Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Vă credem pe cuvânt...nu trebuie să ne dovediți

protest - covid - Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Aud și citesc pe toate canalele că România atinge un nou record negativ. Titluri mari care ocupă întreg spațiul: cel mai mare număr de infectări din Europa – 777, joi 16 iulie. Urmează o serie de cifre, iar la final – numărul de teste: 19 mii.

Apoi intră o nouă știre: Guvernul are previziuni sumbre. Alte cifre mari: 1.200-1.600 noi cazuri pe zi la mijlocul lunii august. Așa scrie în nota de fundamentare a ordonanței pentru prelungirea stării de alertă.

Bun. Titlurile acaparează întreg spațiul – public, de emisie, privat, emoțional. 

Și totuși să privim cifrele:

tabel covid Romania

Am cercetat cu atenție comunicatele oficiale pentru a găsi numărul zilnic de teste. Nu l-am găsit. Vă rog și pe dumneavoastră să faceți același lucru. În schimb am observat tiparul întortocheat al comunicatelor și lipsa multor indicatori care ar fi esențiali în măsurarea realistă a evoluției virusului în țara noastră.

Nu sunt adeptul teoriilor conspiraționiste. Nu susțin că este vorba despre o conspirație. În schimb spun că undeva e o problemă de transparență, comunicare și profesionalism.

Când analizăm evoluția noilor infectări trebuie să o raportăm la numărul testelor efectuate. Este simplu: cu cât testăm mai mult, cu atât probabilitatea de a descoperi noi cazuri crește. Lunea avem mai puține cazuri raportate, pentru că în weekend se testează mai puțin, nu pentru că virusul ia o pauză la final de săptămână.

Ar trebui să testăm mult mai mult și ar trebui întotdeauna să raportăm numărul cazurilor la numărul testelor efectuate. Altfel spus, câți dintre cei testați sunt infectați.

Observați în tabelul de mai sus că procentul cel mai îngrijorător de infectați a fost luni, 13 iulie, când peste 6% dintre cei testați erau infectați. Joi, 16 iulie, ziua recordului absolut, procentul infectaților din total testați era doar 4%, după ce miercuri scăzuse sub 4%. Mergând dincolo de titluri bombastice, cifrele ne spun că suntem pe calea cea bună și că trebuie să testăm mai mult în mod constant.

În același spirit al analizei și nuanțelor, mă întorc la nota de fundamentare a ordonanței pentru prelungirea stării de alertă. Dacă ne pregătim pentru 1200-1600 de cazuri noi zilnic, ne-am pregătit și dublarea sau triplarea numărului de teste? Dacă vom face 30, 40, 50 de mii de teste zilnic, este posibil să atingem 1200-1600 de cazuri. Însă va fi pentru că ritmul de răspândire s-a întețit sau pentru că testăm mai mulți oameni, inclusiv pe aceia pe care, până în prezent, nici nu-i luam în considerare pentru testare?

Revin la importanța transparenței în transmiterea tuturor datelor care ne ajută să evaluăm corect evoluția pandemiei în România.

Ponderea celor infectați din total testări ne ajută să determinăm ritmul de răspândire. Nu e perfect, însă este un indicator esențial. Amintesc faptul că în aprilie procentul celor infectați din totalul celor testați depășea 12%. Astăzi discutăm despre 4-6%.

Contează foarte mult și ce reprezintă numărul testelor – câți noi, câți pacienți deja confirmați.

Un alt indicator foarte important este numărul infectaților care necesită spitalizare raportat la capacitatea totală disponibilă pe fiecare județ. Per total ne poate da informații despre evoluția cazurilor mai severe sau chiar grave – iarăși, un indicator relevant, pentru a înțelege stadiul pandemiei din România. Per județ ne ajută să înțelegem unde sunt probleme și unde trebuie să găsim din timp soluții pentru a putea trata toți pacienții și a tempera ritmul de răspândire.

Cu siguranță sunt și alte cifre care ne lipsesc. Însă tocmai aceasta e problema: ne lipsesc cifrele, informația se transmite trunchiat și lasă spațiu deducțiilor și opiniilor personale. Acesta este contextul ideal pentru înflorirea teoriilor conspiraționiste de tot felul, pierderea crediblității autorităților și nerespectarea regulilor date de aceștia. Practic creăm un cerc vicios perfect pentru răspândirea accelerată a virusului.

Virusul există. Sigur că este nevoie să aplicăm măsurile de igienă, distanțare și protecție. Nu am niciun dubiu pe această temă.

Însă mai este nevoie și de o stare psihică puternică pentru a ne descurca cu toate efectele secundare (economice, financiare, personale) pe care le generează acest virus. Bombardarea cu cifre incomplete nepuse în context și titluri mari cu recorduri negative – chiar și atunci când sunt aspecte pozitive (creșterea testelor) – nu poate fi soluția pentru a învinge acest virus.

Se pot raporta 1200-1600 de infectări noi pe zi? Desigur. Vă credem pe cuvânt, nu trebuie să ne-o dovediți, puteți decide voi ce avem nevoie să știm și ce nu. Dar apoi să nu vă plângeți prin media că teoriile conspiraționiste câștigă războiul informațional. Nu comunicați corect. Puneți toate cifrele pe masă, dați-le o formă coerentă, ușor de înțeles, și lăsați oamenii să vadă întreaga imagine. Credeți-mă, concluzia nu va fi că nu e cazul să respecte regulile. Dimpotrivă.

Momentan, astăzi nu stăm chiar atât de rău. Să crească numărul celor testați pentru prima oară cât mai mult pentru a scădea procentul celor infectați și cu speranța că numărul celor care necesită spitalizare va rămâne la un nivel similar celui din prezent.

Iar noi… noi să respectăm regulile și să ne protejăm, pe noi și pe cei din jurul nostru. Să ne protejăm chiar și de „infectările” cu cifre scoase din context care ne induc stres suplimentar inutil.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    OK, informarea de pe sticlă e deficitară, aici aveți dreptate. Altfel însă vă contrazic. Să vedem de ce, pe căprării:
    1. Tv. Cum altfel, când toate posturile aleargă după rating cu orice preț? Audiență să fie, informarea corectă nu contează. Bineînțeles, televiziunile tabloide și în general cele private, nu mai vorbesc de cele aservite politic, au doar acest obiectiv. DAR ce te faci când și cele de stat au o calitate îndoielnică? O televiziune bună trebuie să fie neutră politic, și să aibă scopul de a informa și educa. Pentru asta e nevoie de profesionalism si bani. Cu profesionalismul deja știm cum este: scheme de personal încărcate, tăietori de frunze la câini, nepotism, pile, etc. Cu ăștia nu faci meserie. Televiziunea de calitate cere bani, care vin din reclame și taxe tv. Oops, s-au scos. Așa că televiziunea de stat e la cheremul publicității. De unde calitate? Ce poți face fără bani, înafară de a invita diverși părerologi la talk-show-uri nesfârșite, bla-bla fără scop și concluzii?

    2. Internet. Aici e aici, un mic procent din populație își ia "informațiile" doar de la tv. Teoriile conspirației au proliferat aproape exclusiv în online, unde numai cine nu vrea nu găsește. Cazurile pe județe, țări, statistici, se găsesc din belșug. Însă ce face omul nostru? Stă în bula lui ermetică, echo, de unde mai iese numai ca să "dea cu vaporul peste cap" celor din alte bule. Situația asta nu e numai în România. Însă românul e supra-specializat în a pune botul la orice teorie abracadabrantă.
    Da, informarea e deficitară dar nu pentru că ar lipsi total. Problema e omul: credul, nu a fost educat să verifice informațiile. Și la urma urmei nici nu vrea, căci o căutare cere timp, efort și nici nu oferă altă recompensă decât adevărul. Pe care se pare ca nu-l vrea nimeni. Însă dacă pozează în atot-știutor are o recompensă instant, atenție și mai ales validare. De care în viața reală duce mare lipsă.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Indiferent de procentul celor care fac forme severe, pericolul există. Plus că imunitatea e direct proporţională cu gravitatea infecţiei. Infecţie uşoară = imunitate de scurtă durată. Te poţi reinfecta de foarte multe ori. Poate că zece infectări vor fi uşoare, dar ce se va întâmpla la a unsprezecea? E ruletă rusească.
    În plus nimeni nu şi-ar dori să-şi vadă copilul la terapie intensivă (unde ai mortalitate de 75%). Sau părinţii.
    • Like 1
  • -în primăvară din circa 300 depistați pozitiv, 90% erau simptomatici
    -asta deoarece erau testați cei care ajungeau „morți-copți” la spital
    -azi, toți vrem la plajă- Grecia sau la copii în Austria/Italia/Anglia
    -astfel că din cei circa 650 depistați pozitiv doar 10% sunt simptomatici
    (cifra o dau eu, dar o deduc din faptul că niciun spital din România nu s-a declarat ocupat 100%!)
    Mie, personal, aceste cifre îmi arată că imunizarea „de turmă” funcționează, că mulți suntem purtători, dar extrem de puțini sunt simptomatici
    În altă ordine de idei, pentru a mă ralia autorului, întreb: câte anchete epidemiologice au luat naștere ca urmare a depistării zilnice a acestor 700 de infestați? Există o cifră sau guvernul lasă iar loc teoriilor conspiraționiste?
    (sincer, am cunoștință de persoană asimptomatică - descoperită recent, dar nimeni în jurul ei nu a fost întrebat de sănătate!)
    Multă sănătate!
    • Like 2
  • Nume check icon
    In plus ar fi interesat de stiut din aceste teste cate sunt infectii noi si cate sunt al doilea sau al treilea test pentru un pacient deja confirmat cu COVID-19, bineinteles daca si acestea sunt incluse in statistica zilnica
    • Like 0
    • @ Nume
      Delia MC Delia MC check icon
      http://m.stiri.tvr.ro/raed-arafat--la-tvr--testele-raportate-zilnic-sunt-doar-cazuri-noi--nu---i-retestari--in-boala-contagioasa--toate---arile-au-no--iunea-de-internare-obligatorie_865759.html
      • Like 0
  • Parerist check icon
    Numarul de contaminari detectate e in mod clar un indicator imperfect. In multe tari de exemplu un indicator mai interesant e numarul de internari (simptome serioase), pentru ca la urma urmei asta e relevant si pentru capacitatea sistemului medical, si pentru cel de decese. Si in tara unde culeg capsuni creste numarul de contaminari, insa cel de spitalizari scade in continuare, cei contaminati fiind in general in categoria 20-60 ani care ajung intr-o proportie mai mica la urgente.
    PE de alta parte nici procentul de infectii propus in articol nu e un indicator mai breaz. Comparatia cu aprilie cand se faceau 2000 teste iar e eronata. Testele nu se fac aleator, in aprilie se testau oamenii cu simtopme, si e normal ca atunci cand testezi pe cei cu probleme respiratorii sa ai un numar mai mare de infectii decat atunci cand testezi la gramada si oamenii in spital, si plimbaretii, si ipohondrii care se testeaza la cerele, etc. In Aprilie nu erau infectati 12% dintre oameni (aka aproape 2 milioane) doar pentru ca 12% dintre cei testati au fost pozitivi.
    Daca am face doar 100 teste, probabil rata de contaminare ar fi 50%, pentru ca cele 100 teste ar fi pe oameni cu pneumonii, nu pe cei cu platfus. Insa asta nu ar indica ca avem 8 milioane de cazuri active in Romania.
    • Like 2
  • Pentru a stabili politici medical-sanitare coerente și eficiente este nevoie de teste efectuate pe populații statistice pe domenii de activitate, pe regiuni și la nivel național pentru a determina prevalența bolii. În lipsa acestora nu vom fi capabili decât de acțiuni pompieristice, incoerente și ineficiente, ceea ce de fapt am văzut până acum,
    O altă sursă de informații necesare luptei cu boala și neexploatată o reprezintă necropsiile, care sunt interzise.
    Încolonarea presei în cohorta de casandre apocaliptice condusă de la nivel guvernamental, cu previziuni lipsite de orice bază științifică aduce numai deservicii populației, deservicii vecine cu atentatul la siguranța națională.
    Dacă ne uităm în sursele oficiale la numărul total de teste efectuate de la începutul acestei operațiuni ( 906.015 ) și la numărul total de persoane infectate ( 35.003 ) vom constata o rata a infectărilor de 3,86% și mai observăm că un număr de 22.189 de persoane infectate s-au vindecat, adică o rată a vindecărilor de 63,39% ! Unde este apocalipsa ?!? Se pare că numai în mintea guvernanților și a presei care le cântă partiturile.
    Pe fondul isteriei bolii covid-19 s-a elaborat și o lege, cam în stilul pe care l-a prezis A. Păunescu:
    „Va ieși o lege după niște teze,
    Va ieși o lege să ne anuleze,
    Va ieși o lege, plină de contraste
    Să incinereze fapta tagmei noastre.

    Va ieși o lege să ne interzică
    Și să ne ofere preț de târfă mică,
    Va ieși o lege care să ne lege,
    Va ieși o lege, prea fărădelege.

    Va ieși o lege să consacre biciul,
    Va ieși o lege să ne tragă-n urmă;
    Să ne interzică vis și sacrificiu
    Va ieși o lege să intrăm în turmă.

    Salutăm această lege care vine,
    Cu condoleanțe și urări de bine !”.
    • Like 3
    • @ Voicu Nicolae
      Delia MC Delia MC check icon
      Parcă psd a cerut-o...Acum când este iar nu-i bună, cu toate amendamentele propuse în cea mai mare parte de psd. Cu Veorica ori Ciolacu la butoane covidul era deja amintire, nu?
      • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      check icon
      "o rată a vindecărilor de 63,39% ! Unde este apocalipsa ?!?"
      Asta-i bună! Și de la ce procent începe apocalipsa, după dvs?!?
      Greșit e și calculul procentului a ceea ce dvs numiți (tot greșit) "rată de infectare": numărul total de teste include și a doua (și chiar a treia, dacă a fost cazul) testare pentru o aceeași persoană.
      • Like 1
    • @
      Delia MC Delia MC check icon
      Păi tocmai că NU include. Am pus mai jos un link. A fost o bâlbă a lui Tătaru.
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Delia MC Delia MC check icon
      Dvs calculați simplu, procentul de infectați din numărul de testări. Chiar și aici e greșit, căci testările au crescut mai puțin proporțional cu creșterea numărului de infectări. Asta una.
      DAR sunt și alți parametri calculați pe baza acestora, dar în dinamică. Unii din ei au valoare predictivă. Și asta arată prost. Recomand aici statisticile dlui Jurma, disponibile pe facebook.

      Greșeala epocală este raportarea doar la România. Știu, toată lumea, inclusiv eu, caută motive de optimism. Însă un optimism bazat doar pe speranță e ca o casă fără temelie. În TOATE țările se testează mai mult însă în acelea unde merge bine, numărul de infectări scade! În acele țări s-au luat și alte măsuri, de a limita ori interzice accesul cetățenilor din țările unde merge prost. Exact pe baza indicatorilor predictivi. Dacă după 2 săptămâni tendința se menține, închid granițele. Tare, alții și-au dat seama că în România e bai, numai unii români se îmbată cu apă rece! Mare eroare, va costa multe vieți.

      Închei prin a recomanda să dăm Cezarului ce-i al lui, a asculta în al doisprezecelea ceas pe specialiști. Mulți cred că sunt in stare să estimeze și să facă legături mai abitir ca medicii. EROARE! În medicină statistica si predicția sunt de bază. La medici e o a doua natură să gândească statistic, să le folosească și să facă legături. Teoriile conspirației exact pe asta se bazează, că se cred unii mai catolici decât papa!
      • Like 1
    • @ Delia MC
      check icon
      Dacă nu include, atunci acel număr nu poate fi numit "număr total de teste"!
      • Like 0
  • Procentul aprox constant de imbolnaviri la orice nr de teste, precum si nr aprox constant de bolnavi la ATI si decedati arata fara echivoc ca avem de-a face cu o sutuatie stationara in care 5% din populatie (probabil 1 milion de oameni) sunt deja contaminate, deci cine se putea imbolnavi deja s-a imbolnavit deja.
    De aceea actuala startegie a carantinei este cel mai probablil perimata nefacand altceva decat sa sufoce sistemul medical internand o fractie minora a celor posibi contaminati.
    Autoritatile ar trebui sa renunte la orgoliile electorale acoperindu-si incompenta trecuta care a impins tara in pragul colapsului economic si macar acum sa calibreze sistemul realocand resursele eficient in tratarea cazurilor grave si in gestionarea in general a unei epodemii care a atins, dar nu depasesca 5% din populatie.
    • Like 4
    • @ Mihai Butoi
      Valentin check icon
      Imunitatea dată de acest virus e atipică. Reinfectările sunt frecvente, aşa că o imunizare de turmă poate dura ani şi poate lua nenumărate vieţi.
      • Like 2
    • @ Valentin
      check icon
      Eu nu înțeleg și pace de unde tot o scoateți (am mai auzit această bazaconie și la alții) pe asta cu "situația staționară"! Îmi pare că plecați de la ipoteza eronată conform căreia numărul de noi infectați este STRICT proporțional cu numărul de testări.
      Dacă greșesc, lămuriți-mă și pe mine: de unde și pină unde situație staționară??
      • Like 2
  • In sfarsit, un articol de bun simt, care a iesit din registrul obedienței stupide, si care pune intrebari corecte, într-un lant coerent despre comunicare eficienta bazata pe cifre si fapte.
    • Like 5
    • @ Mugurel Asaftei
      Valentin check icon
      Problema e că acest virus nu prea oferă imunitate. Reinfectările sunt frecvente. Toate întrebările nu fac o ceapă degerată atunci când vorbim de reinfectări. E ca la ruleta rusească: nu e doar cine rezistă, ci şi de câte ori rezistă.
      https://edition.cnn.com/2020/04/25/us/who-immunity-antibodies-covid-19/index.html
      • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult