Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mihai Neșu: „După accident viața mea s-a schimbat radical. Radical în bine”. Fostul internațional construiește lângă Oradea un centru de recuperare pentru copii

O decizie personală întărită de un reportaj tv, despre un preot dintr-un sat de graniță care a ales să îngrijească sute de copii, l-au făcut pe Mihai Neșu să deschidă la Oradea un centru de recuperare dedicat copiilor cu dizabilități neuromotorii. Acolo a adus terapii inovative, precum Therasuit, pentru care există listă de așteptare. „Centrul actual a devenit neîncăpător și nu putem oferi tot tot ceea ce ne dorim. Suntem chiar înghesuiți”, povestește Mihai Neșu. În Podcastul de fapte bune, amplificat de Republica.ro, internaționalul vorbește despre proiectul de caritate pe care l-a inițiat și la care a început șantierul: un centru de recuperare de lux.

Puteți asculta podcastul accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

Vasiliada de la Oradea

Fostul internațional român are în Oradea o fundație care se ocupă de copiii cu dizabilități și un centru, „Sf. Nectarie”, unde se practică una dintre cele mai inovative terapii: Therasuit. Centrul a fost creat după modelul unei clinici din Olanda, acolo unde Mihai Neșu a făcut recuperare după accidentul suferit în 2011 și care i-a schimbat viața radical. „Radical în bine”, spune el, pentru că acum încearcă prin tot ce face zilnic să fie „un om mai bun”. A ales să contribuie la îmbunătățirea vieții unor copii care, ca și el, au nevoie un proces terapeutic de durată. Zilnic. Din iulie 2015.

„Înainte mai mult plăteam de departe tratamente la diferiți copii: să meargă în străinătate, mai ales. Tratamente costisitoare. Mi-am dat seama că nu-i ajut pe copii foarte mult, ci doar pe o perioada scurtă”, povestește internaționalul. „Părinții ne cereau între 3000 și 5000 de euro doar pentru asta, iar durata unui tratament era de maximum două săptămâni. Ce face copilul după alea două săptămâni? Din experiență, mi-am dat seama că, la fel ca mine, copiii cu dizabilități au nevoie de terapii zilnice, cât mai des și cât mai bune. Și atunci mi-a venit ideea că, dacă tot mă întorc acasă, să deschidem un centru: cât putem noi de mic, ca să ajutăm câțiva copii cărora să le oferim constant tratamentul de care au nevoie, dar și la prețuri cât mai mici pentru ca părinții să și le poată permite pe termen nelimitat”.

Așa că a închis filiala din Olanda a fundației și a deschis una în România, la Oradea, unde este și actualul centru de recuperare. Un reportaj tv, cu un preot dintr-un sat aflat la granița cu România, i-a dat încredere că a făcut alegerea bună: „Părintele Mihail Jar, actualul episcop Longhin de la Bănceni, a strâns acolo vreo 400 de copii. Și mai sănătoși, dar și cu multe probleme foarte grave, și sunt pe numele lui. El a făcut acolo o adevărată Vasiliadă a Sfântului Vasile cel Mare (n.r. Vasiliada e un spațiu al asistenței sociale și medicale, al compasiunii și dragostei pentru semeni). Mi-a venit gândul că, dacă el a putut să facă atâta bine și și a ajutat atâția copii, atunci aș putea și eu să încerc să fiu de folos măcar la 20-30 de copii, dacă nu mai mult”.

Așa că din vara lui 2015, centrul din Oradea s-a deschis, iar cea care a pus pe picioare proiectul a fost Iulia Băcăran, directoarea Fundației. „Am ajuns să avem peste 150 de copii care ne-au trecut pragul, iar 80 vin constant în momentul de față”, spune Mihai Neșu pentru Republica.

Liste de așteptare pentru o terapie inovativă

Terapie constant. Asta este regula centrului Sf. Nectarie: ca fiecare copil să vină la terapie de minimum trei ori pe săptămână și să nu lipsească mai mult de trei săptămâni nemotivat. Altfel își pierde locul. O singură terapie se desfășoară pe perioade determinate: Therasuit, adusă în premieră în România cu sprijnul financiar al Fundației Vodafone România. „Fără banii de la ei nu am fi reușit”, povestește internaționalul român. „Ne-a fost foarte greu să aducem aparatura: un sistem modular de scripetoterapie, echipamentul Therasuit, să specializăm și certificăm terapeuții pentru a practica această metodă în scopuri clinice și să aducem TOBII – un dispozitiv de comunicare cu ajutorul privirii.”

Astăzi, la centrul orădean sunt liste de așteptare pentru copiii care urmează Therasuit. Inventată de doi kinetoterapeuți americani pentru copilul lor cu dizabilități, terapia presupune purtarea unui costum special – inspirat din cele purtate de cosmonauți – care ajută la stabilitatea corpului, un corp care nu are încă musculatură activă, dezvoltată sau funcțională. Costumul ajută la executarea anumitor mișcări și întărește musculatura astfel încât în timp copilul poate reuși să execute mișcări și fără costum. „E o terapie foarte intensă, se lucrează timp de trei săptămâni, trei ore zilnic, într-un spațiu determinat. Ulterior, terapia trebuie repetată cel mai târziu la 2-3 luni. Există și o cercetare a celor doi americani care demonstrează că, în urma terapiei Therasuit, se fac progrese mult mai rapid decât prin simpla kinetoterapie”, povestește Mihai. E o procedură extrem de căutată și costisitoare peste tot în lume. În Austria, o sesiune de trei săptămâni costă 2500-3000 euro, în timp ce în Spania ajunge la 4500-5000 euro, cu cazare și transport incluse. La centrul din Oradea costul unei sesiuni este de 2100 de lei, iar cu cazare părinții ajung să plătească 3000 de lei. „Ne-am bucurat că Fundația Vodafone ne-a susținut proiectele și ni le-a finanțat”, spune Neșu amintind și de hidroterapie, ori de serviciul de transport adaptat persoanelor cu dizabilități locomotorii. „Astfel, părinții fac o economie foarte mare. Cât mergeau până în străinătate la o sesiune pot să vină la noi de aproape zece ori într-un an”. 

Investiția de lângă Oradea: 4 milioane de euro

Va deschide Fundația Neșu un nou centru de recuperare și-n altă zonă din România? Mihai spune că deocamdată planurile țin de construcția unui nou complex, aflat la 6 kilometri distanță de Oradea, unde „probabil vom trece de 200 de copii”: „La noul centru o să avem o clădire mai mare de 1400 mp destinată recuperării, o să avem zece locuri de cazare pentru părinții copiilor cu dizabilități, spații de joacă adaptate, o bisericuță și vom avea în plus terapii în aer liber: terapie horticolă, terapie cu animale, în special cu cai, vom avea o arenă de echitație, grădini senzoriale, un spațiu de petreceri și piscină pentru hidroterapie. Toate acestea vor fi într-un complex, noi l-am numit resort caritabil, dar va fi și un centru de agrement în care vor putea veni și copii sănătoși. Oricine va dori să beneficieze de aceste servicii contra cost o va putea face. Din acești bani vom putea susține parte din terapiile de care beneficiază copiii cu dizabilități”, explică Mihai Neșu.

Întregul proiect de la Sânmartin este estimat la 3,5 - 4 milioane de euro. Până în prezent, Fundația Mihai Neșu a strâns 1,4 milioane de euro. Parte din bani au venit de la o persoană căreia fostul internațional român îi respectă anonimatul: „Ne-am trezit cu persoana respectivă în fundație și când ne-a zis cu ce vrea să ne ajute am rămas mască. A fost persoana pe care atunci când am văzut-o aveam cele mai mici așteptări că va face ce a făcut”, spune Mihai Neșu despre omul care l-a uimit. Cu o donație impresionantă, acesta – al cărui nume rămâne deocamdată anonim - a ales să contribuie la construirea celui mai mare complex de recuperare din România pentru copii si tineri cu dizabilități neuromotorii. La început de iunie, în Cihei, comuna Sânmartin, Bihor, acolo unde Mihai Neșu, inițiatorul proiectului, a cumpărat 2.3 hectare de teren, a început șantierul.

Puteți contribui la construcția acestuia trimițând un SMS cu textul CRED la 8844 sau donând în conturile fundației. Detalii, aici: mihainesufoundation.com.

De ce ajută copiii români, cine sunt oamenii care îi spun „mâini, picioare și uneori și cap” și ce îi cere internaționalul român lui Dumnezeu aflați din Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult