foto Profimedia
Ai făcut sport, ai ținut dietă, ai spus „nu” când toți din jur spuneau „hai”. Și totuși, cântarul s-a încăpățânat să te dezamăgească. Poate ai auzit în jur că n-ai destulă voință. Că nu-ți propui suficient. Dar ce-ar fi dacă ai constata că nu e vina ta? Ce-ar fi dacă în tot acest proces, de fapt corpul tău nu e un partener care te susține, ci un adversar tăcut, însă foarte eficient?
În spatele kilogramelor care revin nu e lene, ci biologie pură: hormoni, metabolism încetinit, dezechilibre ignorate. Slăbitul, pierderea în greutate nu e despre sfaturi rapide sau rețete „minune” cu rezultate în două săptămâni. E despre înțelegerea reală a unei lupte pe care milioane de oameni o duc din greu, de multe ori pentru că pornesc dintr-un loc greșit. Poate dacă am începe să vedem slăbitul altfel, ne-am putea opri din a ne învinovăți pe noi înșine și am avea o abordare care să dea rezultate mai bune.
La fiecare început de an, slăbitul urcă direct în topul rezoluțiilor personale - promisiunea repetată că „anul acesta chiar reușesc”. Realitatea arată însă cât de dificil este drumul dintre intenție și rezultat durabil. Un nou sondaj realizat la nivel național, la inițiativa Novo Nordisk, pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane, arată că aproape 75% dintre respondenți au încercat cel puțin o dată să slăbească, iar 23% dintre aceștia au trecut prin minimum trei astfel de încercări de-a lungul timpului. Cu alte cuvinte, pentru milioane de oameni, slăbitul nu este o decizie de moment, ci o luptă reluată iar și iar.
„Rezoluțiile de An Nou sunt adesea un punct de pornire bine intenționat, dar ele pot pune o presiune suplimentară pe oameni atunci când rezultatele nu apar. Datele acestui sondaj ne arată că avem un procent copleșitor de oameni convinși că doar voința lor răspunzătoare de slăbit, respectiv 86%. Consider că este rolul nostru să încercăm să explicam ca obezitatea este o consecință a datelor genetice, factorilor de mediu, a diverselor situații prin care trecem. Să fim mai blânzi cu noi înșine:gestionarea greutății este un proces complex, care nu ar trebui văzut ca un eșec personal și să căutăm sprijin, mergând la doctor”, declară Katarzyna Kaspercka, Corporate Vice President, Business Area Europe East, Novo Nordisk.
Principalele motive pentru care românii își doresc să prioritizeze slăbitul sunt sănătatea (40%), starea de bine (34%) și aspectul fizic (25%). Totuși, fotografia completă este mai puțin optimistă: pentru majoritatea celor care au încercat să slăbească, rezultatele au fost inexistente (12%), minime sau nesustenabile (38%), iar kilogramele pierdute au fost recâștigate în timp (26%)- un semnal clar că menținerea scăderii în greutate rămâne marea provocare.
Rezultatele scot la iveală o realitate adesea ignorată în conversația publică despre greutate: pentru cei mai mulți oameni, slăbitul nu eșuează din lipsă de voință, ci din cauze mult mai complexe.
De ce slăbitul „nu ține”, chiar când depui efort real
„Datele din acest sondaj confirmă o realitate cunoscută în practica medicală: pentru mulți oameni, scăderea în greutate este un proces dificil de menținut, chiar și atunci când există efort real și motivație. Din punct de vedere biologic, organismul nu «încurajează» pierderea în greutate. Dimpotrivă, o interpretează ca pe o amenințare. Atunci când o persoană slăbește, corpul activează mecanisme de adaptare: metabolismul bazal scade, senzația de foame crește, iar hormonii care controlează apetitul și sațietatea se modifică. Practic, biologia încearcă să recâștige greutatea pierdută, nu să o mențină. Aceasta este una dintre principalele explicații pentru care multe persoane ajung într-un ciclu repetitiv de slăbit–îngrășat, cunoscut sub numele de efect yo-yo”, explică dr. Simona Carniciu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice. (foto)
Metodele cele mai folosite: mult efort, rezultate fragile
În topul metodelor aplicate de români pentru a slăbi se află sportul și fitnessul (37%), dietele restrictive sau „diete-minune” (28%) și numărarea caloriilor prin aplicații online (24%).
Slăbitul devine o experiență repetată, dar rareori de succes. Pentru mulți respondenți, procesul de slăbire este unul ciclic, marcat de încercări repetate și rezultate temporare. Fenomenul de tip „yo-yo” – slăbit urmat de recâștigarea kilogramelor – este frecvent raportat, iar experiența este descrisă drept dificilă, frustrantă și demotivantă.
Deși discursul public continuă să pună accent pe autodisciplină, datele sondajului menționat arată că realitatea este mult mai nuanțată. Respondenții indică drept principale obstacole în menținerea greutății stresul, oboseala și stilul de viață modern (45%), lipsa voinței (34%), dar și lipsa informațiilor corecte (11%).
Ce se întâmplă în corp când nu reușești să slăbești
Dr. Simona Carniciu vorbește despre o serie de factori care fac ca pierderea kilogramelor să fie un proces dificil.
„Dincolo de alimentație și mișcare, există numeroși factori medicali care pot îngreuna slăbitul: rezistența la insulină, disfuncțiile tiroidiene, inclusiv cele subclinice, dezechilibrele hormonale, stresul cronic și nivelurile crescute de cortizol, inflamația cronică de grad scăzut și tulburările microbiomului intestinal. În aceste situații, organismul este «programat» să conserve energia și să depoziteze grăsime, indiferent de eforturile depuse”, spune medicul diabetolog.
De ce dietele stricte dau rezultate rapide, iar apoi kilogramele pierdute reapar
„Diete foarte restrictive pot duce inițial la scădere în greutate, însă pe termen mediu și lung ele cresc riscul de recâștig ponderal. Restricția severă încetinește metabolismul, crește nivelul hormonilor foamei și favorizează stocarea energiei. În momentul în care dieta este abandonată, corpul recuperează rapid kilogramele pierdute, uneori chiar peste greutatea inițială”, explică dr. Simona Carniciu.
Stresul și lipsa somnului - sabotori invizibili ai siluetei
Stresul cronic și lipsa somnului, împreună sau separat, au un impact major asupra greutății, punctează medicul. „Nivelurile crescute de cortizol favorizează depunerea grăsimii, în special la nivel abdominal, iar privarea de somn dereglează hormonii care controlează apetitul. Nu este vorba de lipsă de voință, ci de răspunsuri neuro-hormonale bine documentate”, afirmă dr. Simona Carniciu.
Obezitatea nu este „doar stil de viață”, ci este boală cronică
Un studiu realizat la inițiativa Novo Nordisk în cinci țări europene arată că 43% dintre respondenți nu știu că Organizația Mondială a Sănătății clasifică obezitatea drept o boală cronică complexă. Și în România, o parte semnificativă dintre oameni nu știu sau nu sunt siguri că obezitatea este recunoscută oficial ca boală cronică.
Contextul este cu atât mai relevant cu cât obezitatea reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate ale prezentului. În România, potrivit Atlasului Obezității, aproximativ 40% dintre adulți trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere si obezitate.
„Conform Organizației Mondiale a Sănătății, obezitatea este o boală cronică. Asta înseamnă că nu se rezolvă printr-o dietă temporară și nici printr-un efort de scurtă durată. Ca orice afecțiune cronică, necesită evaluare medicală, monitorizare și strategii pe termen lung. A trata obezitatea exclusiv ca pe o problemă de stil de viață înseamnă a ignora mecanismele biologice care stau la baza ei”, spune dr. Simona Carniciu.
Cele mai frecvente greșeli când încerci să slăbești singur
„Una dintre cele mai frecvente greșeli este tratarea scăderii în greutate exclusiv ca pe un exercițiu de voință. În realitate, slăbitul implică mecanisme metabolice și hormonale complexe, care pot fi profund diferite de la o persoană la alta. Printre greșelile întâlnite cel mai des se numără adoptarea dietelor restrictive sau extreme, fără evaluare medicală, copierea planurilor alimentare ale altor persoane fără a ține cont de particularitățile proprii, ignorarea analizelor medicale și a posibilelor dezechilibre hormonale sau metabolice, concentrarea exclusivă pe calorii fără a lua în considerare calitatea alimentației și răspunsul metabolic, ciclurile repetate de slăbit și recâștig ponderal și lipsa unui plan sustenabil, adaptat vieții reale și menținut în timp. Aceste abordări pot duce la rezultate pe termen scurt, dar cresc riscul de eșec pe termen mediu și lung, contribuind la frustrare și descurajare”, explică medicul diabetolog.
Când e momentul să mergi la medic
Momentul în care o persoană ar trebui să apeleze la medic nu este legat de lipsa de voință, ci de semnalele pe care organismul le transmite. „Atunci când scăderea în greutate devine repetitiv dificilă sau instabilă, este un indiciu că pot exista mecanisme biologice care necesită evaluare medicală. Este recomandată consultarea unui specialist mai ales când au existat două sau mai multe încercări de slăbire urmate de recâștig ponderal, când scăderea în greutate este foarte lentă sau aparent imposibilă, în ciuda eforturilor susținute, când există afecțiuni asociate precum diabetul, prediabetul, hipertensiunea, dislipidemia sau tulburările hormonale și când apar simptome precum oboseala accentuată, tulburările de somn, foamea dificil de controlat sau creșterea în greutate inexplicabilă. Consultul medical permite identificarea factorilor metabolici sau hormonali care pot bloca procesul de slăbire și oferă cadrul pentru un plan personalizat, sigur și sustenabil. În acest context, mersul la medic nu reprezintă un eșec, ci un pas firesc”, spune dr. Simona Carniciu.
Ce analize pot arăta blocajele metabolice
În practica medicală, atunci când scăderea în greutate este dificilă sau instabilă, evaluarea nu se limitează la greutate și indicele de masă corporală. „Sunt necesare investigații care pot evidenția blocaje biologice reale: evaluarea metabolismului glucidic prin glicemie, insulină și indici de rezistență la insulină, testarea funcției tiroidiene prin TSH, FT4 și uneori FT3, analiza profilului lipidic, evaluarea cortizolului, evaluarea hormonilor sexuali când este indicat și markerii inflamației cronice de grad scăzut. Aceste investigații pot arăta dacă organismul funcționează într-un mod care favorizează stocarea energiei și rezistența la slăbit, chiar în condițiile unui stil de viață aparent corect”.
Medicamentele pentru obezitate: când au sens și pentru cine
Rezultatele studiilor arată o deschidere tot mai mare către soluții medicale: 31% dintre respondenții la sondaj ar lua în considerare opțiuni medicale pentru managementul greutății dacă s-ar confrunta cu probleme de sănătate asociate obezității. 25% ar apela la farmacoterapie dacă ar avea informații clare și explicații corecte din punct de vedere medical, iar 17% dacă alte metode nu au funcționat anterior.
„Tratamentele medicamentoase moderne pentru obezitate au rolul de a corecta mecanisme biologice dereglate, în special cele legate de controlul apetitului, sațietate și reglarea metabolismului. Aceste terapii nu înlocuiesc alimentația echilibrată sau schimbările de stil de viață, ci le susțin, atunci când biologia pacientului se opune scăderii în greutate. Ele sunt recomandate persoanelor cu obezitate sau suprapondere asociată cu complicații metabolice, pacienților care au încercat repetat să slăbească fără succes durabil și celor la care evaluarea medicală arată dezechilibre hormonale sau metabolice relevante. Este important că aceste tratamente fac parte dintr-un plan medical supravegheat, nu sunt soluții rapide și nu se adresează automedicației”, spune dr. Simona Carniciu.
Nu eșuezi tu. Te blochează biologia
Mesajul specialiștilor este că lupta cu greutatea nu ar trebui dusă în solitudine și nici redusă la voință sau ambiție personală. Atunci când rezultatele întârzie sau kilogramele revin constant, explicațiile pot fi biologice și măsurabile, nu „lipsă de disciplină”.
„Pentru persoanele care au încercat de mai multe ori să slăbească fără succes, primul pas nu este o nouă dietă, ci înțelegerea faptului că lupta nu este una de voință, ci de biologie. O evaluare medicală corectă și un plan personalizat pot face diferența între eșec repetat și rezultate sustenabile”, afirmă dr. Simona Carniciu.
În următoarele luni, platforma editorială Republica lansează o campanie editorială în 10 episoade, o invitație la a înțelege mai profund corpul în care trăim, realizată în parteneriat cu Novo Nordisk. Nu genul de campanie care promite „-10 kg în 7 zile”. Ci una care pune reflectorul pe ce înseamnă, de fapt, să pierzi în greutate: dincolo de voință, rușine și sfaturile simpliste. În fiecare episod, vom aduce perspectiva unor medici, nutriționiști, cercetători și psihologi care explică, cu date și empatie, de ce slăbitul nu este un exercițiu de caracter, ci un proces medical, hormonal, metabolic și emoțional. Vom vorbi despre blocaje biologice, despre efectul yo-yo, despre legătura dintre somn, stres și kilograme, dar și despre ce înseamnă tratamentele moderne pentru obezitate.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.