Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Vaccinul de putut. „- Și mă întreabă bătrânul: Dar cu... cum stai? Mai poți după vaccin? Îi răspund stăpânindu-mi râsul: E wow!”

Vaccinare la seniori

Foto: Getty Images

Cred că aș putea scrie un volum cu texte scurte, pe care să-l intitulez „Povești din pademie”. Povestea de astăzi am auzit-o într-un magazin din sat astăzi dimineață. O voi spune un pic cenzurată, nu o voi reda cum am auzit-o, că roșește tastatura.

...

Eram eu și doamna care lucrează acolo. A venit un domn, pe care nu îl cunosc; cred că era străin din sat; și a început să vorbească cu convingere provaccinare. Am spus că și eu sunt pro. Începe să râdă și îmi spune că a ajuns să-i fie rușine față de prieteni sau rude să spună că e vaccinat. I-am răspuns: 

- Știu cum este...

Brusc, omul a dat drumul unui nou șuvoi de râs. Eu și doamna râdeam de râsul lui molipsitor. Când s-a potolit, ne-a povestit:

- Am un prieten bun. Are 83 de ani. Eu 50. Am tot încercat să îl conving să se vaccineze. El - nu și nu. M-am vaccinat eu. M-a sunat să vadă dacă nu am murit.

Râd în barbă auzindu-l, căci și asta știu cum este. 

Domnul continuă:

- Și mă întreabă bătrânul: dar cu... cum stai? Mai poți după vaccin? Îi răspund stăpânindu-mi râsul: E wow!

Și bărbatul îi descrie, glumind bineînțeles, bătrânului cât mai plastic, cum îi funcționează o anumită parte a organismului după vaccin, dar eu nu pot reda aici. Trebuie să cenzurez un pic. Cert e că a descris efectele vaccinului de parcă ar fi fost viagra.

Închide telefonul. Uită de discuție. Îl sună bătrânul peste vreo săptămână. Vocea de înmormântare. Trist. Trist. Dar viu.

Îți recomandăm

- M-ai mințit. La mine nu a funcționat. M-am vaccinat degeaba, îi reproșează bătrânul, dar folosind alte cuvinte de neredat.

- Ai 83 de ani! Ce Dumnezeu! Bine că te-ai vaccinat și nu ajungi la terapie intensivă! îi răspunde râzând bărbatul mai tânăr.

Am râs cu lacrimi și eu și doamna ce lucrează acolo, dar am spus că nu pot scrie un text despre asta, că are prea multe expresii colorate. Ajunsă acasă, m-am gândit că pot să scriu, dacă cenzurez un pic...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

CTP--

Un exemplu admirabil de logică matematică dat de președintele Dan în legătură cu alegerile anticipate: „Toate sondajele ne spun că vom fi cam tot acolo, fără posibilitatea de a forma o majoritate. Nu ar avea niciun fel de logică. Plus încă 3-4 luni de alegeri, în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele.

Citește mai mult

Călătorim, dar rămânem prizonieri în normalul nostru. Degeaba vezi lumea, dacă o judeci mereu cu aceiași ochi

Nu știu exact când mi-am dat seama de asta. Probabil undeva între o masă luată într-un loc în care nimeni nu se grăbea, o stradă pe care oamenii păreau să meargă mai încet decât eram eu obișnuit și momentul în care am realizat că mă enervez, în tăcere, pentru că lucrurile nu se întâmplau „cum trebuie”. Doar că acel „cum trebuie” era, de fapt, „cum știu eu”.

Citește mai mult

Delta Dunării – vecina discretă a războiului din Ucraina

Mulți ani la rând, am ales să îmi petrec primele zile de vară acasă, la Tulcea, locul unde începe Delta Dunării, cu plaja de la Sulina sau cea de la Sf. Gheorghe, destinații de defulare în natură si mai ales de liniște. De patru ani, de când a început războiul din Ucraina, am ajuns din ce în ce mai rar pentru relaxare și din ce în ce mai des pentru muncă: Delta Dunării a devenit un loc de interes pentru jurnaliștii străini, mai ales în contextul războiului.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro