Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Unde ne va duce trenulețul lui Ciolacu

Marcel Ciolacu 12 decembrie 2023

Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Avem un guvern care nu lucrează pentru cetățenii săi. Există o regulă pe care o știe oricine are un loc de muncă: când lucrezi la ceva și știi pentru ce lucrezi, nu prea poți face greșeli care să genereze haos și panică.

Firește, pot apărea erori, dar acestea nu au puterea necesară de a schimba lucrurile, căci se pot îndrepta rapid.

Ce se întâmplă însă la Palatul Victoria nu este o eroare, ci o confuzie generală provocată de incapacitatea actualei coaliții PSD-PNL de a construi un buget care să aibă în vedere nevoile oamenilor și realitatea economică, nu un buget care să fie doar combustibil electoral pentru actuala putere.  

În primul rând, proiectul „Ordonanței trenuleț” publicat miercuri de Ministerul Finanțelor i-a înfuriat pe profesori, după ce într-o primă variantă era prevăzută o creștere a salariilor de doar 8%, începând cu 1 ianuarie 2024, și nu cu 13%, cum anunțase Ministerul Educației. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a susținut că a fost vorba despre „o eroare”, care între timp a fost corectată.

În al doilea rând, Bugetul nu respectă Legile Educaţiei adoptate în vară. Concret, bugetul Ministerului Educației pentru anul 2024 va fi de 57,4 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat. Asta înseamnă 3,3% din PIB. Pe întreg capitolul Învățământ, la nivelul întregului buget, alocarea bugetară este de 59,1 miliarde de lei, echivalentul a 3,4% din PIB. Anul trecut, raportat la PIB, Ministerul Educației a avut un buget de 2,1%.

Cu acest proiect de buget, Guvernul nu va respecta Legile Educaţiei, pentru că nu acordă Învăţământului 15% finanțare din cheltuielile bugetului general consolidat. Acestea sunt estimate de Ministerul de Finanțe la 38,8% din PIB, adică 672,7 miliarde de lei. Respectarea Legilor Educației ar fi însemnat alocarea a 100,9 miliarde de lei buget pentru componenta Educație în 2024, după cum a calculat platforma EduPedu.

Și toate astea se întâmplă în timp ce oficialii coaliției guvernamentale, de la Marcel Ciolacu, la Nicolae Ciucă și Ligia Deca, se lăudă la fiecare apariție publică din ultima vreme cu bugetul record pe care au de gând să-l aloce Educației în 2024 și „cea mai mare creștere salarială în învățământ din ultimele decenii”.

În al treilea rând, „Ordonanța trenuleț” stabilește ca în anul electoral 2024, când partidele mari au nevoie de oamenii lor din teritoriu, salariile primarilor și președinților de consilii județene să crească cu 5% de la 1 ianuarie, ca ale tuturor angajaților bugetari. Ministrul Boloș a spus că este o decizie a coaliției de guvernare ca salariile demnitarilor locali să fie majorate.

În continuare orele suplimentare nu sunt plătite, ci se compensează cu timp liber, însă excepție de la această regulă fac polițiștii și militarii.

În ce privește pensiile, majorarea este cu 13,8% începând cu luna ianuarie 2024 și este prevăzută și acordarea pensiilor recalculate conform Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii.

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4% şi o inflaţie medie anuală de 6%, dar şi deficit de 5% din PIB.

Pentru a putea susține cheltuielile fără a arunca în aer deficitul, sunt prevăzute și alte măsuri. Astfel, este suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante și nu vor fi acordate ajutoare sau plăți compensatorii la pensionare.

Totodată, societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome trebuie să vireze la buget minimum 90% din profitul net realizat.

Contribuțiile la Pilonul II de pensii vor crește începând cu anul 2024 cu aproximativ 0,2% din PIB. Sunt prevăzute și majorări de taxe pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc. Fără a fi precizat cum, e menționată și creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale.

În ce privește datoria guvernamentală, pentru sfârșitul anului 2024, plafonul propus conform metodologiei UE este de 49,8% din PIB. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2024.

Românii care doresc să-și monteze panouri fotovoltaice pe acoperiș cu sprijin din partea statului vor primi doar 10.000 de lei fiecare, față de 20.000 de lei, cum era până acum, se mai arată în Ordonanța Trenuleț.

În plus, în 2024, cuantumul ecotichetului acordat prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020 - 2024 este în sumă maximă de 10.000 lei. Adică 2 mii de euro. Până acum, statul acorda un ecobonus de 54 de mii lei la achiziția unui autovehicul electric, și de până la 26 de mii de lei la achiziția unui autoturism Plug-in Hybrid (PHEV).

De asemenea, cuantumul primei de casare acordate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 – 2024 este în sumă de maxim 3.500 lei pentru achiziţionarea unei motociclete noi sau a unui autovehicul nou în schimbul casării unui autovehicul uzat, respectiv 5.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate. De reținut că prima de casare se acordă numai în cazul în care beneficiarul deține în proprietate autovehicilul uzat pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

Firmele vor putea acorda angajaților care au copii 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță. Aceasta va intra în plafonul de deduceri. Mai mult, se limitează numărul de microîntreprinderi pe acționar.

Începând cu data de 1 ianaurie 2024, cheltuielile reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale vor fi cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal. Costul lor de achiziție nu se mai scade din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în cazul în care contribuabilii datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit.

Începând cu 01 ianuarie 2024 contribuabilii nu mai pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, în cazul în care obțin venituri din România sau din străinătate, din activități independente/activități agricole, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din pensii. În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente/activități agricole, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, precum și venituri din pensii, se menține dreptul de a redirecționa această sumă din impozitul pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2023.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Contribuabilii nu mai pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susținerea entităților nonprofit [...]". Asta mi se pare cea mai mare mârlănie!
    Au văzut ce se poate face cu aceste redirecționări (exemplu concludent: Spitalul "Dăruiește Viață") și ce și-au spus? N-avem nevoie de "bune practici" și etaloane de achiziții, când clientela politică bate din picior și clămpăne de foame. Let there be dark...
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult