- „Ar trebui să educăm generațiile noi, tinere, pornind de la 30 de ani, și să le spunem care sunt factorii de risc care pot duce la o îmbătrânire accelerată și care sunt tehnologiile, metodele prin care își pot îmbunătăți starea de sănătate, astfel încât să o aibă cât mai satisfăcătoare până la 80-90 de ani.”
- „Dincolo de vârsta biologică, există vârsta epigenetică și aceasta poate fi calculată. Cercetarea este foarte avansată în afara României, în ceea ce privește epigenetica, genomul, partea de urmărire, de depistare a factorilor care ar putea duce la o îmbătrânire accelerată. Vârsta epigenetică este vârsta biologică a fiecărei celule, a fiecărui țesut, organ şi este un lucru foarte, foarte important.”
- „Îmbătrânirea populației este, din păcate, mai accelerată în România decât în alte ţări. Vârsta biologică depășește cu mult vârsta cronologică şi din cauza morbidităţii mari întâlnite. În aproape 40 de ani de experiență, nu cred că am avut mai mult de două-trei situații, în care am fost uimită de cât de tinere păreau niște persoane.”
- „În afară de educație, este nevoie de resurse medicale pentru susținerea stării de sănătate. Îmbătrânirea demografică este o certitudine în viitor și se știe că 50% dintre serviciile de sănătate sunt deja oferite persoanelor peste 65 de ani. Vă dați seama ce o să fie când procentul populaţiei îmbătrânite va fi şi mai mare?”
- Cum putem încetini ritmul îmbătrânirii? „În primul rând consider că somnul trebuie să fie o prioritate, prioritizarea somnului este obligatorie. Trebuie să dormim cel puțin 7 ore în fiecare noapte”.
Interviul pe larg:
Astăzi oamenii trăiesc mai mult, dar acest lucru vine la pachet și cu o serie de provocări. Cum pot fi acestea gestionate?
Speranța de viață a crescut în toate țările, cu diferențe mici între bărbați și femei. Chiar în România s-a înregistrat cazul unei femei care a trăit 120 de ani, iar în condițiile medicinei moderne avem șansa acum să atingem și vârsta de 130 de ani. Acestea ar fi cazurile fericite, în rest speranța medie de viață a populației este, la nivelul Uniunii Europene, de 80 de ani. O durată de viață cât mai lungă - echivalentul cu “a fi longeviv” este o dorință a fiecăruia dintre noi și dintotdeauna au existat analize, studii asupra longevității care au urmărit să descopere metode de extindere a vieții dincolo de duratele normale întâlnite. Sigur că ne dorim ca durata de viață să fie mai mare dar, ca în orice domeniu, calitatea contează mai mult decât cantitatea. Adică, viața longevivă să fie cât mai sănătoasă și activă!
Este nevoie de educarea populației, pentru a înțelege importanța acțiunilor de prevenție care duc la creșterea calității vieții. Trebuie, de fapt, să ne gestionăm longevitatea, fiecare dintre noi, în așa fel încât anii să nu fie doar mulți, ci și frumoși. Exact cum spunea și Ana Aslan, trebuie să adăugăm nu doar ani vieții, ci viață anilor. Puțini oameni conștientizează că trebuie să aibă grijă de calitatea vieții lor. Consider că și peste 80 de ani, sau chiar 90 de ani, putem avea o viață foarte bună, durata de viață poate fi îmbunătățită, dacă conștientizăm acest lucru cât mai precoce. Generațiile actuale de vârstnici sigur că au o altă educație, o altă mentalitate și au trăit într-o altă perioadă, în care nu au fost cunoscute lucrurile acestea. Nici la nivel medical nu erau evaluate. Nu exista, cel puțin pentru România, noțiunea de anti-aging, nici pomeneală. Vorbesc de vârstnicii actuali. Ar trebui să educăm generațiile noi, pornind de la 30 de ani, și să le spunem care sunt factorii de risc care pot duce la o îmbătrânire accelerată și care sunt tehnologiile, metodele prin care își pot îmbunătăți starea de sănătate, astfel încât să o aibă cât mai satisfăcătoare până la 80-90 de ani.
Spunem deseori, mai în glumă mai în serios, că vârsta de 40 de ani este noua vârstă de 30 de ani, vârsta de 50 de ani noua vârstă de 40 și așa mai departe. Cât adevăr există, din perspectiva dvs. de medic, în această zicere?
Vârsta biologică nu este întotdeauna egală cu vârsta cronologică. Tendința noastră a tuturor, este să avem o vârstă biologică cât mai mică, adică să fim cât mai tineri față de ceea ce scrie în cartea noastră de identitate. Dincolo de vârsta biologică, există vârsta epigenetică și aceasta poate fi calculată. Cercetarea este foarte avansată în afara României, în ceea ce privește epigenetica, genomul, partea de urmărire, de depistare a factorilor care ar putea duce la o îmbătrânire accelerată.
Vârsta epigenetică este vârsta biologică a fiecărei celule, a fiecărui țesut, organ si este un lucru foarte, foarte important. Mai mult decât atât s-au mai definit și alte vârste.
Vârsta psihologică este vârsta pe care o resimțim. Mai ales doamnele nu-și simt vârsta cronologică și fac diverse acte de curaj prin gospodărie și suferă fel de fel de accidente casnice care duc la patologii acute, apoi cronice și așa începe să se deterioreze starea de sănătate. Trebuie să prevenim orice accident pe care îl putem preveni. Este în obligația noastră individuală, iar dacă avem și niște factori de risc moșteniți, cu atât mai mult trebuie să să luăm măsuri și să ne instruim, să verificăm, să ne evaluăm. În afară de vârsta psihologică, să știți că mai există vârsta nutrițională sau metabolică. Aceasta este iarăși foarte importantă, pentru că urmărește cantitatea de apă, de grăsime și musculatura organismului - se știe că la vârstnici o mare meteahnă este deshidratarea. O altă mare meteahnă este sarcopenia, adică scăderea cantității și calității fibrelor musculare. Dacă ne cunoaștem vârsta metabolică putem să luăm măsuri, dar dacă acest lucru se întâmplă prea târziu, nu este bine. Astfel de lucruri trebuie evaluate mult mai devreme, pe la 30-40 de ani. Ca medic, vârsta vaselor de sânge mi se pare una dintre cele mai importante evaluări. Aceasta arată rezistența, elasticitatea arterelor, a pereților arteriali, pentru că se știe că ateroscleroza este boala cea mai frecventă legată de îmbătrânire. Și cu cât această vârstă este mai agravată, cu atât îmbătrânirea este mai accelerată.
Evaluarea profilului lipidic (colesterol total si tipurile lui, trigliceridele, lipidele), face parte din evaluarea factorilor de risc cardiovasculari și care, împreună cu evaluarea vârstei vaselor de sânge, consider că reprezintă un prim pas de evaluare anti-aging.
Cum putem obține aceste date despre corpul nostru și ce facem după aceea cu ele?
Medicul geriatru se ocupă de partea de evaluare a vârstei biologice, face o anamneză foarte, foarte amănunțită în ceea ce privește ereditatea, antecedentele, atât personale cât și cele familiale și în funcție de acestea recomandă investigații integrate. Medicina integrată este foarte importantă pentru că abordează individul holistic, în ansamblu, - fiind necesare investigații și din punct de vedere endocrinologic, cardiovascular, al nutriției ș.a.m.d. Cu aceste prime informații ne întoarcem la medicul geriatru, așa cum este gândit fluxul in centrul anti-aging, iar medicul formulează un raport final legat de ritmul de îmbătrânire, care poate să fie mai bun sau mai puțin bun. Se fac recomandări în funcție de rezultate - în afară de recomandările care țin exclusiv de partea non-farmacologică, stil de viață, nutriție, ș.a.m.d. pot veni în ajutorul acestei terapii anti-aging și suplimentele, care sunt destule și pe piața din România.
Din punct de vedere al ritmului de îmbătrânire, cum stau românii în comparație cu occidentalii? La o primă vedere e izbitoare diferența dintre starea precară de sănătate și lipsa de speranță a vârstnicilor de la noi și imaginea vest-europenilor care se plimbă la vârste înaintate prin lume și se bucură de viață.
Sunt de acord, în toate statisticile europene, din punct de vedere medical, România este pe pe primele locuri la morbiditate, iar morbiditatea reprezintă un factor de risc al îmbătrânirii. Orice boală cronică poate să agraveze procesul de îmbătrânire, iar noi conducem topurile la bolile cardiovasculare, la cancer. În concluzie, îmbătrânirea populației, din păcate, este mai accelerată în România decât în alte tari. Vârsta biologică depășește cu mult vârsta cronologică şi din cauza morbidităţii mari întâlnite. În aproape 40 de ani de experiență, nu cred că am avut mai mult de două-trei situații în care am fost uimită de cât de tinere păreau niște persoane. Am întrebat o doamnă în cabinet, uimită fiind de ce bine arată la o vârstă înaintată, cum a reușit. Mi-a răspuns că s-a iubit pe sine toată viața. Este o lecție foarte bună, dacă am putea s-o înțelegem la timpul potrivit, să ne gestionam singuri viața, sănătatea și longevitatea.
Mai greu să faci asta într-o țară în care e atât de răspândită cultura sacrificiului, în care oamenii nu sunt învățați să aibă grijă de ei…
Trebuie să avem grijă de noi, dar și unul de altul, în sensul de civism. Noi aici să știți că pierdem extraordinar de mult. România nu prea are civism. Nu ne respectăm suficient unii pe alţii. Dacă nu ne respectăm pe noi înșine, nu putem să-i respectăm nici pe ceilalți.
Cum putem să ne păstrăm sănătatea fizică și să ne menținem intelectul viu până la vârste cât mai înaintate?
Sunt câțiva pași importanți de știut și aplicat, iar cuvântul cheie este echilibrul în tot ceea ce faci. În primul rând, consider că somnul trebuie să fie o prioritate, prioritizarea somnului este obligatorie. Trebuie să dormim cel puțin 7 ore în fiecare noapte, pentru că altfel se strică ritmul circadian, iar acesta este foarte, foarte important pentru o stare bună de sănătate. Al doilea obicei sănătos este mersul pe jos zilnic pentru că e benefic pentru sistemul imunitar, pentru articulații. Nu alergatul pe bitum, pentru că poți să îți distrugi gleznele, genunchii. Dacă ai putea alerga pe iarbă, pe pământ e una, dar dacă n-ai cum și vrei să alergi doar ca să faci cardio, mai bine te duci în sală și mergi pe bandă. Așadar, mersul zilnic și regulat ne face foarte bine, pedometrele mi se par o invenție excepțională pentru că mobilizează chiar și pe persoanele peste 65-70 de ani - se uită la ele și se laudă: ia te uită cât am mers!
Cititul zilnic cel puțin 30 de minute este obligatoriu, dar obligatoriu. Din păcate, generațiile vârstnice nu prea mai citesc. Dacă citești o carte polițistă e foarte bine, pentru că urmărești personajele și faci muncă de detectiv, adică faci un pas în plus față de citit, intervii în acțiune și-ți folosești neuronii și mai ales sinapsele. Noi asta vrem - să citim, ca să ne folosim sinapsele neuronale.
Partea de plimbare în natură este esențială, nu este suficient să ne plimbăm doar prin oraș, din când în când trebuie să mai ieșim măcar în parc. Eu ieri, de exemplu, am fost în Herăstrău și am stat o jumătate de oră pe malul lacului. Nu trebuie să alocăm foarte mult timp unor acțiuni, dar trebuie ca acestea să fie regulate, să intre într-un program al nostru, al fiecăruia. Petrecerea timpului în natură e foarte importantă pentru că în primul rând te destresează. Mai mult, eu consider că starea de sănătate individuală, dacă nu este într-un ecosistem, nu este suficientă. Sunt pentru acest nou concept de ecosanogeneză - sănătate ta individuală, într-o sănătate a mediului. Acesta este viitorul planetei, dacă am trăi trăi într-o ecosanogeneză, ar fi extraordinar. Dar noi ne căutăm viitorul pe Marte…
O altă practică pe care o recomand este meditația, meditația este un fel de a spune, e de fapt vorba despre cum să stăm singuri cu gândurile noastre.
Un alt punct important este alimentația, care la noi, românii, este o problemă. Ar trebui să mâncăm mai puțină carne și mai multe legume. E adevărat că eu cred că asta este în genomul poporului român, pentru că am trăit într-o zonă temperat-continentală, cu ierni aspre, în care aveai nevoie să consumi grăsime. Acum s-a mai schimbat clima și ar trebui să ne schimbăm și noi tipul de alimentație, să trecem mai mult spre legume, pe o dietă mai de tip mediteranean. Încă ceva, ar trebui să mâncăm în cantități mai reduse. Nu trebuie să mănânci mult, trebuie să mănânci puțin și bun - nutrienți de bună calitate, grăsimi nesaturate, proteine de bună calitate și legume și fructe din belșug. Consider că oul este cel mai complex aliment pe care omul îl poate mânca și trebuie să facă parte din alimentația săptămânală a persoanelor mature și tinere, de copii nu mai zic.
Un alt aspect este hidratarea, este esențială pentru organism. Odată cu îmbătrânirea ne deshidratăm și celulele sunt mai puțin compuse din apă. Și atunci vârstnicii trebuie să aibă grijă se se hidrateze, să aibă un aport suficient de lichide. Atenție, nu de alcool, trebuie redus consumul de alcool. Alcoolul este nociv nu numai pentru ficat și pentru sistemul cardiovascular. Stresul nu numai că nu este ameliorat de alcool, din contra, consumul de alcool poate să ducă la un stres și mai mare. O cantitate mare de alcool nu reduce insomnia, ci din contră, poate să dea tulburări de somn ș.a.m.d. Consumul de alcoolul este o meteahnă care se poate transforma într-o boală. Și vreau să vă spun că sunt destui bătrâni, din păcate, mai ales bărbați vârstnici, care au devenit văduvi și care își îneacă în alcool supărarea. Bărbații, dacă au și un anumit anturaj, pot deveni alcoolici chiar la vârste înaintate, ceea ce e foarte grav.
Sunt total împotriva fumatului. Fumatul mi se pare cea mai periculoasă acțiune asupra corpului tău. Nu pot să vă spun cum arată plămânii unui fumător în comparație cu cei ai unui nefumător. Sunt multe studii cu privire la fumat și la patologiile între ale căror factori de risc se flă fumatul, deci renunțarea la fumat este necesară.
Partea de socializare, de comunicare este iarăși este foarte, foarte importantă. Conexiunea socială cu grupurile de prieteni sau cu familia ne ajută în mare măsură să ne stimulăm starea de spirit. Apelarea celor cu care nu ai mai vorbit este o metodă care te pune să gândești altfel decât zi de zi, să faci un nou tip de comunicare. Și tot legat de chestiunea aceasta, e bine să-ți găsești hobby-uri noi, noi preocupări. Sudoku, rebus, chiar și seriale preferate. Grădinăritul este foarte util, dar dacă nu ai casă la curte, unde să te duci să grădinărești? În grădina botanică am remarcat grupuri de elevi veniți cu profesorii, care făceau voluntariat, făceau curățenie. Dacă ar fi organizații non-guvernamentale care ar face tipul ăsta de voluntariat și cu persoane mai în vârstă ar fi o binefacere.
Iar tinerii care vor să fie longevivi trebuie să aibă diferite hobby-uri care să-i atragă. Astronomia, cluburile de lectură, ecologismul, sportul ar fi foarte interesante și pentru vârstnici, și pentru cei mai tineri.
O altă problemă care este mai actuală este faptul că până și persoanele de peste 65 de ani stau foarte mult pe telefon. Vă dați seama ce ne așteaptă într-o eră în care device-urile electronice ne acaparează viața? Dacă o să fim tot timpul numai cu ele în mână, adio, natură, adio, voluntariat sau ecologie. Detoxifierea digitală este un lucru foarte important.
Creșterea speranței de viață duce la o serie de provocări demografice cu care omenirea nu s-a mai confruntat până acum. Acest lucru este valabil cu atât mai mult în România, unde atâția tineri au plecat peste graniță. Ce măsuri ar trebui luate la nivel de sistem pentru a evita o criză de proporții?
Când vorbim despre îmbătrânire demografică, trebuie să conștientizăm că, din punct de vedere politic, guvernanții au o mare responsabilitate pentru menținerea stării de sănătate a populației pe care o guvernează. În afară de educație, este nevoie de resurse medicale pentru susținerea stării de sănătate. Îmbătrânirea demografică este o certitudine în viitor și se știe că 50% dintre serviciile de sănătate sunt deja oferite persoanelor peste 65 de ani. Vă dați seama ce o să fie când va fi si mai îmbătrânită populația? Înseamnă că foarte multe servicii de sănătate vor fi grevate de patologiile cronice care parazitează îmbătrânirea.
Uniunea Europeană a avut o inițiativă foarte importantă încă din 2021, în care a propus niște angajamente pentru protejarea stării de sănătate a vârstnicilor și aceste propuneri sunt pe patru categorii juridice. Trebuie în primul rând să avem o legislație europeană care să poată fi utilizată în acest sens. În al doilea rând, fiecare stat trebuie să aibă buget alocat pentru tehnologii de longevitate sănătoasă. Un alt nivel de reglementare este legat de partea de studii clinice, trial-uri pe pacienți vârstnici. Din păcate, trial-urile actuale, în orice studiu, îi cam evită pe bătrâni, dar acum trebuie să-i introducă și pe ei. De ce? Pentru că populația îmbătrânește și trebuie să fim pregătiți cu studii clinice de cercetare științifică pentru orice fel de tratament, în orice afecțiune, asta e obligatoriu. Iar la nivel instituțional chiar s-au gândit să înființeze un institut european pentru cercetare în domeniul longevității. Noi îl avem deja, Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie, trebuie să facem ceilalți pași.
Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Putem gândi și cu propria noastră minte, nu trebuie să vină un așa-zis formator de opinie care să ne spună ce și cum. În ceea ce privește experții, adică oameni, cu doctorate, adânc documentați pe un domeniu, o nișă, da, ei vor fi întotdeauna bineveniți.