Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ura care ne-a rănit odinioară, astăzi o purtăm în noi: în ochii lui speriați se vede chipul nostru

curier glovo

Vă amintiți ura din Italia pentru români, izvorâtă după ce un român a ucis o italiancă!? Vă amintiți cum țipa o femeie într-un reportaj: „Stai atenti, rumeno!?”  Eu îmi amintesc. Îmi amintesc de toate scandalurile și valurile de ură împotriva românilor, după ce au umplut țările Europei în căutare de trai mai bun. Și îmi amintesc durerea mea de inimă, când se întâmpla asta.

Am făcut drum lung. Românii o duc bine peste tot în lume. Și-au găsit un loc. Și-au găsit o casă. Și-au găsit un rost.

Și vin la noi în țară, de departe, pentru un bănuț și o bucată de pâine cetățeni asiatici, majoritatea nepalezi, așa cum s-au dus și românii zeci de ani. Nu s-a auzit despre ei de nici un scandal. Mărunți și harnici ca niște furnici cutreieră Bucureștiul, să ducă mâncare celor care nu se deranjează să iasă prin căldură, să și-o cumpere sau celor care nu au timp. Fac munca, pe care românii o refuză. Uneori mă întreb cum rezistă în traficul infernal și în căldură la fel de infernală, căci realizez că nu este deloc ușor.

Ce îi motivează!?

Ceea ce îi motiva și pe români, când au plecat în lume, să trimită un bănuț acasă la mamă, la soție, la copil pentru un trai mai bun.

Și tu, pui de român, căruia nu ți-a spus nimeni, cum le-a fost alor tăi, când au plecat de acasă, dar asculți de un politician care are doar un discurs al urii și nimic constructiv, dai un pumn în figură acelui cărăuș de mâncare neobosit, doar că este străin și îl consideri în capul tău otrăvit de ură, invadator.

Dacă mama, soția, copiii celui lovit văd imaginile, oare ce spun despre noi, românii!?

Probabil că plâng, cum plângeam noi cândva, când românii erau oropsiți prin lume.

Mie mi-a fost rușine, când am văzut imaginile cu ochii speriați ai celui lovit...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • „ura ce-o purtăm în noi” e un extremism, o minciună, o defăimare, o punere-n cârcă și-n gură de vorbe, o posibilă cauză de stat pe tușă, măcar o vreme. de rușine.
    • Like 0
  • Revin cu un comentariu stimata doamna Aldea.. pe cuvantul meu parca ati dorit sa scrieti pentru comitetul doamnelor din parohia Vintului de Sus . Ma apuca pandaliile cand vad jurnalisti de doi bani.. Scrieti in stilul unui fost maistru din metalurgie care s-a apuca la batranete de pictura naiva si poezie cu rime tampite : culoare ,fervoare,ascensoare ...
    • Like 0
  • As dori sa vad la fel de multa '' cerneala '' scrisa in apararea romanilor plecati peste hotare cum vad acum pentru imigrantii din tara noastra. Dar , niciodata nu am vazut vehementa ci un fel de ' pai ce sa faci , si noi sa facem mai mult'' ..
    • Like 0
  • Francisc check icon
    „Am făcut drum lung. Românii o duc bine peste tot în lume. Și-au găsit un loc. Și-au găsit o casă. Și-au găsit un rost.”

    Nu vă înțeleg, stimată doamnă Luminița...

    Vasăzică, după spusele dumneavoastră, românii au bătut cale lungă pentru a-și găsi un loc în care să „o ducă bine”. Casa lor nu e țara în care s-au născut, ci lumea largă.

    Poate de-aia culegem șparanghel și căpșuni pe tarlale nemțești sau spaniole și spălăm cururile bătrânilor italieni...

    • Like 0
  • IraM check icon
    Ce idilic.
    Niste furnicute !

    Pe bune ?!
    • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult