Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ungaria vrea să își modifice Constituția. Opiniile Comisiei de la Veneţia faţă de propunerile maghiare privind căsătoria, sex și educație sexuală

Budapesta - (Foto: Getty Images)

Foto: Getty Images

Ungaria vrea să îşi modifice Constituţia. Comisia de la Veneţia critică câteva norme noi într-o Opinie/Aviz adoptat pe 3 iulie 2021. Am extras aspecte de interes pentru România:

1. Căsătoria este uniunea dintre un bărbat şi o femeie.

Comisia arată că la nivelul Europei statele sunt libere să decidă ce sex să aibă cei cărora le acordă dreptul de a se căsători. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu consacră acest lucru ca drept fundamental pentru persoanele de acelaşi sex. Este prevăzut în mod expres diferenţa de sex la căsătorie în Armenia, Bulgaria, Croaţia, Georgia, Letonia, Lituania, Moldova, Muntenegru, Polonia, Rusia, Serbia, Slovacia, Ucraina, Belarus.

În Ungaria, cuplurile de acelaşi sex sau de sex diferit au dreptul la parteneriat civil (concubinaj), iar cei de acelaşi sex la parteneriat înregistrat, încă din anul 2009 – dar aici fără dreptul de adopţie. Modificarea din Constituţie nu îi va afecta.

2. Mama va fi o femeie, tata va fi un bărbat.

Potrivit acestei modificări, adopţia copiilor va fi numai pentru cuplurile heterosexuale căsătorite, nu şi pentru personae singure sau pentru cupluri de acelaşi sex. Comisia arată că nici CEDO, nici Constituţia Ungariei nu permite discriminarea în funcţie de orientarea sexuală.

Acum se permite adopţia de către o persoană singură, indiferent de orientarea sexuală şi dacă treăieşte într-un cuplu. După modificări, acest lucru nu va mai fi posibil. Asta înseamnă că s-ar elimina dreptul la adopţie pe care acum îl au persoanele homosexuale, ceea ce este problematic.

3. Se va respecta dreptul la identitate al copilul ce corespunde cu sexul avut la naştere

Ungaria susţine că sexul este cel avut la naştere şi nu poate fi schimbat. Nu se recunoaşte vreun drept al persoanelor trans sau inter. În caz de schimbare de sex, dpdv legal persoana va avea sexul de la naştere. Comisia arată că dreptul la identitate se bazează nu doar pe sex, ci şi pe gen. Modificările care se intenţionează nu trebuie să afecteze drepturile persoanelor trans recunoscute legal.

4. Educaţia copiilor trebuie să se facă conform valorilor bazate pe identitatea constituţională maghiară şi pe cultura creştină.

Educaţia este un drept, iar religia este o libertate. În Ungaria însă, educaţia se face în majoritate la nivel de stat, este publică. Statul ar putea oferi o anumită ideologie proprie ca fiolosofie de viaţă, ceea ce este discutabil dpdv al drepturilor fundamentale. Educaţia religioasă nu este în programa şcolară, este lăsată în sarcina bisericilor, dar părinţii o pot cere la şcoală.

Cu privire la educaţia sexuală, lecțiile nu pot fi considerate că încalcă dreptul părinților la educație decât dacă acestea urmăresc un scop de îndoctrinare care poate fi considerat ca nerespectând religia sau convingeri filozofice ale părinților. Acolo unde se face, are ca obiectiv prevenirea violenței sexuale şi exploatare, care reprezentă o amenințare reală pentru sănătatea fizică și mentală a copiilor și împotriva cărora trebuiau protejați la toate vârstele. Pe de altă parte, unul dintre obiectivele educației furnizate de stat este să pregătească copiii pentru realitățile sociale, iar aspectele sexuale justifică educația copiilor foarte mici care frecventează grădinița sau școala primară. Nu există o obligaţie a statelor de a face educație sexuală în școli, dar acolo unde se face ea trebuie să fie nediscriminatorie față de indivizi și promovarea valorilor constituționale să nu conducă la ignorarea și respectarea diversității opiniilor religioase și a identităților sexuale.

Articol preluat de pe vedemjust.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bine fac ungurii. Nu ca isteria de circ a degeneratilor lgbt. O nebunie care duce la bramburirea realitatii. Degeneratii, de obicei, sunt izolati reprezentand un pericol pentru societate. Ue sa-si vada de treba ca unde se amesteca face doar rau. De ceva bun nu este capabila. A demonstrat-o din plin.
    • Like 6
  • Nu vad nimic rau in ce vor ungurii. De ce atatea condamnari pentru asta?
    Sau intram cumva sub o noua dictatura globala - a LGBT? Ar fi vai de noi.
    • Like 5


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Corporatist.

Presiunea legată de locul de muncă a devenit un subiect tot mai frecvent în discuțiile pe care le avem în diferite grupuri de prieteni. Tot mai mulți dintre ei spun că se simt copleșiți, intimidați și supuși hărțuirii psihologice la locul de muncă, și asta indiferent de Indiferent de vârstă sau de poziția managerială. foto Getty Images

Citește mai mult

Sting la Untold 2026

De altfel, din comentariile pe care le-am auzit în jurul meu după concert, dar și pe care le-am citit pe net, trag următoarea concluzie: celor care nu l-au mai văzut pe Sting li s-a părut extraordinar, iar celor care l-au mai văzut li s-a părut că a fost mai bine altădată. Practic, lumea se împarte între vrăjiți de Sting și cunoscători de Sting, ceea ce nu e rău deloc.

Citește mai mult

Amalia Săftoiu

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Amalia Săftoiu, fondatoarea brandului românesc de tricotaje Ami Amalia, despre trecerea de la o carieră internațională în corporații la antreprenoriat, despre alegerea de a produce în România și despre răbdarea necesară pentru a construi un brand în care valorile să nu rămână doar o promisiune de marketing.

Citește mai mult