„Agenții schimbării” din România: ceva fundamental s-a modificat în ultimii ani în această țară

Foto: Alberto Groșescu

De câțiva ani buni de zile, lucrez cot la cot cu ei. Cu agenții. Agenții schimbării. În engleză îi denumim changemakers. În română alt termen mai bun decât agent al schimbării nu am găsit. Cine privește de departe România, îi vede mai ales liderii politici. Un spectacol al deșertăciunii și golului. Iarba însă crește. Acolo jos, la rădăcini, românii încep să nu mai iubească Miorița. Fatalismul și colectivismul, mentalitea lui „nu se poate” sunt tot mai des înlocuite cu un alt fel de comportament și o alt fel de atitudine. O atitudine deschisă spre schimbare, deschisă spre nou, spre colaborare, spre lucru în echipă și spre empatie față de cei din jurul nostru. 

Românii renunță încet-încet la arhetipuri cărate de-a lungul atâtor generații. Protestele acelea – le mai țineți minte, nu? – care au scos în stradă sute de mii de oameni, au dărâmat guverne și au ținut tendințe dictatoriale în frâu, nu au fost decât simptomul unei schimbări mai ample, mult mai semnificative și de durată care are loc în societatea noastră. Schimbarea care devine inevitabilă. Schimbarea de mentalitate. Ca reprezentant al biroului din România a celei mai mari rețele globale de inovatori sociali, Ashoka, parcă e în fișa postului să am un astfel de discurs, nu?

Ei bine, eram sigură, cifrele probează ceea ce doar intuiam.

În perioada 7-13 noiembrie 2018 Reveal Marketing Research a derulat pentru Ashoka România un studiu sociologic reprezentativ la nivel național întrebând românii dacă și cum schimbă societatea în care trăiesc. 

9 din 10 români cred că schimbarea începe cu noi. Doar 17% cred că ea începe cu bisericile sau cu politicienii. Românii și-au pierdut încrederea în capacitatea școlii de a educa cetățeni care să devină agenți ai schimbării. 

Mult mai importante sunt autoeducația, educația primită acasă și contextul social al momentului care ne împinge să nu mai stăm în banca noastră. Tinerii sunt un segment aparte: o generație bine informată, dornică de implicare socială dar și cu mult mai atentă la nevoile curente ale societății.

Trei sferturi dintre români se consideră, la nivel de gândire, agenți ai schimbării. Dacă este însă să își evalueze impactul acțiunilor lor, numai o treime declară că reușesc să schimbe în bine societatea în care trăiesc. Aici este cea mai mare ruptură în societatea noastră și totodată cea mai mare oportunitate. Dacă vei pune în mâinile acestor oameni uneltele de acțiune, mental ei sunt deja acolo. Și vor acționa. Se naște astfel în societate un amplu culoar de atac. Câștigători ai jocului vor fi organizațiile non-guvernamentale și mai ales partidele politice care vor înțelege setea românilor de a contribui la schimbarea pe care și-o doresc în societate, trecând de la pasivitate la acțiune. Și cei care le vor oferi, accesibil, canalele și mijloacele să contribuie.

Indiferent cat de brează ar ajunge să fie clasa politică din România, nu va fi suficient să avem o țară așa cum ne-o dorim. Schimbarea de sus în jos este insuficientă. Dacă societatea le respinge, cele mai bune legi vor fi călcate în picioare. Pentru a fi durabilă, schimbarea trebuie să vină mai ales de jos în sus. Efectul menghină - și de sus în jos, și de jos în sus. Vestea bună: societatea s-a schimbat mai repede decât ne închipuiam. Jocul s-a schimbat. Reset.