Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Victor Ponta recunoaște că a preferat inundarea satelor românești în 2014 pentru a salva Belgradul. Mircea Dinescu: Îl dau în judecată

Victor Ponta - Inquam Photos / Octav Ganea

foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Fostul premier Victor Ponta, candidat la prezidențiale, a recunoscut într-un interviu recent că în 2014 a permis inundarea unor sate românești de pe clisura Dunării pentru a salva capitala Serbiei, Belgrad, afectată de inundații devastatoare. Drept „recunoștință”, Ponta spune că a primit cetățenia sârbă. 

„Mi-au dat-o pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară, pe care o să o scriu în cartea mea de memorii. În timpul inundațiilor (2014 n.r.), am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul. S-a inundat doar o suburbie, dar dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul”, a declarat Ponta în podcastul „Hai, live! cu Turcescu și Andronic”

Printre localitățile inundate la acea vreme s-a numărat și satul Cetate din județul Dolj, unde scriitorul Mircea Dinescu are o moșie transformată într-un muzeu.

„Pentru că se inunda partea românească. Și s-a inundat. Dar am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-ați aflat nimic voi, presa. Au fost sate, în aval… (Robert Turcescu: Și cum te-ai gândit? Că mai bine inunzi niște români decât să inunzi niște sârbi?) Robert, i-am chemat la 12 noaptea, era într-o vineri noapte, i-am chemat la guvern pe toți. Dimineața la 5 au fost jandarmi, ISU, toată lumea la satele românești de pe clisură… Cred că pe Dinescu l-am inundat atunci și de aia, și-acuma nu mă cheamă să-nvârt și eu un ciolan, că el e întotdeauna cu ciolanul…”, a spus Ponta.

Mircea Dinescu l-a acuzat pe Ponta de „sinucidere politică” și „minciună”, și a anunțat că intenționează să-l dea în judecată pentru daunele suferite.

„Eu n-am știut că dobitocul a dat drumul la apă. Eu am zis acum câteva zile un pamflet contra lui, pe Facebook, puteți să-l dați pe post și de asta probabil și-a adus aminte de mine”, a spus Dinescu la B1TV.

„Dar mai e și mincinos. Atunci am fost și eu inundat, casa pe care am refăcut-o – era o șandrama când am cumpărat-o și am făcut-o frumoasă, am un muzeu acolo de lucruri vechi românești. Am crezut că n-are legătură cu Ponta.

Acum săracul s-a dat de gol. Și mândru! Trebuie să fii sărac sărac de duh să fii mândru că ai inundat niște sate românești și pe Dinescu ca să-i salvezi pe sârbi.

Dar e și naiv, ca să nu zic altă vorbă, că nu a salvat el Belgradul. Belgradul e la 200 de km înainte de Porțile de Fier. (…) A salvat niște sate sârbești probabil, dar cu ce preț? Cu prețul distrugerii vieților unor oameni. Atunci au fost inundate câteva sate în Oltenia, inclusiv portul Cetate. Eu azi am aflat că el e autorul criminal al acelei prostii românești. Atunci a crescut apa cu 5 metri într-o zi! Și eu am venit două săptămâni cu barca acasă la mine”, a spus Mircea Dinescu, potrivit B1TV.ro

„O să vorbim cu oamenii cărora le-a distrus casele în Rast să-l dăm în judecată și să cerem recompense, că el nu mi-a dat, că eu nu știam că el e autorul criminal! (…) O să-l dau în judecată pentru daunele pe care mi le-a provocat”, a adăugat Dinescu.

citiți și:

Ulterior, Victor Ponta a revenit cu precizări pe Facebook: „Românii trebuie să știe că, în 2014, au avut loc cele mai mari inundații din ultimii 120 de ani din Europa, care au produs victime și distrugeri uriașe! În România, din fericire, am luat — alături de specialiști — măsurile necesare, iar viața niciunui român nu a fost în pericol. Pagubele materiale minime au fost imediat reparate, iar despăgubirile au fost acordate. În același timp, România, ca un bun vecin, a ajutat țările aflate în pericol.”, a spus Ponta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cata ticalosie!
    • Like 0
    • @ Zugravu Mircea
      Aici sunt de acord cu tine.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult