Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Vreți să râdeți de corporatiști? Un corporatist (atipic) vă recomandă The Jungle Book, animația Disney din 1967

Cartea Junglei

Foto: Walt Disney Productions / Christophel Collection / Profimedia

Cine s-ar fi gândit, la 55 de ani de la lansare, că personajele unui desen animat amuzant, produs în 1967 (așadar fară digitalizare, robotizare, inteligență artificială etc.), un hit al generației decrețeilor, seamănă izbitor cu liderii din cultura organizațională a corporațiilor de astăzi? 

Carismaticul Baloo, instructorul de serviciu. Întruchiparea perfectă a modului în care se face training în corporatii, 10% lucruri utile și 90% distracție și pierdere de vreme, căci, nu-i așa, să nu stresăm prea tare angajații cu dezvoltarea profesională, poate se supără și pleacă. 

Magnificii Buzzy, Dizzy, Flaps și Ziggy, vulturii inspirați de The Beatles, sunt într-o derută totală, le este imposibil să decidă încotro s-o apuce “Hey Flaps, what we’re gonna do?” ”I don’t know, what you wanna do?” O adevărată echipă de management al crizei, nu credeți? Și amintiți-vă acum ultima ședință în care vi se cerea o analiză a competiției, din ce în ce mai agresive, și un plan de acțiune: ”I don’t know, what you wanna do?” Nu trebuie să faceți nimic, la deficitul de resurse umane nimeni n-o să aibă curajul să vă dea afară.

Exigentul Colonel Hathi, militar de carieră, un autentic ofițer operațional, de bună seamă la fel cum sunt cei din operațiunile corporațiilor de astăzi. Care conduce cu mână (trompă) de fier organizația și solicită disciplină, atitudine și pasiune. Un respectat formator de echipă, rețineți scena în care cere voluntari ca să meargă în căutarea lui Mowgli și patrula se dă un pas în spate, lăsând în față angajatul visător, probabil pe cel care muncește. Un crâmpei de viață reală în corporații în care cei mai mulți împing o hârtie și unul, maximum doi, sunt cei care lucrează din greu.

Hipnotizantul Kaa, cu acea privire care îți dă încredere și calm – foarte asemănător cu specialiștii de resurse umane din corporațiile care fură angajați. “Trust în me you can sleep safe and sound, knowing I am around”. Iți promit că o să ai niste beneficii extraordinare și intri într-o echipă minunată, așa că pleacă de la job-ul tău. Ai încredere în mine.

Și desigur, să nu uităm de listă, narcisistul King Louie, VIP-ul junglei, desprins de nevoile grupului, mereu nemulțumit de ceea ce are, în căutare de mai multă putere. Aspirând să acumuleze atâta putere încât să ia și locul celui de deasupra lui în lanțul trofic, chiar dacă asta înseamnă să distrugă organizația. Înconjurat, neapărat, de armata de aplaudaci, gata la rândul lor să-i ia locul. Cu cine seamănă oare King Louie într-o subsidiară a unei corporații?

O excepție în distribuție. Sângerosul Shere Khan este singurul autentic, nu este un corporatist. Nu vei găsi un corporatist care să-ți spună întruna, cu onestitate, că vrea să te sfâșie.

Așadar, corporatistule sau nu, în pregătirea unui an și mai nebun, cum probabil va fi 2023, poate n-ar fi rău să descarci de undeva The Jungle Book, animația Disney din 1967, pentru a-ți descoperi șefii în personajele delicioase din musical.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult