Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Urși, ipocrizie, un turist mort, politicieni, gargară…

urs brun.

Foto: James Hager / robertharding / Profimedia

Doresc în primul rând să transmit condoleanțe familiei Dianei.

După tragedia petrecută pe Jepii Mici, mi se pare că subiectul populației de urs a reapărut pe ecrane mai intens decât în „momentul Arthur”, iar, în opinia mea, ipocrizia acestui popor atinge, din nou, cote îngrijorătoare. Fenomenul se explică foarte ușor în contextul actual: an electoral, spectatori naivi, o presă flămândă după senzațional, pandemia este uitată, războiul a devenit plictisitor, iar naționala de fotbal se pregătește de sezonul nunților. 

Ca de obicei, „animalele politice” se cațără pe un astfel de eveniment, nefericit pentru o familie, dar normal în natură. 

Au trecut vreo doi ani de când s-a potolit un val de isterie lansat în jurul urșilor din România și am simțit nevoia să fac un scurt istoric al evenimentelor și deciziilor care au jalonat spațiul public în legătură cu acest subiect: 

2016: se interzicea vânarea urșilor după obișnuitele cote de recoltă;

2019: atacurile urșilor în gospodării, precum și invazia / incursiunile lor în mediul urban iau amploare;

2021: un urs împușcat primește numele de Arthur, oportuniștii storc lacrimi și donații, iar conflictul urs-om continuă;

2022-2024: război în Ucraina și se constată o ușoară diminuare a interacțiunilor urs-om;

9 iulie 2024: un urs omoară o persoană în Munții Bucegi și începe o amplă discuție în spațiul public;

16 iulie 2024:un site de știri vine cu un titlu „Liber la împușcat urși”, după ce, în cursul aceleiași zilei, Camera Deputaților a votat pentru extragerea a cca. 500 de exemplare din populația de urși din România. 

Pentru neștiutorii care își dau cu părerea, țin să precizez că legile nu dau „liber la împușcat” nici în cazul șacalului, care e specie invazivă și detestată de marea majoritate a românilor. Mai pe scurt, nu ai voie să vânezi șacal sau o vulpe decât în baza unei autorizații. Prin urmare, titlul e mincinos, dar este de impact și, acum, 18.000.000 de experți dezbat fenomenul. 

În toamna anului 2019, în decursul unei singure săptămâni au avut loc șase atacuri de urși în gospodării de pe o uliță din localitatea Răstolița, județul Mureș. Știu pentru că eram în delegație, cazat în capătul străzii și am fost trezit de fiecare RO-ALERT. 

Evenimentele au fost semnalate doar în presa locală, fără să prezinte cine știe ce interes pentru presa din capitală și politicieni. Oricum, era o perioadă cu multe incidente de genul acesta, iar în mass-media națională își găsea loc doar senzaționalul: un cioban zgâriat de urs, altul ucis, filmări cu urșii la tomberon, sportivul prins de urs în timp ce alerga pe munte etc. 

„Ce e val, ca valul trece

(…)

Te întreabă și socoate

Ce e rău și ce e bine.”

Dar valul mai și revine. După o creștere rapidă a efectivelor de urs, în condițiile în care vânarea acestei specii s-a redus la extragerea unui număr infim de exemplare, cel mai probabil populația s-a apropiat de un „platou”. Natura funcționează după Curba lui Gauss, iar asta ar însemna că populația de urs ar urma să intre într-un declin, dacă nu cumva a și început acest declin. 

Dovadă a acestei teorii este numărul mai redus de interacțiuni ale ursului cu omul în ultimii doi ani, comparativ cu perioada 2019-2022. 

În natură, acest parcurs al populațiilor este logic, dar în cazul de față declinul ce paște această specie este alimentat antropic / antropogen în moduri diferite. 

Fragmentarea habitatelor și lipsa intervenției (prin vânare) duce la consangvinizare în anumite zone. Habitatul propice speciei este ocupat de un număr limitat de exemplare. Masculii omoară puii instinctiv, iar surplusul de „adolescenți” este alungat spre localități. Între timp, în alte zone, ursul este eliminat până spre extincție prin braconaj. Când legislația împiedică reglarea numărului de urși prin vânătoare, unii localnici apelează la un braconaj nebun (otrăvuri, capcane, momeală pe calea ferată). 

S-a dovedit că protejarea ursului împotriva vânătorii a dus la pierderi de vieți umane și pierderi materiale. Foarte probabil se va dovedi și că această protecție nesăbuită duce și spre un dezastru ecologic. Reintroducerea vânătorii la urs ar însemna salvarea și revitalizarea speciei, mai mult decât salvarea de vieți umane. Știu, pentru unii pare un nonsens, însă persoane rănite ori omorâte de urs au fost dintotdeauna în țara noastră. Într-adevăr, cazurile devin mult mai frecvente după 3-4 ani de la oprirea vânării. 

Să revenim la 9 iulie 2024, când a avut loc un eveniment tragic, dar nu tocmai anormal.

Am auzit mereu că „muntele nu iartă”. Muntele este dur și omoară în felul lui: o avalanșă de zăpadă înghite alpiniști experimentați, vipera mușcă într-o secundă de neatenție, grohotișul îți fuge de sub picioare și te poate trânti cu țeasta de o stâncă, iar ursul este la el acasă. 

Am pomenit la început de ipocrizie, pentru că mi se pare strigător la cer. 

Cum vine asta: vuiește mass-media și se dau în spectacol niște politicieni care cer să se ia măsuri, fără să aibă vreo idee despre ce măsuri ar putea fi vorba? De ce?

Pentru că un urs a atacat un turist pe munte? Ce vi se pare anormal în asta? Dacă un urs ar fi atacat un parlamentar în Cișmigiu, ar fi fost senzațional!

Putea să fie un deces cauzat de o mușcătură de viperă, iar tragedia acestei familii s-ar fi prezentat ca o știre banală, dar a fost ursul.

Situația este similară cu o vară în care rechinii au atacat mai mulți turiști care se scăldau lângă o plajă din Egipt.

Bine că nu a fost (Marcel) Ciolacu prim-ministru în Egipt. Oare ce ar fi propus?

Mi se pare că nu a fost atâta zarvă când ursul a intrat în curtea omului și l-a mutilat. Poate pentru că nu era an electoral?!

În ceea ce privește soluțiile în problema ursului, mă abțin, dar propun ca punct de plecare Directiva 92/43/CEE a Consiliului Uniunii Europene din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Mie mi se pare că seamănă foarte mult cu momentul 2013, cu câinii maidanezi. Poate se repetă istoria, dar după ce mor mai mulți oameni. Celelalte țări au luat deja atitudine.
    • Like 2
  • Am citit articolul si nu am reusit sa decid de care parte sunteti?
    Dar, si pentru ca, nu suntem experti in mediu, in protejarea habitatului, in relocari, in mentinerea unui numar de ursi adecvat la spatiul pe care-l avem, in punerea acestora in zone protejate semnalizate clar turistilor, in ducerea de hrana in aceste zone, in lasarea ursului sa stea si el linistit in padurea lui, pe peticul lui de pamant, in neinvadarea spatiului cu poteci, drumuri, defrisari, pensiuni, hoteluri si moteluri in care vine turistul total neavizat, neinformat si nepregatit gata sa se dea pe munte indiferent de vreme, de echipament, de lipsa de experienta, mi-am zis sa ma uit si la ce fac ceilalti in privinta asta. Am gasit cateva articole. E greu de gasit ceva pe subiecte atat de neinteresante. Daca dai cautare despre Dragusan si hainele comercializate gasesti o suta de site-uri. Dar cu ursii, natura, habitatul mai greu.

    „În pădurile din Europa trăiesc peste 22.000 de urși, dintre care circa 17.000 sunt urși bruni. Specia este dependentă de spațiile mari pe care omul le invadează din ce în ce mai des. Ca urmare, urșii trec granița în mediul omului. Ce fac alte țări din Europa pentru a rezolva această problemă?

    Având în vedere dependența ursului de un spațiu încăpător, defrișarea pădurilor a afectat grav specia. În mare parte din vestul Europei, ursul brun este pe cale de dispariție ca urmare a intervenției omului.

    Regiunea carpatică are, de departe, cea mai mare populație de urși din Europa, urmată de regiunea Alpilor Dinarici și de țările scandinave.

    Printre cele mai importante probleme cu care se confruntă specia se numără pierderea habitatului, lipsa de înțelegere din partea oamenilor, structuri slabe de menținere a populaților și persecuția.

    Când vine vorba de conflictul om-urs, în Europa au fost identificate, între 2000 și 2005, un număr de 18,2 atacuri pe an, potrivit revistei Nature. Numărul acesta ar fi scăzut la 10 atacuri pe an dacă România ar fi fost exclusă din statistică. Deși urșii reprezintă o problemă nu doar pentru România, alte țări au avut abordări mai eficiente privind supravegherea lor.

    Finlanda
    Finlanda are una dintre cele mai mari populații de urși sălbatici din Europa. Regiunea Carelia care traversează Norvegia și Finlanda găzduiește circa 1.600 de urși, potrivit statisticilor Comisiei Europene.

    Ministerul Agriculturii din Finlanda se face responsabil pentru monitorizarea populației urșilor iar în ultimii ani au fost acordate între 5 și 10 permisiuni de vânătoare pe an în regiunea Kuhmo, unde se află mulți vânători profesioniști.

    Ursul se află în Finlanda printre speciile protejate prin lege. Aceasta prevede că agenția pentru animale sălbatice poate emite permise de vânătoare sub condiția evaluărilor științifice.

    Vânătoarea urșilor fără permis este considerată o infracțiune în formă agravată în Finlanda și poate fi pedepsită cu până la patru ani în închisoare.
    În ceea ce privește pagubele, Finlanda investește anual 750.000€ pentru susținerea proprietarilor de reni și 172.700€ pentru alte pagube.

    Estonia
    Populația urșilor din Estonia ajunge la circa 700 de urși și este una dintre cele mai dense populații din Europa cu o tendință stabilă.

    Țara a devenit cunoscută drept o destinație turistică în ceea ce privește urmărirea urșilor în habitatul lor natural. Compania turistică Natourest deține peste 80 de hectare în regiunea Alutaguse din Estonia și oferă tururi cu scopul de a vedea urșii în natură.

    Potrivit legislației, ursul, lupul, linxul și foca sunt animale protejate. Acestea nu pot fi vânate decât printr-un sistem de cote, stabilite anual de către un Consiliu al Mediului. În plus, legislația specifică că ursul nu poate fi omorât decât cu ajutorul gloanțelor cu o greutate de minimum 9 grame.

    La fel ca în cazul altor state europene, daunele provocate de către urși sunt acoperite de stat în acord cu Legea privind Conservarea Naturii.

    Alte măsuri luată de către autoritățile din Estonia sunt amenzile usturătoare aplicate celor care vânează fără permis. Amenzile pentru daune aduse mediului ca urmare a vânatului fără permis pot ajunge până la 2.000€.

    Spania
    Deranjarea habitatelor este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Spania când vine vorba de populația urșilor. Distanțarea adecvată și asigurarea hranei fac parte dintre soluțiile care ar putea ajuta la reducerea conflictului om-urs.

    Anual, autoritățile investesc 321.000€ pentru compensarea pagubelor în regiunea Cantabria și încă 20.500€ pentru regiunea Munților Pirinei.

    Slovacia
    Urșii pot reprezenta probleme pentru oamenii care locuiesc în medii rurale, în aproprierea habitatelor naturale. Abordarea Slovaciei pentru a soluționa această problemă este tot prin cote de vânătoare.

    În perioada 2007-2008 au fost omorâți 56 de urși prin derogări. ONG-urile din țară sunt totuși de părere că uciderea urșilor nu va reduce din conflictele între urs și om. Un reprezentant al organizației European Wilderness Society, Max Rossberg, a spus în trecut că „este clar că vânatul de urși nu a redus niciodată din conflictul om-urs”, făcând o comparație cu situația României.

    Slovacia investește în jur de 20.000€ pentru a compensa pagubele create de urși.

    Suedia
    Potrivit celor mai recente date, populația de urși bruni a Suediei ajunge undeva la 3.300, pe două treimi din teritoriul țării. Ținta națională privind minimul de populație al urșilor din țară este de 1.000 de specimene.

    Din punct de vedere legislativ, ursul este protejat în Suedia, dar vânătoarea este permisă conform cotelor anuale. În plus, vânătorii care se fac responsabili de uciderea (legală) a unui urs trebuie să raporteze imediat incidentul Agenției Suedeze pentru Protecția Mediului.

    Guvernul suedez decontează anual până la 30.000€ pentru pagubele cauzate de urși.

    Romania
    România permite, printr-o ordonanță de urgență adoptată recent, uciderea urșilor printr-o procedură criticată vehement de organizațiile de protecție a mediului. Decizia finală aparține autorităților locale, politicienilor care sunt primari sau viceprimari”. - https://romania.europalibera.org/a/strategie-ursi-europa/31401072.html

    ”Sunt câteva aspecte fără de care, oricâte legi am da, oricâți urși am împușca, nu vom ajunge să rezolvăm problema conflictelor om-urs pe termen lung. Și aici vorbim în primul rând de gestionarea atractanților, precum cea a deșeurilor, a hranei complementare oferite în vecinătatea localităților în punctele de hrănire sau de observare a ursului, sau, în mod iresponsabil, de turiști. Câtă vreme nu conștientizăm că atractanții modifică biologia ursului, determinând inclusiv creșterea densității populației, modificări ale arealului, a relației cu speciile pradă, a comportamentului speciei, dereglarea mecanismelor care induc hibernarea etc. problema urșilor va persista. Atractanții sunt simțiți chiar și de la o distanță de 5 kilometri. Există soluții în această direcție, testate și implementate cu succes chiar la noi în țară.

    Trebuie să existe doar implicare din partea autorităților, astfel încât aceste soluții să fie adoptate la nivel național, împreună cu factorii interesați, acolo unde prezența urșilor o impun.” a declarat Dr. biol. Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).

    ...se vehiculează tot mai mult ”nevoia” de a avea o lege sau o ordonanță de urgență pentru a permite vânarea preventivă(...), a unui număr de 426 de exemplare pe an, pe baza unui studiu care a fost intens contestat.

    În plus, România este singura țară care nu realizează o evaluare a eficienței intervențiilor letale, care să ne arate cum au scăzut conflictele, dacă au scăzut, în zonele în care au fost extrași urși.

    Croația de exemplu, o țară cu densitate similară a ursului, chiar dacă are o cotă de vânătoare anuală, are principii solide și strict implementate, precum extragerea cu precădere a exemplarelor problematice în proporție de aproximativ 80%, restul fiind reprezentat de extrageri preventive, exemplare lovite pe drumuri, autostrăzi, căi ferate, respectiv braconate, iar raportul sexelor când vorbim de extrageri este de 50-50%. Astfel, la nivelul anului 2022 de exemplu, această țară a înregistrat doar 7 pagube în valoare totală de 2.200 euro". - http://www.romaniapozitiva.ro/administratie/gestionarea-nu-vanarea-ursilor-o-solutie-ce-poate-rezolva-durabil-problema-ursilor/

    Ce măsuri de protecție împotriva urșilor se iau în țările civilizate

    În alte țări, decidenții au conturat foarte bine niște măsuri împotriva animalelor sălbatice, în așa fel încât împătimiții muntelui să nu aibă probleme.

    De exemplu, peste tot sunt plăcuțe cu ce ar trebui să facă turiștii în cazul în care se întâlnesc cu urșii. Mulți au spray-uri pentru urși, notează rei.com. Acesta trebuie folosit doar în cazul ursul se apropie extrem de mult.

    De asemenea, în curând Japonia va testa un sistem de avertizare a urșilor cu inteligență artificială. În acest fel, autoritățile locale vor fi automat avertizate atunci când urșii se apropie prea mult de oameni, scrie The Guardian.

    Și în Canada, acolo unde urșii grizzly pot ataca oricând sunt luate niște măsuri foarte stricte. În campinguri, turiștii își pot depozita mâncarea undeva la înălțime, în așa fel încât mirosul să nu atragă. Populația este mult mai conștientă de pericole, de aceea poate nu au nici atât de multe cazuri. La fel și achiziționarea tomberoanelor speciale pe care urșii le pot deschide sunt o soluție”. - https://cinestie.ro/ce-masuri-de-protectie-au-luat-alte-tari-impotriva-ursilor-romania-terorizata-de-animalele-salbatice-10857

    „Cercetătorii și activiștii care au discutat cu Snoop nu pun nicio clipă la îndoială gravitatea tragediei de pe Jepii Mici. Nici nu resping total ideea uciderii urșilor, dacă ea este făcută controlat. Și Directiva Habitat a Uniunii Europene, care include ursul printre speciile protejate și ne obligă să-l conservăm, permite excepții. Sunt conștienți și de pagubele – deopotrivă umane și materiale – pe care le pot provoca animalele sălbatice în comunitățile din zonele montane.

    Cercetatorii atrag însă atenția că discuția e mult mai complexă decât decimarea populației de urs brun prin împușcarea la întâmplare, „preventiv”, așa cum cer, drept soluție, politicienii. Potrivit lor, accidentele ori atacurile nu sunt cauzate de neuciderea animalelor, ci pentru că bariera dintre oameni și sălbăticie a fost spartă demult.

    Pentru a stabili în final aceste cote, e nevoie de un studiu fundamentat științific care să spună cât mai corect estimat care este populația de urși din România. Or, România nu are un recensământ clar al urșilor, ci doar un studiu care s-a bazat pe date colectate prin metoda numărării urmelor lăsate de animale, fără rigoare statistică, dar care dă cifre acceptate oficial de autorități”. - https://snoop.ro/romania-versus-urs-unde-greseste-statul-nu-stim-cati-sunt-ii-numaram-ochiometric-studiile-sunt-pline-de-erori/

    Romania e mereu surprinzatoare si uimitoare, insa nu in sensul cel mai bun al celor doua cuvinte.
    A lua puscociul si a trage, asa, la intamplare nu e o solutie. A lasa pe primari sa decida ce si cum asta inseamna intamplare.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Este evident ca o anumita forma de control trebuie sa existe si ar trebui inceput cu exemplarele care ies din mediul lor natural, cele care ataca animalele domestice sau oamenii. Apoi ar trebui continuat cu cei care sunt in apropierea zonelor turistice iar in locurile unde sunt rezervatii, acestea trebuie marcate clar pentru ca cei care se avanta acolo sa cunoasca riscul. Sigur ca toate aceste nu sunt convenabile pentru cei de la stat si atunci se redeschide si vanatoarea de trofee pentru ca sa intre niste bani si in buzunare private.
    • Like 0
  • Un comentariu lucid și plin de bun simț.
    • Like 0
  • Este an electoral si se apropie vremea grea a economiei post-electorale, cand ne vom trezi toti cu taxe, impozite noi mari si cu juvatul de gat.....Acum sunt ursii....cu ceva ani in urma, cand erau greutati economice, financiare, probleme economice, .... erau cainii maidanezi....nu stiu cu se facea, dar dadea strechea in maidanezi si muscau si rupeau si omorau numai inainte de alegeri, cand erau majorari de preturi de impozite, cand nu functiona nimic....pac, apareau monstrii de maidanezi.....au reusit sa-i omoare...acum sunt ursii...ca deh, nu poti sa spui ca fata aia a murit in prostie, sau ca turistul a fost muscat de vipera t ca nu casca ochii pe unde calca (oare cum omori viperele??? trimiti hingherii?) sau a murit pt ca umbla pe coclauri nepregatit pt munte sau neechipat ! Pe munte nu te duci ca la mall....... Acum sunt ursii la rand....daca supravietuiesc pana la alegeri....sunt scapati, mai pot sa traiasca 4 ani liberi....La spumele pe care le-am vazut acum contra ursilor, chiar imi pun intrebarea ....pentru Mama Natura, oare viata unui om merita??? ....am senzatia ca Mama Natura ne-a raspuns ca nu prea... si ea are si solutia....tare mi-e teama ca in viitor oamenii in general nu sunt parte a acestei solutii....cu toate spumele noastre.
    • Like 1
  • Dacă sunt așa periculosi, nu este mai bine să u asasinam toti ursii ? Animalul care provoaca cele mai multe decese umane este... țânțarul.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult