Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Activități de învățare care să fie memorabile”. Cu biscuiți sărați și cu cremă de ciocolată, Gabriela Deliu le simulează copiilor de clasa a VI-a cum arată scoarța Pământului și ce se întâmplă în cazul unui seism

„Profesorul trebuie, prin ceea ce face, să susțină formarea încrederii în sine a elevului: Poți să faci. Mintea ta poate face, tu ești un câștigător”, spune Gabriela Deliu. Profesor de Fizică la un colegiu național de Informatică din Brașov, invitata Podcastului de fapte bune, proiect susținut de Fundația Vodafone România, își dedică timpul și pasiunea pentru a-i împrieteni pe elevii săi de gimnaziu și de liceu cu una dintre cele mai „țepoase” materii: fizica.

Cu biscuiți sărați și cu cremă de ciocolată, Gabriela Deliu le simulează copiilor de clasa a VI-a cum arată scoarța Pământului și ce se întâmplă în cazul unui seism. În săptămâna de Școală Altfel, crema de ciocolată a fost mantaua, iar biscuiții – plăci tectonice, pentru ca cei mici să înțeleagă cum se deplasează plăcile tectonice una în raport cu cealaltă.

A fost un proiect care a avut la bază un curriculum de tip STEM, creat de cercetătorii de la Institutul de Fizică a Pământului, pentru profesorii de fizică din România: un curriculum pe seismologie, povestește profesor Gabriela Deliu la Podcastul de fapte bune: „A fost un moment dintr-o suită de activități gândite atent și performate pentru ca să ajung să obțin cu ei rezultatul pe care l-am dorit. La final, eu zic că l-am atins. Am ajuns acolo unde mi-am dorit, adică să înțeleagă de fapt care sunt cauzele ce duc la producerea unui seism, cum anume pot fi măsurate seismele și cum ne putem proteja. Totul însă gândit, repet, într-o suită de activități interesante, adaptate vârstei lor, care le-au plăcut foarte mult”.

Vă invităm să ascultați Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

De altfel, profesoara mărturisește că cea mai mare bucurie o simte atunci când copiii ies, la finalul unei lecții de fizică,„nu apăsați și nici ușurați că a mai trecut o oră, ci bucuroși că au petrecut cu sens timpul respectiv”. „Un profesor poate ieși din sala de clasă să vadă lucrul acesta: faptul că elevii pe care i-a avut în față timp de oră au petrecut cu sens timpul ăla împreună cu el”, spune invitata Podcastului.

Întrebată ce fel de Fizică le predă elevilor săi, Gabriela Deliu mărturisește că pe perioada în care se desfășoară Școala Altfel, cursurile sunt diferite, dar că disciplina pe care o predă nu înseamnă doar joacă: „N-aș vrea să rămâneți cu impresia că totul în predarea Fizicii poate să însemne numai să ne jucăm și că nu notăm niciodată nimic și că eu, ca profesor, nu stau niciodată întoarsă cu fața spre tablă să notez ceva sau că ei nu notează. Nu, nu așa stau lucrurile. Fizica este o disciplină care are o anumită rigoare și nu putem să facem abstracție de lucrul acesta. Ideea este însă să nu fi tot timpul întors la tablă, să nu ai din în activitățile pe care le derulezi cu ei numai expunerea tău ca profesor, ci să încerci în tot ceea ce faci să ai niște activități care să fie activități de învățare memorabile”.

Ea povestește ce impact inițial a avut asupra sa această expresie: „activități de învățare memorabile”, atunci când a auzit-o pentru prima dată: „Adică cum memorabile? Adică chiar trebuie în fiecare oră să construiesc niște activități extraordinare? Păi nu știu dacă pot să fac lucrul acesta. Memorabil aici nu cred că înseamnă neapărat extraordinar, ci memorabil înseamnă ceva ce aș putea ține minte. Ceva ce mă mișcă pe mine, copil, într-un anume fel.

O întrebare la care caut răspuns și profesorul îmi creează de fapt un context în care eu să mă lovesc de întrebarea respectivă, să mă confrunt cu ea, să încerc să răspund la ea.

O activitate practică în care eu să înțeleg cum sunt legate mărimile fizice între ele și în loc eu, profesor, să așez direct relația respectivă pe tablă, ca legătură între mărimile fizice, să-l ajut practic pe copil să ajungă prin îndrumare, ghidaj - sigur că da - să ajungă el la identificarea respectivei mărimi fizice.

Sigur, acum, dacă mă vor asculta profesori de Fizică, vor spune: Bine, dar asta nu-i posibil la toate nivelurile. E adevărat, ceea ce vă povestesc este posibil în mare parte în învățământul gimnazial. Acolo, Fizica este preponderent, și așa ar trebui să fie, preponderent experimentală. Acolo, copilul trebuie să ia contact cu fenomenul fizic. Acolo, copilul trebuie să aibă foarte, foarte multe activități practice, pentru ca apoi, în liceu, nivelul la care ne raportăm să fie unul superior, de conceptualizare, de teoretizare. Da, la liceu putem să mergem cu ceva mai puține activități practice, ca să avem timp și pentru teoretizări, dacă în gimnaziu am făcut aceste activități mult de tip experimental și investigative, bineînțeles.”

Gabriela Deliu le predă elevilor săi Fizica prin metoda investigației și crede că pentru un profesor este „foarte important să ofere copilui încredere”, încredere că poate să facă ceva, că mintea lui îl ajută, spune invitata Podcastului: „Să știți că prima oară când am lucrat experimental, prin investigație, făcusem cursul pe care îl furniza Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, una dintre cerințe, după ce am susținut cursul, a fost să aplicăm la clasă pe un modul investigația. Metoda investigației. Iar la final i-am întrebat pe copii: Hei, cum v-ați simțit în tot acest interval de timp în care am lucrat cumva altfel decât lucrasem până în momentul respectiv? Și mi-au răspuns: Nici n-am știut că suntem în stare să dăm noi singuri definiții, să construim noi singuri enunțuri. Cred că unul dintre ei spusese: Nici n-am știut că sunt așa de deștept. Apropo de lucrul acesta, profesorul cred că trebuie, el prin ceea ce face, să susțină cumva formarea acestei încrederi în sine a elevului că Poți, poți să faci. Mintea ta poate face, tu ești un câștigător. Mintea ta, dacă o pui la treabă, este în stare să îți dea răspunsuri.”

De ce își dorește un profesor român cu doctorat să mai învețe lucruri, de ce ar vrea să urmeze cursuri de formare, cine vine la catedra de Fizică, dar și care au fost experiențele memorabile de învățare pe care le-a trăit în copilărie profesoara de astăzi, Gabriela Deliu, dar și care este motivul pentru care a ales să predea Fizică în această țară, aflați ascultând Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Clasele V și VI fac parte încă din copilărie. Din clasa VII-a începe tăvălugul. Acolo nu mai merge cu biscuiți.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult