Vom avea la iarnă căldură și apă caldă? Răspunsul ministrului Energiei

Bucureștenii nu vor avea la iarnă probleme cu apa caldă și căldura. Cel puțin așa dă asigurări ministrul Energiei, Victor Grigorescu, care a spus pentru Republica.ro că „nu există nici un motiv” pentru apariția unor sincope în furnizarea de energie termică. 

„Situația este dificilă, dar nu există nici un motiv pentru ca bucureștenii să nu aibă apă caldă sau căldură în iarnă. Guvernul a luat și continuă să ia toate măsurile care se impun pentru a preveni sincope în aprovizionarea cu agent termic. De asemenea se iau măsuri astfel încât companiile să facă față și unor situații neprevăzute, iar eventuale avarii să fie remediate cât mai curând posibil”, a declarat pentru Republica.ro ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

Oficialul de la Ministerul Energiei spune că Executivul a găsit soluții pentru finanțarea consumului de combustibil pe perioada iernii.

„Pe scurt, e o chestiune care ține de asigurarea finanțării. Guvernul a identificat soluții, inclusiv la nivelul cadrului legal, astfel încât să se asigure finanțarea consumului de combustibil pentru perioada de iarnă”, a spus ministrul Victor Grigorescu.

Ministrul Energiei a declarat recent că populaţia este panicată fără motiv în fiecare săptămână pe această temă, iar reprezentanții autorităților implicate ar trebui să se așeze cu calm la masa negocierilor.

„Ar fi inacceptabil ca cineva măcar să se gândească ca am putea să ajungem în această situație. Asta nu înseamnă că situația e lejeră, evident că ne confruntăm cu dificultăți am depus eforturi foarte clare pentru a asigura această continuitate a aprovizionării și am încredere că nimeni cu adevărat responsabil nu se va juca cu acest lucru. Nu sunt adeptul acestor abordări panicarde încât la fiecare săptămână cineva ne mai povestește cum se mai taie apa caldă. În loc să arătăm un soi de neputință, cred că ar trebui să ne apucăm de treabă”, a spus la Digi24 ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

Guvernul urmează să emită o ordonanţă de urgenţă care va permite RADET să încaseze în avans subvenția de la Primăria Capitalei, iar banii să ajungă, prin intermediul ELCEN, la Romgaz care să nu întrerupă furnizarea de gaze către producătorul de energie termică din București.

Dacă ordonanța va fi aprobată, suma care va ajunge la Romgaz se ridică la 193 de milioane de lei, bani care pot asigura fluxul financiar până la sfârșitul lui ianuarie 2017, potrivit Agerpres.

Pentru că puțini bucureșteni știu însă exact cu ce se ocupă furnizorii de utilități și servicii din Capitală, reluăm mai jos câteva date tehnice despre o parte dintre aceștia.

Electrocentrale București (ELCEN)

Electrocentrale București (ELCEN) este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi din Bucureşti (90%). Compania riscă acum colapsul, din cauza blocajului financiar.

ELCEN a fost înfiinţată în decembrie 2002, ca filială a S.C. Termoelectrica S.A.

Ministerul Energiei este principalul acţionar al companiei, cu 97,51% din acţiuni, restul acţiunilor fiind deţinute de Romgaz (2,49%).

Electrocentrale București se ocupă cu producţia, transportul, distribuţia şi vânzarea energiei termice, dar şi producţia şi vânzarea energiei electrice.

Din punct de vedere al producţiei de energie electrică, ELCEN asigură 4,8% din cota de piaţă la nivel naţional, potrivit raportului OPCOM din decembrie 2013.

ELCEN are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti. Puterea electrică instalată în centrale este de 1.286 MW, iar puterea termică de 5.634 MWt.

Oficialii ELCEN au precizat la începutul acestui an că investițiile necesare ELCEN sunt de 250 de milioane de euro, iar anul 2016 este „ultimul minut din ceasul al doisprezecelea pentru sistemul românesc de termoficare”.

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET)

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) distribuie căldura și apa caldă în Capitală. Este o regie subordonată Primăriei Capitalei.

RADET Bucureşti este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, deținând 43% din piață. Compania livrează energie termică pentru aproximativ 565.000 de apartamente, reprezentând peste 8.500 de blocuri şi imobile, în care trăiesc peste 1,25 milioane locuitori, precum şi pentru aproximativ 5.400 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici.

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Subvenția pentru RADET din partea Primăriei Capitalei era estimată la începutul acestui an la peste 540 de milioane de lei, potrivit proiectului de buget pe 2016.

Operatorul sistemului public de alimentare cu energie termică asigură 72% din necesarul de energie termică al Capitalei. 95% dintre consumatori sunt individuali, iar restul instituţii publice şi firme.

Regia se ocupă de transportul, producerea, distribuția și furnizarea de energie termică. RADET are circa 3.500 de angajați.

Sistemul de transport şi distribuţie are 987 kilometri de conducte - reţele termice primare și 2964 kilometri de conducte - reţele termice secundare. Regia deține 1012 de puncte termice, staţii centralizatoare, module termice și 46 centrale termice cvartal.

În total, RADET are datorii istorice de peste 3,6 miliarde de lei către ELCEN.

Și un amănunt mai puțin cunoscut. Potrivit site-ului companiei, RADET Bucureşti execută în regim propriu, cu personal specializat, lucrări de tip service auto şi Inspecţia Tehnică Periodică (ITP) „la cele mai avantajoase tarife”

Cei interesați de informații despre debranșarea sau branșarea la rețeaua de alimentare cu energie termică pot găsi informații aici.

Apa Nova București (ANB)

Apa Nova București (ANB) este o companie privată românească, membră a grupului internațional Veolia. Acționarii sunt: Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux cu 73,69%, Municipiul Bucureşti cu 16,31% din capitalul societăţii, iar cu 10% salariaţii societăţii prin Asociaţia ESOP.

În baza contractului de concesiune semnat în 2000 pe o perioadă de 25 de ani, ANB furnizează apă potabilă până la branșamentul imobilului, asigură alimentarea cu apă industrială, precum și servicii de canalizare și epurare pentru București.

Compania are 2099 de angajați, operează 2507 km de conducte apă, 2355 km canal și 3 stații de producție a apei potabile – Roșu, Crivina, Arcuda. Stația de producție Crivina a fost conectată în iunie 2006 la sistemul de alimentare cu apă a orașului București. Are o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 metri cubi pe zi. Aici, pe lângă metodele clasice, se realizează tratarea apei cu ozon şi îndepărtarea micropoluanţilor cu cărbune activ pulbere.

De asemenea ANB are în exploatare una din cele mai mari stații de epurare din Europa, a patra ca mărime operată de grupul Veolia, care după finalizarea fazei a –II-a va deveni una din primele 10 stații cu tratare completă din Europa.

(Foto: Inquam Photos / Adriana Neagoe)

Cum a ajuns ANB furnizorul acestui serviciu?

ANB a devenit furnizorul de apă potabilă și canalizare al bucureștenilor în anul 2000 printr-o licitație internațională, organizată de Primăria Municipiului București cu sprijinul Băncii Mondiale. La licitație au participant companii precum: Vivendi (Veolia), IWL (United Utilities & Bechtel), Suez Lyonnaise des Eaux), Anglian Water etc.

Oferta depusă de Veolia a fost declarată câștigătoare. Nu au existat contestații cu privire la procedura sau la rezultatul acesteia.

Criteriul de selecție a fost prețul, iar termenii contractului, „regulile jocului”, nu au avut caracter negociabil.

Veolia este lider mondial în furnizarea apei potabile și domeniile conexe, fiind prezentă pe 5 continente, având contracte similare în foarte multe orașe. Peste 100 milioane de oameni beau apă furnizată de Veolia, produsă de 4245 uzine de apă de pe glob.

Proprietarul rețelei de alimentare cu apă este statul român, prin intermediul Primăriei Generale și a Consiliului General al Municipiului București

Conform contractului de concesiune valabil în perioada 2000 – 2025, Apa Nova București asigură întreținerea și exploatarea rețelei.

Rețeaua de alimentare cu apă și canalizare are o vechime considerabilă, în special în centrul Bucureștiului, sistemul fiind proiectat și construit acum mai bine de un secol.

Timp de foarte mulți ani nu s-au efectuat lucrări corespunzătoare de mentenanță a rețelelor sau au fost utilizate materiale și tehnologii de reparație necorespunzătoare, fapt ce a dus la creșterea riscului apariției de defecțiuni

Conform estimărilor Apa Nova, înlocuirea completă a rețelei de canalizare ar necesita fonduri de aproximativ un miliard de euro și blocarea unor zone importante ale Bucureștiului pentru o bună perioadă de timp. Soluția găsită de Apa Nova o reprezintă folosirea de noi tehnologii, non-distructive, pentru a interveni cu minim de disconfort și de a repara și moderniza rețelele la fiecare intervenție de remediere a unei avarii.  

Regia Autonomă de Transport București (RATB)

Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) beneficiază anual de subvenții importante de la Primăria Capitalei.

Principalul operator de transport de transport public de persoane la suprafață în București și județul Ilfov are un parc de transport cu o durată normală de funcționare care este depășită, după cum reiese din raportul de activitate al regiei pe 2015.

La finele anului trecut, parcul din dotarea RATB avea o vechime medie, după cum urmează: 18,5 ani la tramvaie, 12,8 ani la troleibuze, 8,4 ani la autobuze.

Durata normală de funcționare la tramvaie este de 14 ani, iar la troleibuze și autobuze este de 8 ani, potrivit legislației în vigoare.

În 2015 regia a avut în exploatare 149 de trasee, cu un parc de maximum 1337 de vehicule. Parcul de inventar în prezent este de aproape 2000 de unități - autobuze, troleibuze și tramvaie.

În 2015, „din cauza fondurilor limitate” Regia nu a cumpărat vehicule noi. Procesul de înnoire a parcului s-a limitat la punerea în circulație a două tramvaie Bucur LF cu instalații cu climatizare în salon, fabricate la Uzina de reparații, după cum se menționează în raportul de activitate.

Autorii raportului precizează că gradul de încărcare a vehiculelor din parc este monitorizat „în vederea adaptării ofertei de transport și a programelor de circulație la cererea actuală”.

„Gradul de încărcare a autovehiculelor este monitorizat pe intervale orare și tronsoane prin sondaje realizate pe fiecare traseu, în vederea adaptării ofertei de transport și a programelor de circulație la cererea actuală”, se arată în raportul de activitate a RATB pe 2015.

Subvenția pentru RATB din partea Primăriei Capitalei era estimată la începutul acestui an la circa 500 de milioane de lei. Subvenția acoperă diferența dintre tariful real si cel plătit de populație.

RATB are nevoie de investiții de circa 300 de milioane de euro în următorii patru ani, potrivit informațiilor furnizate pentru Hotnews.ro de oficiali ai regiei de transport. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp