Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Viorica e pe țeavă

Premierul Dăncilă a făcut un exercițiu de admirație în fața unei mitraliere fabricate la Cugir, împreună cu două fetițe de curs primar, dacă nu de grădiniță.

Pentru simplii cetățeni ai României, țară înapoiată, o mitralieră nu există. Nu suntem pe meleagurile unde își poate cumpăra tot omul arme de asalt.

O mitralieră este făcută să omoare oameni, nu pentru altceva. Ce le-o fi spus Dăncilă, cu mândrie patriotică, celor două copile...

Vedeți ce frumoasă, ce lucioasă, ce design elegant are mitraliera românească, e o adevărată plăcere estetică să încasezi un glonț în piept (că dacă-l iei în cap, nu poți aprecia senzația), darmite o rafală! Ca să nu mai vorbim de a trage tu cu ea, stăpânind-o ca pe un ponei ce dă din copite.

Copil fiind, poți să rămâi marcat pe viață de o astfel de amintire, și poate vei reuși să-ți împlinești visul de a strânge o asemenea frumusețe-n brațe, doborând cu ea oameni ca pe popice, cum e obiceiul prin țări mai civilizate și mai cool decât a noastră, America de pildă.

De fapt, noi n-am înțeles nimic, imaginea asta de machine gun mother e o marcă de promovare, dna Dăncilă speră să deschidă și alte uși decât cele ale magazinelor în vizita d-sale în țara lui Trump. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Politistul si batranica / sursa foto: captura Digi24

Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cinematograf Paris / sursa foto: Profimedia

În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.

Citește mai mult