Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„- Știți ce-i mai rău?… Ăștia procreează”. Cum ne simțim printre nesimțiții din București

Piața Sudului

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Trotuarul ar fi fost unul normal, croit pentru necesitățile firești ale cetățeanului. De la gard până la bordură măsoară vreo 3 metri, poate nițel mai mult. Adică destul cât să circule o mamă și-un tată care-și plimbă bebicu-n cărucior pe un sens și, eventual, alții la fel care-ar merge pe celălalt sens. Fără să se izbească unii de alții.

Numai că București e un oraș marcat, la tot pasul, de cei care-l locuiesc. Ar fi putut fi invers, orașul să-și pună amprenta personalității asupra cetățeanului, dar nu e. Dintr-o rațiune simplă, nu-i destul să ai statut de capitală ca să și arăți precum alte capitale. Eventual europene, dar nu-i musai. 

Trotuarul în cauză pierduse o bună bucată din destinația firească în favoarea unei parcări ad-hoc. Un lung șir de mașini mărgineau bordura, dar nu pe-afară, pe carosabil, cum ar părea normal, ci pe interior. Așa încât mama care-și plimba bebicu-n cărucior, ca și noi, ceilalți călcători pe trotuar, ne cam înghesuiam pe ce ne rămăsese. Era mămica și copilul, pe urmă ea, doamna care se grăbea și-n spatele amândurora eu, care nu mă grăbeam. Doamna care se grăbea era destul de multă, ca să zic așa, astfel încât nu vedeam decât o parte infimă din mămică. Tocmai mă trecea gândul că, date fiind dimensiunile dosului, decizia de a-l îmbrăca cu pantaloni mulați, elastici, este de un definitoriu prost gust, când îmi dau seama că doamna fremăta de nerăbdare să depășească. Ușor iritată, mai trage odată din țigară (fuma, vă spun acum), dă să ocolească prin dreapta, dar nu-i iese, apoi reușește prin stânga. Acum devenise un fel de antemergător al căruțului copilului. Mi-am dat seama atunci că nu se grăbea undeva, de fapt, voia numai să fie ea în față, nu mămica. Mergea în același ritm, cu țigara fumegând fix în nasul copilului. Cale de câteva zeci de metri doamna l-a pregătit temeinic pe ăl mic pentru viața ce va să vină și neajunsul de a respira aer în București. Până când chiștocului i-a venit obștescul sfârșit și, firește, doamna l-a abandonat din mers, indiferentă, acolo, pe trotuar. Nimic anormal, chiștocul era la el acasă, printre gume și scuipați, printre zeci de alte mucuri vechi, mai ponosite și călcate. Multe altele se plimbă prin București lipite de tălpi. Puteți adăuga, dacă chiar vreți o imagine mai amplă, niscaiva ambalaje zburătăcite, mai mari ori mai mici și, din loc în loc, creații organice canine.

N-or fi majoritari. Poate că cei cu șapte ani de-acasă vor fi fiind mai mulți. Numai că par să fie destui cât să marcheze străzile, cartierul, orașul. Mă gândesc că nici n-ar putea fi altfel într-un oraș în care sentimentul de cetățean e cvasiinexistent, iar edilii sunt mai degrabă vânători de voturi decât slujitori ai urbei.

N-am putut să mă abțin și i-am zis. Firește, m-am ales cu o privire neagră și o înjurătură printre dinți.

Mămica m-a privit abătută și a dat din cap cu deznădejde:

„- Știți ce-i mai rău? îmi zice. Ăștia procreează...”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu siguranță, nu putem generaliza...Felicitări autorului acești articol, nemulțumiri de genul celor semnalate în articol putem constata cu toții...numai ca simțul civic din noi..ne face pasivi și permisivi acestui tip de comportament și nu numai..Sa facem un exercițiu de imaginație și sa ne închipuim ca ne intersectat cu o asemenea cucoana în trafic.. , la o intersecție sau semafor aglomerat....Acești parveniți în tupeu și nesimțire ne fac viata și mai grea decât e ..Orice societate are nevoie de reguli care trebuiesc respectate, dar și de oameni care veghează la respectarea lor. Aici cred ca suntem deficitari...intr-o oarecare măsură, dincolo de reacția fiecăruia dintre noi la astfel de comportamente. Cat despre bucureșteni. .nu cred ca ii putem asocia pe toți cu astfel de comportamente.
    • Like 0
  • Adaug aici si faptul ca strazile secundare din Bucuresti, asa cum e si a mea, nu au cosuri de gunoi. Asta ar trebui sa fie in grija primarilor, nu ? Asa ca am vazut oameni de bun simt mergand cu punga de "creatii organice canine" pana acasa, ca pe strada nu aveau unde sa le arunce.
    • Like 1
    • @ Vladimir Marton
      Lipsa coșurilor are mai multe cauze. Legate de lipsa educației. Un exemplu : dacă distanța până la cos este mai mică decât până la tomberon/container ve-ți găsi in cos orice tip de gunoi. Si cum primăria nu are suficienți bani, iar aia pe care îi are sunt delapidati, cosurile se golesc din an în paște.
      • Like 0
  • I-am lasat sa dea navala in orasul asta...
    • Like 0
  • Parerist check icon
    Politica "geamului spart" . Când sunt deja mașini pe trotuar, nimeni nu se jenează sa parcheze lângă ele. Nu-i nevoie sa fie toți nesimțiți, e destul sa fie câțiva și restul turma.
    • Like 4
  • Nu, nu sunt minoritari ci majoritari, din toate clasele socio-profesionale și toate vârstele! Lipsa de bun simt, lipsa celor mai elementare noțiuni de politețe...de 7 ani de acasă, prostia, nesimtirea au devenit normalitate!
    Sa respecti o regula simpla cum este cea sa nu arunci pe jos chistoacele de la tigare? Este dincolo de demnitatea celor care arunca! Sa nu atunci gunoi pe jos? Pai ce, sunt fraieri? Sa treci pe culoarea roșie a semaforului? E normalitate!
    Sa asculti muzica la un nivel care deranjează pe ceilalți, la ora 23.30 și când ti se spune ca deranjezi sa dai replica ,,va deranjează? Nu am realizat ca este prea tare” deși vibrau pereții ce
    Așa ca degeaba scriem articole și ne ofuscam....nesimtirea e normalitate iar cei care mai au bun simt sunt excepții!
    • Like 3
  • Exact..... Nesimțiții ăștia procrează alți nesimțiți.......
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Neam prosteală și nesimțenie tip românească .Dar câți recunosc asta?
    • Like 2
  • Minunat articol, asa este o buna parte din populatia capitalei. De aceea Bucurestiul, pe langa faptul ca e prost gestionat, de niste incompetenti lipsiti de bun simt (daca ar avea ar apela la consilieri si experti in domeniu, nu ar lua ei hotarari ca "asa vrea muschii lor"), este si foarte murdar. M-am nascut aici, dar sincer as pleca undeva unde este mai civilizat, fara vreun regret. Un oras plin de neamuri proaste! Care, vorba articolului, se inmultesc.
    • Like 2
  • check icon
    Oameni nesimtiti sunt oriunde, in orice tara. Doar ca pe alte plaiuri le da cineva peste mana. Se numeste amenda.
    • Like 8
  • Zev check icon
    Da, e trist, dar tot m-am hlizit la ‘creatii organice canine’. Mi-am amintit de Vlad Musatescu, ‘si am sarit vesel peste un teanc de ingrasaminte naturale’. Fix asa e, dar na, unde oprobiul public, daca nu sapte anisori de-acasa, functioneaza, faci ce fac si eu, cand scot potae ma asigur ca am o punga-doua in buzunar, intru prelevarea creatiilor respective.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon