Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Activități de învățare care să fie memorabile”. Cu biscuiți sărați și cu cremă de ciocolată, Gabriela Deliu le simulează copiilor de clasa a VI-a cum arată scoarța Pământului și ce se întâmplă în cazul unui seism

„Profesorul trebuie, prin ceea ce face, să susțină formarea încrederii în sine a elevului: Poți să faci. Mintea ta poate face, tu ești un câștigător”, spune Gabriela Deliu. Profesor de Fizică la un colegiu național de Informatică din Brașov, invitata Podcastului de fapte bune, proiect susținut de Fundația Vodafone România, își dedică timpul și pasiunea pentru a-i împrieteni pe elevii săi de gimnaziu și de liceu cu una dintre cele mai „țepoase” materii: fizica.

Cu biscuiți sărați și cu cremă de ciocolată, Gabriela Deliu le simulează copiilor de clasa a VI-a cum arată scoarța Pământului și ce se întâmplă în cazul unui seism. În săptămâna de Școală Altfel, crema de ciocolată a fost mantaua, iar biscuiții – plăci tectonice, pentru ca cei mici să înțeleagă cum se deplasează plăcile tectonice una în raport cu cealaltă.

A fost un proiect care a avut la bază un curriculum de tip STEM, creat de cercetătorii de la Institutul de Fizică a Pământului, pentru profesorii de fizică din România: un curriculum pe seismologie, povestește profesor Gabriela Deliu la Podcastul de fapte bune: „A fost un moment dintr-o suită de activități gândite atent și performate pentru ca să ajung să obțin cu ei rezultatul pe care l-am dorit. La final, eu zic că l-am atins. Am ajuns acolo unde mi-am dorit, adică să înțeleagă de fapt care sunt cauzele ce duc la producerea unui seism, cum anume pot fi măsurate seismele și cum ne putem proteja. Totul însă gândit, repet, într-o suită de activități interesante, adaptate vârstei lor, care le-au plăcut foarte mult”.

Vă invităm să ascultați Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

De altfel, profesoara mărturisește că cea mai mare bucurie o simte atunci când copiii ies, la finalul unei lecții de fizică,„nu apăsați și nici ușurați că a mai trecut o oră, ci bucuroși că au petrecut cu sens timpul respectiv”. „Un profesor poate ieși din sala de clasă să vadă lucrul acesta: faptul că elevii pe care i-a avut în față timp de oră au petrecut cu sens timpul ăla împreună cu el”, spune invitata Podcastului.

Întrebată ce fel de Fizică le predă elevilor săi, Gabriela Deliu mărturisește că pe perioada în care se desfășoară Școala Altfel, cursurile sunt diferite, dar că disciplina pe care o predă nu înseamnă doar joacă: „N-aș vrea să rămâneți cu impresia că totul în predarea Fizicii poate să însemne numai să ne jucăm și că nu notăm niciodată nimic și că eu, ca profesor, nu stau niciodată întoarsă cu fața spre tablă să notez ceva sau că ei nu notează. Nu, nu așa stau lucrurile. Fizica este o disciplină care are o anumită rigoare și nu putem să facem abstracție de lucrul acesta. Ideea este însă să nu fi tot timpul întors la tablă, să nu ai din în activitățile pe care le derulezi cu ei numai expunerea tău ca profesor, ci să încerci în tot ceea ce faci să ai niște activități care să fie activități de învățare memorabile”.

Ea povestește ce impact inițial a avut asupra sa această expresie: „activități de învățare memorabile”, atunci când a auzit-o pentru prima dată: „Adică cum memorabile? Adică chiar trebuie în fiecare oră să construiesc niște activități extraordinare? Păi nu știu dacă pot să fac lucrul acesta. Memorabil aici nu cred că înseamnă neapărat extraordinar, ci memorabil înseamnă ceva ce aș putea ține minte. Ceva ce mă mișcă pe mine, copil, într-un anume fel.

O întrebare la care caut răspuns și profesorul îmi creează de fapt un context în care eu să mă lovesc de întrebarea respectivă, să mă confrunt cu ea, să încerc să răspund la ea.

O activitate practică în care eu să înțeleg cum sunt legate mărimile fizice între ele și în loc eu, profesor, să așez direct relația respectivă pe tablă, ca legătură între mărimile fizice, să-l ajut practic pe copil să ajungă prin îndrumare, ghidaj - sigur că da - să ajungă el la identificarea respectivei mărimi fizice.

Sigur, acum, dacă mă vor asculta profesori de Fizică, vor spune: Bine, dar asta nu-i posibil la toate nivelurile. E adevărat, ceea ce vă povestesc este posibil în mare parte în învățământul gimnazial. Acolo, Fizica este preponderent, și așa ar trebui să fie, preponderent experimentală. Acolo, copilul trebuie să ia contact cu fenomenul fizic. Acolo, copilul trebuie să aibă foarte, foarte multe activități practice, pentru ca apoi, în liceu, nivelul la care ne raportăm să fie unul superior, de conceptualizare, de teoretizare. Da, la liceu putem să mergem cu ceva mai puține activități practice, ca să avem timp și pentru teoretizări, dacă în gimnaziu am făcut aceste activități mult de tip experimental și investigative, bineînțeles.”

Gabriela Deliu le predă elevilor săi Fizica prin metoda investigației și crede că pentru un profesor este „foarte important să ofere copilui încredere”, încredere că poate să facă ceva, că mintea lui îl ajută, spune invitata Podcastului: „Să știți că prima oară când am lucrat experimental, prin investigație, făcusem cursul pe care îl furniza Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, una dintre cerințe, după ce am susținut cursul, a fost să aplicăm la clasă pe un modul investigația. Metoda investigației. Iar la final i-am întrebat pe copii: Hei, cum v-ați simțit în tot acest interval de timp în care am lucrat cumva altfel decât lucrasem până în momentul respectiv? Și mi-au răspuns: Nici n-am știut că suntem în stare să dăm noi singuri definiții, să construim noi singuri enunțuri. Cred că unul dintre ei spusese: Nici n-am știut că sunt așa de deștept. Apropo de lucrul acesta, profesorul cred că trebuie, el prin ceea ce face, să susțină cumva formarea acestei încrederi în sine a elevului că Poți, poți să faci. Mintea ta poate face, tu ești un câștigător. Mintea ta, dacă o pui la treabă, este în stare să îți dea răspunsuri.”

De ce își dorește un profesor român cu doctorat să mai învețe lucruri, de ce ar vrea să urmeze cursuri de formare, cine vine la catedra de Fizică, dar și care au fost experiențele memorabile de învățare pe care le-a trăit în copilărie profesoara de astăzi, Gabriela Deliu, dar și care este motivul pentru care a ales să predea Fizică în această țară, aflați ascultând Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Clasele V și VI fac parte încă din copilărie. Din clasa VII-a începe tăvălugul. Acolo nu mai merge cu biscuiți.
    • Like 0


Îți recomandăm

Pepenii lui George Mihai de la Avantaj Distribution (Slobozia Nouă), fermă partener Lidl

Îi produc George Mihai și echipa lui de 25 de angajați și 100 de zilieri de la Avantaj Distribution SRL, iar pepenii ajung pe mesele românilor, dar și slovacilor și polonezilor, prin intermediul parteneriatului cu Lidl. „Din primul profit, am plecat în vacanță în Grecia”, își amintește antreprenorul de 47 de ani, pe care Republica l-a vizitat și anul trecut. Spune că nu îi place munca de birou și ar sta toată ziua în aer liber, alături de bogăția lui, dacă ar putea.

Citește mai mult

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult

familie fericita

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Alex Livadaru

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Citește mai mult