pentru vârsta pensionării, este că doar 15% dintre românii chestionați depun eforturi în această direcție.
Lipsă educației financiare, precum și a comportamentului de economisire sistematică conduce la dependența oamenilor de alte surse de sprijin financiar, cum sunt statul sau copiii. Însă, din cauza trendurilor demografice (migrație, spor natural negativ) precum și a îmbătrânirii populației, sistemele publice de pensii bazate pe beneficii definite vor avea probleme din ce în ce mai mari de sustenabilitate. Această situație este deja vizibilă la nivel internațional și are ca efecte majorarea vârstei de pensionare, creșterea taxelor de asigurări sociale pentru a putea susține sistemele publice de pensii, precum și reîntoarcerea în câmpul muncii, din lipsă de venituri, a multor persoane pensionate.
La începutul lunii septembrie, CFA Society România a lansat inițiativa Generația I – Generația Independentă, inițiativă prin care dorește ca, împreună cu partenerii programului, să ofere resurse de educație financiară către public.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Au aparut, firav, carti traduse si bloguri pe partea de educatie financiara, unde se prezinta moduri de impartire a venitului si intelege ca nu imi permit masina /telefon mobil scump etc.
- avem o participare redusa a publicului pe piata de capital. Nu stiu cifre din alte tari, dar aici vorbim deja de "premianti". Persoanele pe care le cunosc si care sunt active, mai mult sau mai putin asta fac toata ziua, daca vrei sa castigi bani si nu numai sa platesti comisioane brokerilor si sa aduci bani de acasa
- fondurile mutuale sunt o solutie, dar aici ca si mai sus lumea nu este dispusa sa vada si scaderi in portfoliu, sau chiar mai mult. Riscul pe banii tai il privesti altfel
Este foarte interesanta fraza: "respectiv obiceiul de a împrumuta bani doar dacă sunt siguri că îi pot înapoia.." Stiu ca tarile nu trebuie sa restitutie imprumuturile, Romania a facut-o, dar in rest daca nu ai platit o rata imediat esti sunat de banca. Dimpotriva, nu este o gandire sanatoasa sa nu ma arunc la mai mult decat pot duce si sa pot rezista in caz de criza?
Eu cred ca dinainte de criza, lumea s-a aruncat la mult mai mult decat isi puteau permite si de aceea s-a ajuns unde s-a ajuns. Cati au case mari si nelocuite sau masini foarte scumpe fara sa isi permita. Si cand nu mai putem sa platim, dam vina pe banci. Nu sunt fan banci, dar in anumite cazuri noi am deschis portofelul si i-am invitat sa se serveasca...
Cu siguranta este important sa primesti o educatie financiara in asa fel incat usor usor sa devi "stapan" pe finantele tale si sa nu depenzi numai de pomeni ale statului si chiar o independenta financiara pentru cei mai priceputi.
Cum putem sa facem acest lucru, cred ca trebuie sa ne mai gandim. Pana atunci, cam fiecare pe cont propriu