Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ura care ne-a rănit odinioară, astăzi o purtăm în noi: în ochii lui speriați se vede chipul nostru

curier glovo

Vă amintiți ura din Italia pentru români, izvorâtă după ce un român a ucis o italiancă!? Vă amintiți cum țipa o femeie într-un reportaj: „Stai atenti, rumeno!?”  Eu îmi amintesc. Îmi amintesc de toate scandalurile și valurile de ură împotriva românilor, după ce au umplut țările Europei în căutare de trai mai bun. Și îmi amintesc durerea mea de inimă, când se întâmpla asta.

Am făcut drum lung. Românii o duc bine peste tot în lume. Și-au găsit un loc. Și-au găsit o casă. Și-au găsit un rost.

Și vin la noi în țară, de departe, pentru un bănuț și o bucată de pâine cetățeni asiatici, majoritatea nepalezi, așa cum s-au dus și românii zeci de ani. Nu s-a auzit despre ei de nici un scandal. Mărunți și harnici ca niște furnici cutreieră Bucureștiul, să ducă mâncare celor care nu se deranjează să iasă prin căldură, să și-o cumpere sau celor care nu au timp. Fac munca, pe care românii o refuză. Uneori mă întreb cum rezistă în traficul infernal și în căldură la fel de infernală, căci realizez că nu este deloc ușor.

Ce îi motivează!?

Ceea ce îi motiva și pe români, când au plecat în lume, să trimită un bănuț acasă la mamă, la soție, la copil pentru un trai mai bun.

Și tu, pui de român, căruia nu ți-a spus nimeni, cum le-a fost alor tăi, când au plecat de acasă, dar asculți de un politician care are doar un discurs al urii și nimic constructiv, dai un pumn în figură acelui cărăuș de mâncare neobosit, doar că este străin și îl consideri în capul tău otrăvit de ură, invadator.

Dacă mama, soția, copiii celui lovit văd imaginile, oare ce spun despre noi, românii!?

Probabil că plâng, cum plângeam noi cândva, când românii erau oropsiți prin lume.

Mie mi-a fost rușine, când am văzut imaginile cu ochii speriați ai celui lovit...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • „ura ce-o purtăm în noi” e un extremism, o minciună, o defăimare, o punere-n cârcă și-n gură de vorbe, o posibilă cauză de stat pe tușă, măcar o vreme. de rușine.
    • Like 0
  • Revin cu un comentariu stimata doamna Aldea.. pe cuvantul meu parca ati dorit sa scrieti pentru comitetul doamnelor din parohia Vintului de Sus . Ma apuca pandaliile cand vad jurnalisti de doi bani.. Scrieti in stilul unui fost maistru din metalurgie care s-a apuca la batranete de pictura naiva si poezie cu rime tampite : culoare ,fervoare,ascensoare ...
    • Like 0
  • As dori sa vad la fel de multa '' cerneala '' scrisa in apararea romanilor plecati peste hotare cum vad acum pentru imigrantii din tara noastra. Dar , niciodata nu am vazut vehementa ci un fel de ' pai ce sa faci , si noi sa facem mai mult'' ..
    • Like 0
  • Francisc check icon
    „Am făcut drum lung. Românii o duc bine peste tot în lume. Și-au găsit un loc. Și-au găsit o casă. Și-au găsit un rost.”

    Nu vă înțeleg, stimată doamnă Luminița...

    Vasăzică, după spusele dumneavoastră, românii au bătut cale lungă pentru a-și găsi un loc în care să „o ducă bine”. Casa lor nu e țara în care s-au născut, ci lumea largă.

    Poate de-aia culegem șparanghel și căpșuni pe tarlale nemțești sau spaniole și spălăm cururile bătrânilor italieni...

    • Like 0
  • IraM check icon
    Ce idilic.
    Niste furnicute !

    Pe bune ?!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult