Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

„Dar ei sunt japonezi, la noi nu merge...” O filială din România a unei multinaționale ne-a cerut să prezentăm tehnica japoneză a celor „5 de ce”

„Să nu identifici nicio problemă este cea mai mare problemă” (Taichi Ohno, vicepreședinte Toyota).

O filială a unei multinaționale de inginerie ne-a solicitat o scurtă prezentare a metodei de investigare a problemei, care se numește „5 de ce”. Pe scurt, nimic mai simplu: odată ce este identificată o problemă, se întreabă care este cauza, și tot așa, de cel puțin 5 ori.

Seamănă cu întrebările copiilor de 4-5 ani. Pot fi sâcâitoare, dar au rezultate remarcabile. Toyota include această tehnică în sistemul lor de management de peste 4 decenii.

Exemplu chiar de la o uzină Toyota, unde un robot s-a oprit:

1. De ce s-a oprit robotul? - Circuitul a fost supraîncărcat, cauzând arderea siguranței.

2. De ce este circuitul supraîncărcat? - Nu a fost suficient lubrifiat axul.

3. De ce nu a fost lubrifiat suficient? - Pompa de ulei nu a circulat suficient ulei.

4. De ce nu a circulat pompa suficient? - Pompa s-a blocat cu așchii de metal.

5. De ce s-a blocat pompa cu așchii? - Pentru că nu există un filtru de ulei.

Rădăcina fiecărei probleme este cheia soluției corecte.

Tehnica celor „5 de ce?” merge de minune cu primul dintre cele 7 instrumente de bază ale calității, anume diagrama Ishikawa, sau Cauză-Efect, sau mai simplu, Os de Pește.

(cele 7 instrumente de bază în Managementul Calității)

1. Diagrama Cauză – Efect (Ishikawa)

2. Lista de verificare – Check sheet

3. Diagrama de control – Control chart

4. Histograma

5. Diagrama Pareto

6. Diagrama de corelație – Scatter Diagram

7. Flow chart – Diagrama de flux

Dar ce este calitatea?

Dacia

Mercedes

Răspuns: Capacitatea unui produs sau a unui serviciu de a satisface așteptările cumpărătorului.

Este dificil de comparat dacă Mercedes este mai calitativ decât Dacia. Ar trebui să avem un sondaj al așteptărilor (satisfăcut/nesatisfăcut) din partea clienților celor două mărci. Luxul nu înseamnă calitate.

Să nu confundăm, prin urmare, calitatea cu luxul.

Să ne întoarcem acum la instrumentele de măsurare și îmbunătățire a calității.

Tot de la japonezi vine și diagrama cauză-efect dezvoltată de Kaoru Ishikawa, în anul 1968, pionier al managementului calității la Kawasaki, apoi la Mazda (folosită în dezvoltarea modelului Miata).

Se aplică atunci când se dorește îmbunătățirea unui proces, a unui produs, sau a unui serviciu.

Efectul se cunoaște. Cu ajutorul diagramei se caută posibilele probleme, apoi se trece la validarea acestora.

Identificarea posibilelor cauze nu este ușoară, iar capcana este să ne oprim atunci când aflăm prima cauză (stratul de deasupra). Adică să punem de 5 ori întrebarea „de ce?".

Aceste ramuri ale diagramei sunt orientative și nu sunt obligatorii. Fiecare companie își poate stabili propriile ei ramuri, pe care se pot căuta apoi posibilele probleme.

Am identificat aceste posibile probleme, prin simpla întrebare „de ce”?

Regulile celor „5 de ce”

Tehnică dezvoltată chiar de fondatorul Toyota, Sakichi Toyoda

1. Este necesar ca managementul să fie implicat în standardul „5 de ce” al companiei. Luați în considerare și prezența unui facilitator, pentru chestiunile mai dificile.

2. Să folosim hârtie (flipchart) sau whiteboard, în loc de calculatoare.

3. Să scriem pe foaie problema și să ne asigurăm că toată lumea o înțelege.

4. Să facem disticție între cauze și simptome.

5. Să avem grijă de logica relației cauză - efect.

6. Să ne asigurăm că inversarea propoziției începând cu „și prin urmare”, ne conduce la cauză.

7. Să încercăm să facem răspunsurile noastre mai precise.

8. Să privim cauza pas cu pas. Nu sărim la concluzii.

9. Să ne bazăm pe fapte și cunoaștere.

10. Să evaluăm procesele, nu oamenii.

11. Nu lăsăm niciodată „eroare umană”, „neatenția lucrătorului” etc. să rămână cauza rădăcină.

12. Să susținem o atmosferă de încredere și sinceritate.

13. Să ne asigurăm că prin întrebările „de ce” vom ajunge la cauza rădăcină, și să ne asigurăm că acea cauză nu se va mai repeta.

Legat de prezentarea în cadrul multinaționalei, lucurile n-au mers atât de ușor. Inginerii, blocați de o chestiune managerială atât de simplă, nu au reușit să o aplice în cel mai bun mod la exercițiile în care au fost implicați.

De fapt, e o chestiune ce ține de cultura organizațională, care dacă nu este îmbrățișată de toată lumea, se implementează mai greu dacă este impusă de sus.

Totuși, mirarea noastră a venit din faptul că, deși avem exemple din industria japoneză, tehnica n-a convins. Ne-am lovit de acel: 

- Da, dar ei sunt japonezi, la noi nu merge.

Mai rău este că de multe ori nici nu se încearcă la noi. Și nu e vorba doar de această banală tehnică de management. Sunt multe altele, care sunt înțelese, și-au dovedit eficiența în zeci de ani, dar care tot nu sunt implementate.

Această rezistență la schimbare, în cele din urmă la inovare, blochează progresul. Și e mare în România, chiar și la multinaționale.

A nu se confunda cu 5 Ws

Who, What, When, Where, Why

Această tehnică este folosită cu precădere în investigațiile poliției și cele jurnalistice și mai puțin în management.

Concluzii

Tehnica celor „5 de ce” este centrată pe găsirea soluțiilor, și nu a vinovaților.

Procedurile greșesc, nu oamenii. Nu cădeți în capcana „eroare umană”.

Mergeți cu întrebările „5 de ce” mai departe, dacă este cazul.

9 din 10 greșeli sunt cauzate de procese, iar dacă acestea sunt greșite, ele vor învinge mereu chiar și oamenii buni.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De unde si pana unde 5 Ws "este folosită cu precădere în investigațiile poliției și cele jurnalistice și mai puțin în management."?..vreau sursa acestei aberatii.
    • Like 0
    • @ Andrugrasu Grasu
      https://en.wikipedia.org/wiki/Five_Ws
      Primul paragraf. The Five Ws, Five Ws and one H, 5W1H, or the Six Ws are questions whose answers are considered basic in information-gathering or problem-solving. They are often mentioned in journalism (cf. news style), research, and police investigations. Articolul Wikipedia nu menționează aplicarea în management.
      • Like 0
    • @ Andrugrasu Grasu
      https://en.wikipedia.org/wiki/Five_Ws
      Primul paragraf. The Five Ws, Five Ws and one H, 5W1H, or the Six Ws are questions whose answers are considered basic in information-gathering or problem-solving. They are often mentioned in journalism (cf. news style), research, and police investigations. Articolul Wikipedia nu menționează aplicarea în management.
      • Like 0
  • check icon
    Merge și la noi, nu numai la japonezi. Cu directorii potriviți, orice devine posibil.
    • Like 2
  • Ar mai fi si alte intrebari strategice...antimanipulare. :)
    • Like 1
  • check icon
    Da, interesant, mai ales că nu se axează pe „căutați persoana vinovată„ ci pe procese, sisteme,etc ce pot avea erori de concepție nu numai tehnic, ce conduc apoi la greșeli în cadrul muncii unor persoane.La noi se caută de regulă doar un„ țap ispășitor„ de către șefii ce țin de scaune, ce trebuie pedepsit generând doar stres suplimentar tuturor.
    • Like 3
  • Păi normal că la noi nu merge, ce noi suntem Japonezi? De ce să ne batem gura întrebând de 3-5-7 ori, când noi putem găsi soluția din prima? O fi o regulă la Toyota, dar ce mare marcă o fi și asta? La noi n-are valoare, voi suntem cu BMW, AUDI, d-astea...
    Cum așa, să cauți "posibile probleme"? Păi asta înseamnă să muncești de două ori. Nu e bine. Mai bine "văzând și făcând", cu rezultate românești, care sunt cele mai bune.
    • Like 4
    • @ Simona Ionesco
      Big, big like Simona Ionescu ! Ați surprins esențialul la marele fix !
      • Like 1
  • check icon
    Cred ca ar fi trebuit spus la curs...nu scriz intr-un ziar...
    Maine-poimanine vine sa scrie si unul care a invatat de curand Kaizen, sau 6 steps..
    Si altul care a facut McDoanlds Academy ...
    • Like 2
    • @
      raimond check icon
      Acel 5 e cam arbitrar, ce te faci daca nu reusesti sa ajungi decat la 3? Sau daca sunt mai multi te opresti la 5? Plus ca in lumea "reala" s-ar putea sa fie degeaba... In exemplul dat, se poate pune filtru de ulei? Poate e imposibil. Ce faci, schimbi ditamai robotul? Putin probabil. Asa ca dai inapoi vreo trei pasi si schimbi din cand in cand pompa. Abureli. Un inginer bun n-are nevoie de abureli de astea. Si vorba ta, daca am ajuns sa scriem articole de presa despre asta, e clar...
      • Like 0
    • @ raimond
      @Raimond...Exact ce spunea o doamnă mai sus. Chestii cu Audi, "beamve"... treburi d'astea. Noi suntem români, ce mama ma-sii ! Bravo inginere !
      • Like 1


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult