Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Agenții schimbării” din România: ceva fundamental s-a modificat în ultimii ani în această țară

copil la proteste

Foto: Alberto Groșescu

De câțiva ani buni de zile, lucrez cot la cot cu ei. Cu agenții. Agenții schimbării. În engleză îi denumim changemakers. În română alt termen mai bun decât agent al schimbării nu am găsit. Cine privește de departe România, îi vede mai ales liderii politici. Un spectacol al deșertăciunii și golului. Iarba însă crește. Acolo jos, la rădăcini, românii încep să nu mai iubească Miorița. Fatalismul și colectivismul, mentalitea lui „nu se poate” sunt tot mai des înlocuite cu un alt fel de comportament și o alt fel de atitudine. O atitudine deschisă spre schimbare, deschisă spre nou, spre colaborare, spre lucru în echipă și spre empatie față de cei din jurul nostru. 

Românii renunță încet-încet la arhetipuri cărate de-a lungul atâtor generații. Protestele acelea – le mai țineți minte, nu? – care au scos în stradă sute de mii de oameni, au dărâmat guverne și au ținut tendințe dictatoriale în frâu, nu au fost decât simptomul unei schimbări mai ample, mult mai semnificative și de durată care are loc în societatea noastră. Schimbarea care devine inevitabilă. Schimbarea de mentalitate. Ca reprezentant al biroului din România a celei mai mari rețele globale de inovatori sociali, Ashoka, parcă e în fișa postului să am un astfel de discurs, nu?

Ei bine, eram sigură, cifrele probează ceea ce doar intuiam.

În perioada 7-13 noiembrie 2018 Reveal Marketing Research a derulat pentru Ashoka România un studiu sociologic reprezentativ la nivel național întrebând românii dacă și cum schimbă societatea în care trăiesc. 

9 din 10 români cred că schimbarea începe cu noi. Doar 17% cred că ea începe cu bisericile sau cu politicienii. Românii și-au pierdut încrederea în capacitatea școlii de a educa cetățeni care să devină agenți ai schimbării. 

Mult mai importante sunt autoeducația, educația primită acasă și contextul social al momentului care ne împinge să nu mai stăm în banca noastră. Tinerii sunt un segment aparte: o generație bine informată, dornică de implicare socială dar și cu mult mai atentă la nevoile curente ale societății.

Trei sferturi dintre români se consideră, la nivel de gândire, agenți ai schimbării. Dacă este însă să își evalueze impactul acțiunilor lor, numai o treime declară că reușesc să schimbe în bine societatea în care trăiesc. Aici este cea mai mare ruptură în societatea noastră și totodată cea mai mare oportunitate. Dacă vei pune în mâinile acestor oameni uneltele de acțiune, mental ei sunt deja acolo. Și vor acționa. Se naște astfel în societate un amplu culoar de atac. Câștigători ai jocului vor fi organizațiile non-guvernamentale și mai ales partidele politice care vor înțelege setea românilor de a contribui la schimbarea pe care și-o doresc în societate, trecând de la pasivitate la acțiune. Și cei care le vor oferi, accesibil, canalele și mijloacele să contribuie.

Indiferent cat de brează ar ajunge să fie clasa politică din România, nu va fi suficient să avem o țară așa cum ne-o dorim. Schimbarea de sus în jos este insuficientă. Dacă societatea le respinge, cele mai bune legi vor fi călcate în picioare. Pentru a fi durabilă, schimbarea trebuie să vină mai ales de jos în sus. Efectul menghină - și de sus în jos, și de jos în sus. Vestea bună: societatea s-a schimbat mai repede decât ne închipuiam. Jocul s-a schimbat. Reset.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Fix ce observ şi eu, tot mai evident în ultimii ani, noile generaţii au evadat din arhetipul milenar al vlahului, ăla din Herodot, Filimon Sârbu, Duiliu Zamfirescu, I.l. Caragiale, cântecele Adei Milea şi Daniel Iancu, nu mai vor să fie nici cei mai viteji şi mai drepţi, nici DinPăturici, TănaseScatii, nici Mitici, nici Absurdistani ori Fraierii, adio Miorizda şi Povestea Prostiei Omeneşti, nu-i mai poţi goni din ţară, din ce în ce mai mulţi se întorc de la studii şi fac ceva excepţional de concret, cei de la Code4Romania sunt doar un exemplu...
    • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult