Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ungaria vrea să își modifice Constituția. Opiniile Comisiei de la Veneţia faţă de propunerile maghiare privind căsătoria, sex și educație sexuală

Budapesta - (Foto: Getty Images)

Foto: Getty Images

Ungaria vrea să îşi modifice Constituţia. Comisia de la Veneţia critică câteva norme noi într-o Opinie/Aviz adoptat pe 3 iulie 2021. Am extras aspecte de interes pentru România:

1. Căsătoria este uniunea dintre un bărbat şi o femeie.

Comisia arată că la nivelul Europei statele sunt libere să decidă ce sex să aibă cei cărora le acordă dreptul de a se căsători. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu consacră acest lucru ca drept fundamental pentru persoanele de acelaşi sex. Este prevăzut în mod expres diferenţa de sex la căsătorie în Armenia, Bulgaria, Croaţia, Georgia, Letonia, Lituania, Moldova, Muntenegru, Polonia, Rusia, Serbia, Slovacia, Ucraina, Belarus.

În Ungaria, cuplurile de acelaşi sex sau de sex diferit au dreptul la parteneriat civil (concubinaj), iar cei de acelaşi sex la parteneriat înregistrat, încă din anul 2009 – dar aici fără dreptul de adopţie. Modificarea din Constituţie nu îi va afecta.

2. Mama va fi o femeie, tata va fi un bărbat.

Potrivit acestei modificări, adopţia copiilor va fi numai pentru cuplurile heterosexuale căsătorite, nu şi pentru personae singure sau pentru cupluri de acelaşi sex. Comisia arată că nici CEDO, nici Constituţia Ungariei nu permite discriminarea în funcţie de orientarea sexuală.

Acum se permite adopţia de către o persoană singură, indiferent de orientarea sexuală şi dacă treăieşte într-un cuplu. După modificări, acest lucru nu va mai fi posibil. Asta înseamnă că s-ar elimina dreptul la adopţie pe care acum îl au persoanele homosexuale, ceea ce este problematic.

3. Se va respecta dreptul la identitate al copilul ce corespunde cu sexul avut la naştere

Ungaria susţine că sexul este cel avut la naştere şi nu poate fi schimbat. Nu se recunoaşte vreun drept al persoanelor trans sau inter. În caz de schimbare de sex, dpdv legal persoana va avea sexul de la naştere. Comisia arată că dreptul la identitate se bazează nu doar pe sex, ci şi pe gen. Modificările care se intenţionează nu trebuie să afecteze drepturile persoanelor trans recunoscute legal.

4. Educaţia copiilor trebuie să se facă conform valorilor bazate pe identitatea constituţională maghiară şi pe cultura creştină.

Educaţia este un drept, iar religia este o libertate. În Ungaria însă, educaţia se face în majoritate la nivel de stat, este publică. Statul ar putea oferi o anumită ideologie proprie ca fiolosofie de viaţă, ceea ce este discutabil dpdv al drepturilor fundamentale. Educaţia religioasă nu este în programa şcolară, este lăsată în sarcina bisericilor, dar părinţii o pot cere la şcoală.

Cu privire la educaţia sexuală, lecțiile nu pot fi considerate că încalcă dreptul părinților la educație decât dacă acestea urmăresc un scop de îndoctrinare care poate fi considerat ca nerespectând religia sau convingeri filozofice ale părinților. Acolo unde se face, are ca obiectiv prevenirea violenței sexuale şi exploatare, care reprezentă o amenințare reală pentru sănătatea fizică și mentală a copiilor și împotriva cărora trebuiau protejați la toate vârstele. Pe de altă parte, unul dintre obiectivele educației furnizate de stat este să pregătească copiii pentru realitățile sociale, iar aspectele sexuale justifică educația copiilor foarte mici care frecventează grădinița sau școala primară. Nu există o obligaţie a statelor de a face educație sexuală în școli, dar acolo unde se face ea trebuie să fie nediscriminatorie față de indivizi și promovarea valorilor constituționale să nu conducă la ignorarea și respectarea diversității opiniilor religioase și a identităților sexuale.

Articol preluat de pe vedemjust.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bine fac ungurii. Nu ca isteria de circ a degeneratilor lgbt. O nebunie care duce la bramburirea realitatii. Degeneratii, de obicei, sunt izolati reprezentand un pericol pentru societate. Ue sa-si vada de treba ca unde se amesteca face doar rau. De ceva bun nu este capabila. A demonstrat-o din plin.
    • Like 6
  • Nu vad nimic rau in ce vor ungurii. De ce atatea condamnari pentru asta?
    Sau intram cumva sub o noua dictatura globala - a LGBT? Ar fi vai de noi.
    • Like 5


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult