Fondatoare a primei firme de roboți umanoizi și de servicii din România, Ana Maria Stancu era desemnată, anul trecut, de site-ul internațional robohub.org, drept una din cele 50 de femei din domeniul roboticii despre care trebuie să știi în 2022. În ultimii ani, compania pe care o conduce l-a adus în România pe Escu, robotul zâmbitor cu ochi albaștri, care întâmpină participanții la conferințe, dar și pe câinele Nero, care verifică sănătatea culturilor pe câmp și îi înștiințează pe fermieri când găsește primul semn de boală. Însă, dincolo de soluțiile oferite business-urilor, cea mai mare parte a timpului ei a fost și este dedicată educației. În urmă cu câțiva ani, a deschis RoboHub București, un centru în care copiii, unii dintre ei din medii dezavantajate, vin în contact cu noile tehnologii și învață să le folosească. Iar din 2022 a devenit profesoară de TIC la școala de stat în care învață copiii săi.
Cu o experiență lungă în mediul ONG, Ana Maria Stancu a conștientizat beneficiile aduse de tehnologie societății încă de acum 15 ani, când lucra la Pro Democrația și căuta soluții de a transparentiza procesul electoral. „Tot timpul am încercat să introducă aceste noi tehnologii în munca mea, pentru că mi s-a părut întotdeauna că tehnologia poate să ne ajute”, povestește Ana Maria Stancu. Până într-o zi, când și-a dat seama că după enunțul „tehnologia poate să ne ajute” trebuie pus și „doar dacă…”
„Eu nu am cum să învăț un tânăr să folosească RPA, dacă el nu știe să deschidă un laptop”
Se afla la o dezbatere pe tema impactului noilor tehnologii asupra grupurilor vulnerabile. Un expert din Germania prezenta un studiu care arăta cum se vor adapta oamenii noilor tehnologii, folosind ceea ce știu deja, pentru a face tranziția către un nou fel de a lucra. „Dacă ne uităm la toate studiile care se fac în acest domeniu, vedem că ele sunt făcute în state din vest sau în state dezvoltate, ceea ce nu coincide cu realitatea de la noi. Pentru că eu, lucrând foarte mult în mediul ONG, lucrând cu grupuri vulnerabile, știam foarte bine realitatea din teren. Eu nu am cum să învăț, de exemplu, un adult sau un tânăr să folosească RPA, Robotic Process Automation, roboții aceștia software care lucrează în calculator, dacă el nu știe să deschidă un laptop, să facă drag and drop, să folosească un mouse”, spune Ana Maria Stancu.
În absența unor abilități digitale de bază, toate oportunitățile aduse de tehnologie nu sunt, pentru mulți dintre români și pentru România însăși, decât niște oportunități ratate.
Din acest motiv, Ana Maria Stancu a început să pledeze în fața factorilor de deciziepentru importanța educației digitale. Un demers, dublat de o muncă „la firul ierbii”, cu sesiuni demonstrative și programe de pregătire pentru copii și pentru profesori.
Când multe dintre joburile repetitive, care cer un nivel redus de pregătire vor dispărea, cei care nu au suficiente abilități pentru a se adapta vor fi puși în imposibilitatea de a-și mai găsi un loc de muncă. „Dacă ni se pare acum că avem o problemă cu numărul de persoane asistate social, peste câțiva ani, dacă nu facem ceva să putem integra oamenii în noua piață a muncii, o să avem probleme mult mai mari. Pentru că joburile care se pierd în acest moment, în general, sunt cele ale oamenilor care nu au avut acces la educație sau tehnologie”, spune Ana Maria Stancu.
Chiar dacă PNRR oferă României o șansă la digitalizare, aceasta ar putea fi pierdută în parte din cauză că autoritățile publice și școlile nu știu ce echipamente să cumpere, mai ales în cazul celor din mediul rural și din orașele mici. „Singura problemă este că astfel de autorități publice locale mici nu știu cum să acceseze fondurile. S-au speriat de ele, li se pare foarte complicat și este foarte posibil să nu le acceseze, ceea ce înseamnă că, cel puțin din semnalele pe care le am eu până acum, aceste fonduri s-ar putea să nu ajute așa cum speram să se întâmple”, avertizează Ana Maria Stancu.
Frica de a nu ști cum să faci un lucru paralizează de multe ori procesul de învățare. Iar frica de tehnologie este o frână în dezvoltarea abilităților digitale.
Pentru că nu poate intra cu elevii săi de la școală la fiecare oră în laboratorul de informatică, le aduce în timpul lecțiilor din clasă o serie de mici dispozitive - precum ozoboții sau microbiții, cu care face diferite demonstrații de programare.
„Au fost foarte încântați, foarte atenți, inclusiv acei elevi care sunt mai agitați de obicei la ore. Și am fost extrem de surprinsă să văd că nu doar că le-a plăcut, dar au și știut să facă tot ce le-am cerut. Și a fost și pentru ei un moment de wow, s-a văzut pe fața lor că s-au simțit bine că au reușit”, spune fondatoarea RoboHub, care crede că toți copiii au nevoie de astfel de momente și toți ar trebui să aibă acces din școală la roboți construiți pentru educație.
Ana Maria Stancu spune că a înființat compania de roboți pentru a putea să finanțeze activitatea educativă a ONG-ului, care se confrunta adesea cu lipsa de fonduri. Atunci când vin la sediul centrului educativ, copiii pot să vadă cum funcționează atât roboții mici, cât și cei industriali. „Începem cu roboții mici. Le e mult mai ușor să înțeleagă ce înseamnă un algoritm, dacă îl văd, dacă îl simt, dacă îl observă în acțiune, pur și simplu. Le explicăm că, dacă pui un bloc care-i zice robotului să o ia la dreapta, robotul o ia la dreapta. Ne folosim de asemenea de roboți ca să le explicăm niște lucruri de bază: ce sunt senzorii ultrasonici sau senzorii infraroșii? Și după ce învață asta, când trecem să le prezentăm roboții mari, de exemplu pe Escu, le arătăm că la bază are, de asemenea, senzori ultrasonici, care îi spun să nu ridice mâna dacă e cineva aproape. Și atunci ei fac legătura instantaneu între roboții mici și roboții mari, care funcționează cumva pe același principiu, numai că cu mai multe kilograme și un pic mai complex”, explică Ana Maria Stancu. Foarte iubită de copii este o versiune mai mică a câinelui Nero, care poate fi programat cu ușurință de cei mici.
Potrivit ei, toate școlile din România, dar mai cu seamă liceele, au nevoie de roboți, pentru ca elevii să înțeleagă din timp cum funcționează tehnologiile pe care le-ar putea întâlni mai târziu atât la job, cât și în viața de zi cu zi.
„Ne dorim ca toți copiii să știe cum funcționează tehnologia, astfel încât în momentul în care iau un telefon în mână, să știe unde se duc datele lor”
„Asta îmi doresc pentru toate școlile din România, să le deschidă ochii copiilor, iar unii dintre ei să vadă că pot să meargă mai departe în direcția asta. Vrem, pe de o parte, să ne asigurăm că toți copiii înțeleg ce e acela un algoritm și cum funcționează tehnologia, pentru că ne dorim cetățeni informați și cetățeni care știu ce e în spatele tehnologiei pe care o folosesc. Dar vrem, de asemenea, și să inspirăm câțiva dintre acești copii să meargă mai departe și să-și construiască o carieră în acest domeniu. Nu ne imaginăm că toți o se facă programatori și nici nu ne dorim asta. Ne dorim ca toți copiii să știe cum funcționează tehnologia, astfel încât în momentul în care iau un telefon în mână, să știe unde se duc datele lor. Pe de altă parte ne interesează, când peste câțiva ani vor vedea roboți pe stradă, să știe cum funcționează”, subliniază Ana Maria Stancu.
Femei în robotică: „Oamenii nu se așteaptă ca eu să știu și partea tehnică”
Ea se consideră un traducător, care știe să pună în limbaj obișnuit chestiuni tehnice complicate pentru majoritatea oamenilor. Cum e să fii femeie când lucrezi în domeniul roboticii? „ Într-adevăr, nu sunt foarte multe femei în în zona asta și cele care sunt nu sunt atât de vizibile, din păcate. Ce pot să vă spun din experiența mea este că oamenii nu se așteaptă ca eu să știu și partea tehnică. Cel puțin din perspectiva mea, nu sunt foarte mulți care se pricep la robotică și care să și știe să vorbească despre despre asta, în general, sunt oameni tehnici. Eu mă consider mai degrabă ca un traducător între zona tehnică și în zona oamenilor obișnuiți. Și de asta și training-urile pe care le fac au un oarece succes, pentru că reușesc să le explic oamenilor în cuvinte cât se poate de simple ce se întâmplă în partea din spate a tehnologiei”, crede Ana Maria Stancu.
Articolul face parte dintr-o serie realizată cu susținerea Vodafone România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.