Din primăvara anului 2020, când circulația a fost restrânsă semnificativ, mulți oameni au intrat într-o relație mai profundă cu casele lor decât o aveau înainte. I s-a întâmplat și arhitectului Omid Ghannadi, cunoscut românilor din emisiunea „Visuri la cheie”.
„Oamenii au considerat multă vreme că locuința lor este un adăpost pentru odihnă, iar plăcerile se întâmplă în alte părți. Mâncarea se mănâncă la restaurant, concediile se petrec în stațiuni, iar locuința a fost ignorată pentru că munceau mult. Până la telemuncă, oamenii au stat 10-12 ore la birouri. Au dormit 8 ore și au mai rămas câteva ore de petrecut în locuință. Casa era un fel de stație în care să te bagi la încărcat. Pandemia ne-a adus într-o cu totul și cu totul altă relație cu locuințele noastre. Vorbesc despre mine însumi. Am privit locuința mea cu totul și cu totul alți ochi, cu nevoile mele aplicate. Cu lucrurile absolut inutile care ocupau un sertar sau un dulap de ani de zile, fără să am cea mai mică intenție să le folosesc vreodată. Am început să vedem de ce nu ne convine la locuință sau de ce ne iubim locuința”, explică arhitectul.
- Articolul face parte din campania „Youniverse” susținută de Dell Technologies. XPS încurajează performanța, provocarea statu-quo-ului și depășirea limitelor, pentru a livra cea mai bună calitate în afaceri, dar și în viața de zi cu zi. XPS a fost catalogat în cadrul CES2020 drept „Best in show” – cel mai bun laptop de 13’’ în categoria sa.
„După ce mai întâi au luat cu asalt supermarketurile, oamenii au luat cu asalt supermarketurile de construcții”
O vreme, oamenii și-au putut vedea prietenii, colegii și cunoștințele, aflate la rândul lor acasă, doar prin intermediul Zoom, Facebook sau Instagram. Fereastra spre casele acestora i-a făcut să își perceapă altfel propria casă. „A existat în perioada stării de urgență o perioadă de FaceTiming sau de Instagramming și unii au văzut, cu ocazia asta, că uneori calitatea vieții altuia este mai ridicată decât calitatea vieții lor, deși ei credeau că lucrurile trebuie să stea invers”, spune el.
Atunci s-a întâmplat un lucru oarecum previzibil. „După ce mai întâi au luat cu asalt supermarketurile, oamenii au luat cu asalt supermarketurile de construcții”.
„E o perioadă în care sună toată lumea, prețul aproape nu mai contează”
Dorința de creștere a calității vieții, ca urmare a experienței din pandemie, a dus la un număr mare din ce în ce mai mare de cereri de reamenajare a locuințelor, iar arhitecții, designerii și constructorii au agendele pline.
Este o perioadă pe care Omid Ghannadi o definește ca plină și haotică. „E o perioadă în care sună toată lumea, prețul aproape nu mai contează, furnizorii au devenit mai neserioși, pentru că au luat multe proiecte și nu pot să livreze. Din fericire, cu toții avem treabă de făcut, eu nu cred că există arhitect sau designer care duce lipsă de proiecte. Dar, din păcate, simt foarte multe asemănări ale perioadei acesteia cu perioada de dinainte de criza economică. Sper și îmi doresc din sufletul să greșesc, dar este o cerere haotică, care vine după sine cu dorința de a sări etape. Am vorbit cu un constructor, o să intre mâine în lucrare! Nu vreau să văd mai întâi designul, vreau să aibă ei front de lucru - acesta e genul de lucruri pe care le auzim. Când vezi că cererea e mult prea mare, te sperii, când cererea e haotică te sperii”, spune Omid Ghannadi. Atât el, cât și soția sa au urmat studiile Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București într-o perioadă de boom economic și au absolvit pe timp de criză, când nimeni nu mai construia nimic. De aceea au o oarecare rezervă față de perioadele cu cerere prea intensă și sunt atenți și la numărul proiectelor pe care îl iau. „În branșa noastră, nu este suficient să începi. Trebuie să și livrezi”, spune el.
Cerere crescută pentru cursurile de design interior
Omid Ghannadi este fondator al Inside Academy, unde ține alături de Alina Vîlcu cursuri de design atât pentru profesioniști, cât și pentru publicul larg. Și cererea de cursuri a explodat în perioada pandemiei, iar printre cei care le-au urmat s-au aflat, pe lângă designeri și arhitecți, oameni cu profesii foarte diferite: avocat, judecător, medic, manichiuristă, ba chiar și jandarm.
„Am reușit să ne facem curaj să ținem cursurile online și am fost surprinși de două aspecte. Primul, că am reușit să ajungem mult mai departe la oameni, am avut cursanți din America, din Canada, din Italia, din Austria, de peste tot din țară. Și apoi am avut surprinderea să vedem că rezultatele au fost chiar mai bune decât la cursul fizic, se pare că puterea de concentrare a omului în fața unui ecran, cu creierul contemporan, este mai mare decât undeva unde atenția distributivă e mai activă. Faptul că cursul este înregistrat și mai vezi o dată ceea ce nu ai înțeles a fost un instrument bun. A fost un boost al succesului, lucru pe care nu-l așteptam, de altfel, dar aceasta este realitatea”, povestește fondatorul Inside Academy. În urma cursului, au început ofere servicii de design interior mai mulți absolvenți decât s-ar fi așteptat organizatorii. „Acum responsabilitatea e și mai mare. Înainte ne gândeam că oamenii vor fi pasionați, curioși, că își vor dezvolta o înclinație. Dacă oamenii se și apucă de treabă înseamnă că noi trebuie să ne asigurăm că sunt și mai buni”, arată arhitectul.
„Acea fereastră mică de Zoom în care te vezi și la care tragi din când în când cu ochiul, este lumea ta pentru câteva ore”
În perioada în care mulți au biroul acasă, cadrul de Zoom a fost o temă intens studiată și dezbătută. Cum să faci când într-un cuplu unul dintre soți e nevoit să lucreze din sufragerie, iar altul din dormitor, fără să se vadă patul? De ce nu trebuie să ai în spate un fundal alb? „Acea fereastră mică de Zoom în care te vezi și la care tragi din când în când cu ochiul, este lumea ta pentru câteva ore. Eu cred că e foarte important cât faci Zoom-uri să te vezi bine, pentru că te uiți la tine și asta te umple de energie. E un lucru în plus față de când te îmbrăcai frumos și te duceai la birou”, este de părere arhitectul.
Munca și cursurile la distanță au arătat lumii întreagă că este nevoie de tehnologie în orice domeniu. Un lucru pe care profesioniști precum arhitecții îl știau de multă vreme.
„Nimeni nu mai vrea un proiect desenat de mână în nu știu cât timp, care nu poate fi modificat decât în nu știu cât timp”
Omid Ghannadi a avut primul calculator la 14 ani, când a venit din Iran în România. Era un Sony Vaio Superslim, dăruit de fratele său. La acea vreme, i se părea extraordinar să dețină o tehnologie ultraportabilă, deși nu știa ce să facă cu ea. Astăzi, tehnologia face parte din munca sa de zi cu zi, chiar dacă începuturile unui proiect este același dintotdeauna, o sesiune de căutare a ideilor.
„În timpul brainstormingului, mă asigur că cerințele clientului se regăsesc în propunerile noastre, pentru că tendința de multe ori este de a ignora ceea ce cere aplicat clientul și de a face ceva și mai frumos. Rolul meu este să mă asigur că nu facem case pentru noi, ci pentru clienții noștri. Beneficiarul este parte din lucrare, un beneficiar care nu e potrivit proiectului sau arhitectului poate duce la eșec. Apoi trecem la o punere în plan și, după ce aveam discuția la nivel de plan, trecem la propuneri în 3D, mood board-uri, unde într-adevăr tehnologia ajută foarte mult”, explică arhitectul. Dincolo de randări și realitate augmentată, tehnologia ajută în toate etapele proiectului. Pentru aceasta, arhitecții și designerii au nevoie de computere cu plăci video de bună calitate, care au devenit o resursă scumpă în zilele noastre, din cauza faptului că sunt folosite masiv la minarea criptomonedelor, iar cererea a crescut foarte tare. „Anul trecut, un calculator mediu ne costa 6.000-7.000 de lei. Acum ne costă 12.000”, de lei spune arhitectul.
În opinia sa, în aceste zile nevoia de tehnologie este o chestiune asupra căreia întreaga lume a căzut de acord. „Ne-am asumat niște lucruri atât personal, cât și profesional pentru a ajunge la un punct la care nu mai putem ajunge decât prin tehnologie. În profesia noastră, dincolo de realitatea augmentată, dincolo de randări și filmulețe, există factorul de timp. Nimeni nu mai vrea un proiect desenat de mână în nu știu cât timp, care nu poate fi modificat decât în nu știu cât timp. Toată lumea vrea ca lucrurile să se întâmple acum. Cred că de fapt trebuie să începem să vorbim acum nu despre existența tehnologiei, ci despre evoluția ei”, crede Omid Ghannadi.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.