Viitorul economic dublu al Europei: artizanat și tehnologie avansată

Nu este un secret pentru nimeni faptul că economia Europei suferă…

Figura 2: Statele Unite ale Americii s-au ‘decuplat’ economic față de Europa (sursa: Financial Times)

…sau că și-a pierdut competitivitatea:

Figura 2: Produsul Intern Brut al Statelor Unite ale Americii, Chinei și Uniunii Europene în trilioane dolari (Sursa: Banca Mondială)

În acest context, vedem câteva realități dureroase: 

1. China devine exportatorul nr. 1 de mașini, panouri solare, baterii, drone, servicii IT&C, producând astfel o serie de jucători globali: BYD, SAIC, Xiaomi, Shein, TikTok (Bytedance), Temu, etc.
2. Companiile europene pierd cotă de piață sau sunt eliminate complet din China.
3. Volkswagen Group, cea mai mare companie auto din Europa, încă nu reușește să găsească soluții pentru tranziția viabilă economic la mașini electrice.
4. META a angajat 1,000 de oameni pentru a se asigura că nu vor încălca nicio prevedere din Digital Service Act, lansând platforma Threads cu peste șase luni mai târziu față de restul lumii.
5. Investițiile în fabrici de semiconductori continuă să se dezvolte, dar în special în SUA.
6. Lipsa capacităților de apărare la cerințele actuale, plus ale războiului viitorului.
7. …și multe altele, precum în Figura 3.

Figura 3: Cum s-a dezvoltat atractivitatea UE ca locație de afaceri în ultimii cinci ani (Sursa: DIHK industry lobby, Bloomberg)

“Companii fondate după 1990 cu valoare de +100 miliarde USD: 11 sunt în SUA, 6 în China. Zero în altă parte” 

Europa se află într-un moment esențial, în care viitorul său economic pare să fie divergent în două direcții promițătoare: (1) tradiția durabilă a artizanatului și (2) progresul rapid al tehnologiei avansate. Aceste sectoare, reprezentate de companii precum LVMH, Kering Group și L'Oréal în domeniul luxului și al artizanatului, și ASML, Novo Nordisk și SAP în domeniul tehnologiei avansate (inclusiv biotech), prezintă o bază solidă pentru sustenabilitatea și creșterea economică a Europei.

Acest articol explorează rațiunea din spatele acestei duble traiectorii, pregătirile necesare în diverse domenii și pașii pe care trebuie să îi ia Europa pentru a valorifica în mod eficient aceste oportunități.

Sectorul luxului și artizanatului, reprezentat de lideri mondiali precum LVMH, Kering Group și L'Oréal, întruchipează bogata moștenire culturală și angajamentul față de calitate a Europei. Aceste companii folosesc tradițiile de artizanat de secole, combinându-le cu marketingul modern și extinderea globală pentru a crea produse de mare valoare. De exemplu, LVMH, cu portofoliul său divers de mărci de lux, arată cât de măiestrie meticuloasă și design inovator pot genera o valoare economică substanțială ce rezistă pe piață mai ales în perioadele de criză economică. În mod similar, devotamentul Grupului Kering pentru durabilitate și producție etică sporește atractivitatea sa pentru o piață globală conștientă din punct de vedere social. Cererea susținută de bunuri de lux europene, în special pe piețele emergente, subliniază potențialul de creștere în acest sector pe viitor.

Tehnologia avansată, pe de altă parte, poziționează Europa în fruntea inovației și a priceperii industriale. ASML, un jucător cheie olandez din industria semiconductorilor, exemplifică avantajul tehnologic al Europei. Fiind unicul furnizor de mașini de litografie cu ultraviolete extreme (EUV) esențiale pentru producția de cipuri de vârf, ASML subliniază rolul critic al continentului în ecosistemul tehnologic global. Compania daneză Novo Nordisk, lider în tratarea diabetului, evidențiază punctele forte ale Europei în biotehnologie și produse farmaceutice, mai ales cu noul său produs - Ozempic. Terapiile inovatoare ale companiei și angajamentul de a aborda provocările globale de sănătate ilustrează impactul economic și social al tehnologiei avansate, fiind astăzi cea mai importantă companie după capitalizarea de piață din Europa. SAP, cu progresele sale în sisteme ERP, digitalizare și infrastructură inteligentă, consolidează și mai mult reputația Europei ca centru de excelență tehnologică.

1. Din punct de vedere economic, este nevoie de finanțare susținută în cercetare și dezvoltare (R&D) pentru a stimula inovația.
2. Investiții în energie - panouri solare, baterii, tehnologie nucleară (inclusiv mini-reactoare nucleare) și gaz (inclusiv gaz natural lichefiat). Fără energie ieftină nu vom putea fi competitivi niciodată.
3. Dezvoltarea și securizarea lanțurilor de producție - momentan, aproape toate lanțurile de producție de la punctul doi sunt în China (sau în Asia de Sud-Est), arătând cât de vulnerabil este continentul.
4. Investiția în învățământ de calitate - sprijinirea programelor de studii de știință, tehnologie, inginerie și matematică - STEM - (inclusiv a programelor de Business Analytics), a școlilor de afaceri și a învățământului dual.
5. Investițiile în startup-uri și întreprinderi mici din aceste sectoare vor fi cruciale. Băncile pot veni cu sprijin de capital în acest sens, iar fondurile de pensii pot suplimenta acest lucru. Evident, când se va dori și/sau când legislația o va permite.
6. Eliminarea birocrației și permiterea accesului real al firmelor europene la toate piețele de pe continent. S-a întrebat cineva de la Bruxelles de ce nu avem astăzi nicio companie din Europa evaluată la peste un trilion de dolari? Evaluarea la bursă a companiei Nvidia, Apple sau Microsoft este mai mare decât valoarea întregii burse din Germania (!).
7. Dezvoltarea unei politici industriale pe modelul Americii. Europa a pierdut surpremația sectorului auto către China tocmai datorită acestor lucruri (lipsuri): lanț de aprovizionare local, talent/oameni (ex. abilități software), birocrație și politică industrială (ex. Made in China 2025).

Toate acestea acțiuni ar trebui adunate într-o Politică Industrială (sau cum vrem s-o numim), așa cum au realizat Statele Unite recent.

Europa trebuie să își doteze forța de muncă cu competențele necesare pentru aceste sectoare diverse. Aceasta implică o abordare dublă a educației și formării. Pe de o parte, universitățile și institutele tehnice ar trebui să extindă programele în domeniile STEM și business pentru a pregăti absolvenții pentru cariere în înaltă tehnologie și biotehnologie, dar știind și cum s-o valorifice economic. Pe de altă parte, centrele de formare profesională și școlile de business ar trebui să îmbunătățească programele destinate acestor industrii, asigurând transmiterea abilităților artizanale către generațiile viitoare. Eforturile de colaborare dintre industrie și instituțiile de învățământ pot oferi stagii de practică, ucenicie și oportunități de formare practică, reducând decalajul dintre cunoștințele academice și expertiza practică.

Din punct de vedere social, promovarea unei culturi care prețuiește atât inovația, cât și tradiția este esențială. Campaniile de conștientizare publică pot evidenția importanța sprijinirii artizanilor locali și a aprecierii calității și moștenirii produselor lor. În același timp, promovarea beneficiilor progreselor tehnologice și a impactului lor pozitiv asupra societății poate ajuta la obținerea sprijinului public pentru inovare. Încurajarea colaborărilor intersectoriale, cum ar fi parteneriatele între firme de tehnologie și afaceri artizanale, poate duce la dezvoltarea de noi produse și piețe, îmbinând tradiția cu modernitatea.

Factorii politici trebuie să creeze un mediu favorabil dezvoltării Europei pentru că numai așa putem recupera avansul față de America și vom putea rămâne relevanți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp