Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Vânzarea unor autoturisme ca bunuri pentru piese de schimb. Curtea de Casație și Justiție din Belgia a primit un răspuns fascinant la o întrebare banal de genială

masini casate

Foto Profimedia

Mă voi referi azi la cauza C 365 din 2022, IT - vânzarea unor autoturisme ca bunuri pentru piese de schimb și calitatea pe care trebuie să o îndeplinească furnizorul pentru a se putea aplica regimul TVA pentru bunuri second-hand.

Cauza analizată astăzi este în domeniul aplicării regimului special al TVA pentru bunuri second-hand. Am putea spune că nu este de noutate absolută, există jurisprudență similară încă din anul 2015 în Cauza 471/2015 Sjelle Autogenbrug.

Am apreciat la această hotărâre faptul că, din punct de vedere fiscal, consultanții societății din cauză au reușit să formuleze o întrebare adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene care să le aducă cu siguranță un răspuns favorabil. În ultima parte a acestei analize vom dezvălui elementul surpriză.

Descrierea speței: Persoana fizică IT este persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în Belgia. Aceasta achiziționează autoturisme scoase din uz, vehicule de ocazie și chiar epave. Acestea sunt cumpărate de la societăți de asigurări, iar autoturismele sunt clasificate în daună totală și reprezintă  vehicule declasate. Pentru acestea, persoana fizică a aplicat regimul TVA al bunurilor second-hand. Scopul vânzării a fost raționamentul că mai există unele componente în acele autoturisme ce pot fi folosite ca și piese de schimb.

Cu ocazia unei inspecții de specialitate, o echipă din Belgia a reclasificat regimul fiscal al TVA de la regimul marjei la regimul normal al TVA pornind de la prezumția că dacă se vând componentele respective cu scopul de piese de schimb, atunci se aplică regimul normal al TVA.

Persoana fizică a contestat decizia și raționamentul autorităților fiscale susținând că este aplicabil regimul TVA aferent bunurilor second-hand, iar în urma respingerii contestației persoana fizică s-a adresat instanțelor de judecată din Belgia.

După multiple înfățișări în fața instanțelor naționale din Belgia, Curtea de Casație din Belgia se adresează Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară prin care solicită o hotărâre prealabilă.

Dispozitivul hotărârii Curții Europene de Justiție este: „Articolul 311 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că autovehiculele scoase definitiv din uz, dobândite de o întreprindere de la persoane menționate la articolul 314 din această directivă și destinate vânzării „pentru piese” fără ca piesele să fi fost demontate din acestea, constituie bunuri second hand în sensul articolului 311 alineatul (1) punctul 1 din directiva menționată atunci când, pe de o parte, conțin încă piese care păstrează funcționalitățile pe care le aveau în stare nouă, astfel încât să poată fi reutilizate ca atare sau după reparații, și, pe de altă parte, se stabilește că aceste vehicule au rămas în ciclul economic care le era propriu ca urmare a unei astfel de reutilizări a pieselor”.

Observăm că instanța europeană stabilește că se aplică regimul TVA pentru bunuri second-hand inclusiv când se vând componente ce au destinația de piese de schimb pentru autoturisme. Elementul surpriză consta în faptul că instanța europeană face trimitere la furnizorii enumerați de art. 314 din Directiva TVA, respectiv achiziții de la persoane fizice, de la societăți neînregistrate în scopuri de TVA, de la furnizori ce aplică la rândul lor regimul TVA pentru bunuri second-hand, altfel spus, de la persoane ce nu și-au exercitat dreptul de deducere a TVA și doar pentru aceste situații.

În altă ordine de idei, o altă cauză a Curții Europene de Justiție, Cauza C-42 din 2022 Generali Seguros SA, pronunțată în martie 2023 stabilește că vânzarea de autoturisme sub forme de epave de către societățile de asigurare nu reprezintă o activitate scutită de TVA, ci societățile de asigurare ar fi trebuit să colecteze TVA la vânzarea epavelor. Practic, aceste societăți de asigurare nu se regăsesc între furnizorii enumerați de art. 314 din Directiva TVA.

Întrebarea adresată de Curtea de Casație și Justiție este genială din punct de vedere fiscal, dar opinia instanței europene este pe măsură. În concluzie, bunurile respective corespund noțiunii de „bunuri second-hand”, se poate aplica regimul special al TVA pentru bunuri second-hand cu condiția să provină de la furnizorii amintiți, dar societățile de asigurări nu se regăsesc printre respectivii furnizori. Curtea de Casație și Justiție din Belgia a primit un răspuns fascinant la o întrebare banal de genială. Întreaga decizie a Curții poate fi descărcată aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult