Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De doi ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu! La doi ani de Republica, îți mulțumim că ne ești alături!

Profesorul care a comparat examenele pe care le dădeau bunicii noștri la matematică cu Evaluarea Națională: Trebuie schimbat din rădăcini modul de predare

Sorin Borodi

An după an, profesorul de matematică Sorin Borodi, de la Colegiul Național „Papiu Ilarian” din Dej primea de la părinți aceeași întrebare: Domn` profesor, ce părere aveți despre subiectele din acest an? S-a dat greu sau ușor?

„Mă simțeam ca un diletant. Subiectele au fost grele sau ușoare în funcție de ce criteriu? Probabil că dacă ai fi întrebat mai mulți profesorii, 50% dintre ei ar fi spus că au fost mai grele, 50% că au fost mai ușoare. În urmă cu trei ani, s-a produs un declic”, își amintește Borodi. Atunci s-a decis să strângă toate subiectele de la examenele de intrare la liceu - fie că se numeau de admitere, Capacitate sau Evaluare Națională, care s-au dat de-a lungul timpului în România, să le evalueze cât mai obiectiv să să le noteze în funcție de gradul de dificultate. Însă misiunea s-a dovedit a fi una complicată. 

„Sursele sunt foarte diverse sunt cel puțin patru sau cinci. Eu eram în posesia unora, nu foarte multe. Pe altele le-am găsit prin numerele vechi din Gazeta Matematică, iar unele mi-au fost trimise de profesori, în general profesori în vârstă, care le mai aveau încă. Nu era un loc în care să fie toate adunate, nu există o bază de date națională care să fie adusă la zi”, spune profesorul. Această muncă de strângere a subiectelor a durat o vară întreagă. În urma ei a reușit să găsească subiectele de la admiterea la un liceu militar date în 1933, dar și marea majoritate a subiectelor date din 1954 până în 2017. Îl întreb despre subiectele din anul în care a dat el admiterea la liceu. 1980. În mod ironic, deocamdată lipsește. 

Evaluarea Națională 2017. Subiecte de 4,11 la matematică

După ce a făcut rost de subiecte, Borodi a început să stabilească criterii de notare unitară a dificultății pentru fiecare subpunct. A cerut apoi opinia altor profesori de matematică. Sistemul său de notare a fost confirmat, în cea mai mare parte, și de ceilalți profesori de matematică cu care s-a sfătuit. O opinie dată la prima vedere asupra dificultății poate să fie înșelătoare, crede profesorul: „De obicei, dacă ai doi itemi ușori unul după altul, ai tendința să crezi că tot subiectul a fost ușor și să nu fie deloc așa”. El acordă o notă fiecărui subpunct în parte, apoi face media notelor.

„Am vrut să pun un etalon la expresia de simplu sau complicat. Am zis: Cât de complicat? Să luăm o ecuație: x+4=10. Îi dau unu coeficientul de dificultate și dacă a fost în 1950, și dacă a fost în 2000. Următoarea ca grad de dificultate primește 2. Și tot așa până la 10”, spune Borodi, specialist în didactica matematicii. În subiectele date înainte de Revoluție la examenul de admitere la liceu, întâlneai și subiecte de 10, de olimpiadă, iar media generală pe examen era între 8 și 9. După Revoluție, numărul subpunctelor a început să crească, iar dificultatea să scadă dramatic. Borodi a notat-o în acest an cu 4,11. Un minim istoric. 

O șablonizare periculoasă de la an la an

„În afară de gradul de dificultate în sine, această cercetare arată cum au evoluat învățământul, conținuturile și pretențiile unui examen”, spune Borodi. Nu doar că subiectele sunt mult mai ușoare, dar ele respectă același șablon în fiecare an. Un șablon care, spune profesorul, îi descurajează pe copii să învețe și să gândească. 

„Există un grad extraordinar de mare de predictibilitatea a subiectelor de la an la an, e o șablonizare. Se știe clar la ce subpunct va fi o expresie, la care este o problemă care să se rezolve prin ecuație. Sunt foarte previzibile, dacă iei evaluările naționale din 2013 în clasă, știi exact ce tip de subiect se va da la fiecare număr. E un schematism care în matematică nu e deloc bun. Asta îi îndeamnă pe părinți, pe elevi și, din câte am observat, și pe mulți profesori să pregătească potrivit acelui șablon de examen”, spune Borodi, care aîntâlnit elevi care spun: „Dar ce ce să facem asta că nu se dă la examen?”. 

Felul în care sunt formulate subiectele, dar și felul în care este predată matematica în școala generală este făcut să îi descurajeze pe elevi. „Pentru copiii de această vârstă nu există lucruri în afara concretului, în afara realului. Și ce li se cere să facă? Găsiți un număr, găsiți două numere, găsiți trei numere. Culegerile și auxiliarele abundă în aceste probleme cu totul și cu totul neatractive. Iar astfel de cerințe fără legătură cu realitatea și cu viața au coborât până la clasa a patra. Copilul, oricât ar de entuziast, abandonează”, spune Borodi. 

„Soluția este să schimbi din rădăcini felul în care se predă matematica în România”

Nu este astfel de mirare că, în ciuda scăderii gradului de dificultate al subiectelor, matematica este marea sperietoare a școlii românești. Rezultatele din acest an de la Evaluarea Națională o confirmă: dacă la limba română 85,9% dintre candidați au luat note de trecere, la matematică doar 65,9% au obținut note peste 5. O situație îngrijorătoare având în vedere că, atunci când acești copii vor crește mari, 80% dintre slujbe vor cere competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică).

Soluția nu este să crești gradul de dificultate al subiectelor peste noapte. „Soluția este să schimbi din rădăcini felul în care se predă matematica în România”, afirmă profesorul Borodi. Să aduci cu alte cuvinte viața reală în clasă și să îi ajuți pe copii să își dezvolte capacitatea de a gândi în afara șablonului. „Profesorii trebuie să își schimbe stilul de predare. Trebuie să lege matematica de concret, de lucrurile din jur. Matematica trebuie să dezvolte gândirea, găsirea de soluții. Acum copiii termină clasa a opta, iau medie mare la un examen la care știu rețeta și nu fac decât să își întărească convingerea că matematica nu are legătură cu realitatea, că e un fel de Sudoku”, crede profesorul.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru orice profesor corect este evident ceea ce afirma dl. Sorin Borodi, dificultatea subiectelor practic a disparut, examenele de admitere au la ora aceasta cele mai usoare (irelevante) subiecte din istoria admiterii la liceu in Romania. Pentru mine, ca profesor, mi-a fost foarte usor sa probez acest lucru, lucrand de ani buni cu elevii mei pentru pregatirea examenelor le-am dat si subiecte mai vechi (anii '90, inceputul anilor 2000) ca test. Rezultatele au fost relevante, elevi care la examenele din anii recenti au luat note peste 9 erau in situatia sa nu ia un 5 la subiecte mai vechi! Subiectele din ultimii ani la matematica la Bacalaureat M1 (mate-info) nu se ridica la nivelul M2-M3 din anii 2008-2009. Pentru cine isi aduce aminte, in 2009 au fost publicate 100 de subiecte propuse. Acesta a fost un bun material de lucru, cel putin pentru mine, pana prin 2013, cand mi-am dat seama ca exista o prea mare diferenta intre ceea ce propuneau acele subiecte si ceea ce se afla in examene.
    Am inceput spunand ca pentru un profesor corect e clar ceea ce s-a intamplat, o scadere uriasa a dificultatii care vrea sa mascheze slaba pregatire si dificultatile de copiere/fraudare o data cu introducerea camerelor video in sali. Acest nivel scazut serveste aparent tuturor: elevi (dezinteresati cei mai multi), parinti (care isi doresc diploma pentru copil), profesori (care se pot relaxa la ore si se pot dedica meditatiilor), sefi/directori/inspectori care pot declara linistiti indeplinirea planului. Nu in ultimul rand serveste clasei politice!
    Si cand vad atata armonie si consens intru castig, eu zic sa nu ne mai vaitam, mai bine sa ne bucuram!
    • Like 1
  • "Să aduci cu alte cuvinte viața reală în clasă și să îi ajuți pe copii să își dezvolte capacitatea de a gândi în afara șablonului". Păi exact de astfel de oameni nu are nevoie actualul sistem politic instituit după revoluție. Pentru că indivizii capabili să gîndească, mai ales în afara șablonului, nu pot fi manipulați cu ușurință și nu vor înghiți gogorițele economice și sociale, așa cum se întîmplă acum cu o bună parte din populație.

    Poate părea ireal, dar impresia mea e aceea că sistemul educațional care imbecilizează și șablonizează nu a fost gîndit astfel din eroare sau amatorism, ci cu intenție. Măsurile luate de peste 25 de ani, nu doar în sistemul educațional, indică dorința formării unor generații docile și dependente de sistem, nu a unora dinamice și independente.
    • Like 0
  • Bai dar chiar asa inapoiati am ajuns in ultimii 10 ani? Abia acum am iesit din pestera? Toata lumea se spala le maini pentru ca " domneee invatamantul la noi nu este actualizat, am cazut acum din bananier si saracii copii nu mai inteleg un mar plus un mar inseamna ca am cate mere?"
    • Like 0
  • Bai dar chiar asa inapoiati am ajuns in ultimii 10 ani? Abia acum am iesit din pestera? Toata lumea se spala le maini pentru ca " domneee invatamantul la noi nu este actualizat, am cazut acum din bananier si saracii copii nu mai inteleg un mar plus un mar inseamna ca am cate mere?"
    • Like 0
  • Intr-o scoala privata datoria profesorului este sa-l faca pe elev sa ii placa materia pe care o preda. Daca 2-3 copii se plang parintilor de un profesor, acesta este tras la raspundere. Daca lectia este insuficient de interesanta, copilul iti spune in fata de la 7-8 ani ca el nu mai vrea sa vina la ora ta. Si atunci de dai peste cap pentru copii. In scolile internationale din Bucuresti este o intrecere intre profesori in a-si face lectiile cat mai interactive, cat mai frumoase. Parintii isi muta copilul la alta scoala daca profesorul le spune copiilor 'Deschideti cartile la pagina 12" in loc de "Puteti sa deschideti cartile la pg 12, va rog?" Totul porneste de la mentalitate si asteptari - ale copiilor, profesorilor si parintilor.
    • Like 0
  • Bun profesor, fain articol. Toate trebuiesc schimbate din radacini in Romania, cu incepere de la mersul pe strada. In rest, voit ori nu, am ajuns tara lui Stupid People dupa cum a etichetat cu nonsalanta monsieur Silviu Brucan poporul roman.
    • Like 0
  • Acum am luat si eu subiectele la mate-info din 2017, si m-a pufnit rasul... O spune unul care a facut liceul economic intre 1996-2000 si a mai si ramas corigent intr-un semestru din a 11-a pentru ca avea profesor de mate de la ASE care dadea teme de anul 1 de Cibernetica... "Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 7."

    Pe bune , asta e problema de BAC ? :)))))
    • Like 2
  • Din păcate, citind comentariile anterioare realizez ca nici măcar nu suntem dispuși să acceptăm opinii diferite de ale noastre. Acest mod de gândire= ce știu/ spun eu este singurul adevăr valabil - este tot o cutumă a sistemului nostru de educație. La matematică, distanța dintre cunoștințele oferite de școală și viața reală este poate mai evidentă. Am întâlnit absolvenți de liceu ( apropo, am lucrat 37 de ani în educație) care nu știau nici măcar aplicabilitatea regulii de trei simple, ce să mai vorbim de teorema lui Pitagora ! Pentru mine este foarte clar că se dorește o reducere la minim a capacității de judecată, de reflexie. Avem nevoie de executanți nu de persoane autonome.
    • Like 4
  • check icon
    Vă place calitatea comentariilor cititorilor dvs., d-nă Ion ?

    Vă place că niciunul - în frunte cu expertul italian Borodi - nu „știe” de vreo legătură între dezastrul educațional DIN LUME și triumful „Democrației”, ca sistem ? Niciunul nu spune ce „schimbare” vor: standardele RSR, ori cele ale României Democrate 2.0 ? Comuniștii nu inventaseră ei standardele acelea (s-a grăbit să vă asigure - neîntrebat ?! - prof. Răzvan Gelca; vă dați seama ce ar fi urlat VoA și RFE dacă RSR ar fi făcut din învățământ ce a făcut Democrația ?).

    Nu se știa „din Epoca de Aur” de mândria emigranților români, ai căror copii erau „avansați” (1-2-3 clase) când aterizau în „Lumea Liberă” de atunci (fostă „Puterile Coloniale”, înainte de WWII, actualmente „Comunitatea Internațională”, chicotesc pe la colțuri americanii cârcotași) ? Ce vreți să schimbați ? Schimbarea însăși, pe care ați acceptat-o (sub amenințarea bombardamentului umanitar) în 1989 ?

    Nu știe profesorul Borodi/Collodi nimic despre rolul Democrației ? L-a cenzurat profesorul-ziarist Ion ? Nu știe că în lumea crizelor și șomajului întinse pe decenii (odată ce proștii s-au lăsat „democratizați”, fără măcar să protesteze!) n-are rost să înveți (admițând că ai avea ce, din manuale și programe!) ? Nu înțelege Prostimea câte decenii ar dura acum reconstrucția României, chiar și dacă ar scăpa de Democrație ?

    Nu știe profesorul Borodi/Collodi nimic despre „școala paralelă” (la seral) pe care o urmează nefericiții copii cu părinți chinezi, care „știu” că școala ar fi garanția bunăstării în viață, anume în lumea furtului și crimei financializate ? De dimineața până seara, la școală! Întâi la cea oficială - fiindcă legea trebuie respectată; apoi la cea pe bani - unde se face carte serios! Până noaptea târziu, fiindcă prima parte a zilei este ocupată de școala oficială a Democrației!

    Numai că rușii și chinezii nu vor să vă țină la curent cum o făcea Lumea Liberă înainte de 1989.

    De ce nu îl intervievați pe Sergiu Moroianu, doamnă Ion ? Tipul e pios, ați face o propagandă extraordinară unei „vieți plăcute Domnului”, plus că vă va spune adevărul la orice nivel, de la grădiniță și până la cercetare - și și-a arătat deja disponibilitatea de a spune adevărul mult mai mult decât omul de rând.

    Apropo de clișee: de ce nu schimbați limbajul acela de trecere de la vorbirea directă la cea indirectă, săritor în ochi de anglofon ? „Crede profesorul” ? Așa se vorbește despre „experți” ? Chiar dacă așa vă învață la școala de jurnalism ...

    Cititorii dvs. sunt ... greu de etichetat. Au impresia că profesorii pot schimba politici educaționale! (Nici măcar expertul Borodi/Collodi nu cutează să vă spună adevărul!) Ignoră faptul că mulți s-au lăsat de Învățământ din dezgust (ziariștii, bun exemplu!), că actualii amatori de profesorat (tipic Democrației actuale mondiale) nu au nici calitatea intelectuală, nici standardele (celor) din trecut (din cauza situației mizere din Învățământul Democrației) - deci situația nu are cum să se îmbunătățească - dimpotrivă!

    P.S.

    Săptămâna trecută, radioul francez de știri chicotea de bucurie că pe la ONU s-ar lucra la ... „manuale unice”! Comentariul ziaristei:

    - copii din Africa ar studia după aceleași manuale ca și cei din „Lumea Întâi”
    - copiii cu dizabilități ar studia după aceleași manuale ca și ceilalți!!

    N-am remarcat ca știrea să fi fost repetată.

    P.P.S.

    Matematica nu e știință aplicată, în general. Iar atunci când este, se bazează pe foarte multă ... teorie. Ca să vi-l citez pe profesorul meu de Română: propuneți ”vulgarizarea matematicii” (în sens peiorativ). Aveți vreo legătură de „business” cu organizații interesate ?
    • Like 1
    • @
      Anon check icon
      Adica scoala romaneasca o duce rau din cauza democratiei? Nu din cauza fostilor securisti (antrenati in comunism) care au preluat puterea dupa '89 si au furat cu nesimtire de la buget? Lipsa de infrastructura, sistemul de spagi si pile, scolile in paragina or fi opera SUA? Sau a noastra? Sistemul de spagi si pile isi are originea in democratie sau in comunism?
      • Like 5
    • @ Anon
      check icon
      Vă place calitatea comentariilor, doamnă Ion ?

      Fie-vă milă de cititori, spuneți-le direct dacă România este caz singular în Democrație, ori este la fel peste tot!

      Informați-l pe prof. Borodi/Collodi:

      „ Déni de réalité

      De la même façon qu’on choisit un outil ou un instrument en fonction de ce que l’on veut faire, le choix pédagogique devrait être lié aux résultats que l’on veut obtenir. La question pédagogique devrait être aussi simple que cela. Rien d’autre ne devrait venir polluer les débats. Or, il n’en est rien. Les instructions pédagogiques données aux enseignants en formation initiale et continue ainsi que les réformes successives prétendant révolutionner l’enseignement reviennent à obliger les enseignants à utiliser une fourchette pour scier une planche. Comment a-t-on pu en arriver là ?

      [...]

      Plus de 40 années se sont écoulées, au cours desquelles on a ressassé l’importance de l’école primaire et l’ambition de donner à tous une formation et des valeurs républicaines. Résultat : la plupart des élèves entrant au collège aujourd’hui (en ce sens l’idée d’égalité fut un succès)ont un niveau lamentable, ne maîtrisent pas les connaissances de base, possèdent une culture d’une pauvreté extrême. Quant aux valeurs républicaines, au vu des comportements dans les classes et aux incivilités qui sont le lot quotidien, il semblerait bien que là aussi, les résultats soient inversement proportionnels aux intentions annoncées.

      Voyons d’un peu plus près ce qu’ont proposé les ministères successifs pour atteindre ces nobles ambitions ? Elles sont « centrées sur l’enfant », le statut de l’erreur est revu. Le constructivisme, même s’il cache son nom dans les textes officiels, a fait son entrée dans l’Éducation nationale. Il y est toujours indéboulonnable. Dès lors, année après année, les injonctions pédagogiques iront dans ce sens. On note au passage que jamais, dans aucun texte n’est mentionnée l’idée d’efficacité. Le mot est banni. Les ambitions de l’école étant des principes humanistes d’égalité, de développement personnel, on s’est imaginé que les moyens devaient être à cette image, selon un présupposé non vérifié mais tellement agréable à croire. Les enfants étant tous différents, tant culturellement que socialement, économiquement, l’école va devoir, le temps d’une scolarité, gommer ces différences ; niveler par le bas, supprimer les notes, minorer l’importance des savoirs au profit des savoir être etc... Aucun élève ne devra donner l’impression d’être meilleur que les autres par sa réussite scolaire. Tous devront croire qu’ils réussissent également. De la même manière, on veut développer les valeurs démocratiques, par conséquent on va faire de la classe une mini démocratie dans laquelle les élèves décident par exemple des règles de classe, des sanctions etc… Pour l’épanouissement personnel, on va gommer dans les classes toute cause de frustration, les mauvaises notes, les exercices trop exigeants, on introduira beaucoup d’activités ludiques et on éradiquera les efforts répétés. Les exemples pourraient se multiplier à l’envi. Tout repose sur une confusion entre la fin et les moyens et sur le déni de voir les réalités en face :les données probantes, qui de manière claire, indiquent les actions pédagogiques efficaces et celles qui ne le sont pas sont superbement ignorées. L’école n’est plus autoritaire, elle s’ouvre au monde, les nouvelles technologies et les parents y sont entrés, il n’y a plus de compétition, les notes sont en voie de disparition, les élèves travaillent par projet en fonction de leurs motivations, les voyages scolaires se multiplient et malgré cette débauche ultra constructiviste, les résultats ne sont toujours pas à la clé. Face à ce fiasco que l’on ne peut plus cacher, la seule solution envisagée est encore plus de constructivisme, on attribue l’échec à ces enseignants réfractaires et crispés sur des pratiques archaïques. Déni de réalité. C’est un cercle infernal dont il sera difficile de se sortir un jour, si tant est que quelqu’un en ait la farouche volonté.”

      http://explicitementvotre.blogspot.ca/2016/04/deni-de-realite.html

      Întrebați-l pe d-l Borodi ce știe despre situația MONDIALĂ.

      Deci, după Răzvan Gelca, intervievați-l pe Sergiu Moroianu:

      „[...] Ce s-a schimbat, însă, ştim deja. Dezastrul şcolii româneşti, care împinge mult la emigrare, după cum consideră cercetătorul român, nu a fost niciodată mai mare. De ce crede acest matematician de calibru că s-a ajuns aici?

      „Păcatul originar”, spune el, „este dorinţa de a ne rupe cu orice preţ de perioada Ceauşescu, refuzând toate aspectele societăţii de atunci. Este şi o greşeală de logică la mijloc. Matematicianul explică: „Pentru a nega un sistem de «n» afirmaţii, este suficient să negăm una din ele, nu pe toate. Dacă regimul comunist era «rău», asta nu înseamnă că toate acţiunile sale erau «rele». Sistemul nostru de educaţie preuniversitară, unul dintre cele mai performante din lume, în anii ’80, a fost distrus sistematic, din motive ideologice, de dragul «reformei». Un concept care, între paranteze fie spus, aminteşte straniu de revoluţia permanentă a lui Troțki. Au fost, practic, eliminate uniformele, s-a încurajat indisciplina. Au fost micşorate salariile profesorilor, motivând astfel şi tolerând corupţia. Au fost introduse manuale multiple, inclusiv la materii nesubiective, precum matematica. A fost acceptată frauda la note, au fost eliminate examenele de treaptă şi de intrare la facultate, pentru a înlătura orice simptom al rezultatelor slabe la învăţătură.

      Ce ar trebui să facem, pentru a repara, pare simplu, în teorie, dar contravine ideologiei care ne conduce: trebuie să reînnodăm tradiţia învăţământului de dinainte de ’89, care, la rândul ei, continuă tradiţia interbelică: să reintroducem uniformele, examenele, notele pe merit. Să sancţionăm drastic frauda. Un prim pas a fost făcut prin supravegherea corectă a Bac-ului din 2011 şi 2012. Trebuie continuat. Trebuie renunţat sau nuanţată aderarea la procesul Bologna, prin care se presupune că 60% dintre tineri ar avea vocaţie de studii universitare. Este lipsită de sens o ţară cu 60% «boieri». Trebuie revenit la sistemul în care facultatea era pentru elite: 10% dintr-o grupă de vârstă sau atât cât este nevoie pentru funcţionarea sănătoasă a societăţii. Astăzi, România se scufundă în datorii. A pierdut un sfert din populaţie, şi-a vândut toate bunurile economice. Se aculturalizează, prin adoptarea subculturilor afro-americană şi oriental-balcanică. Este o ţară în derută. În acelaşi interval de timp, proporţia de studenţi s-a înmulţit cu 5. Dacă ar fi folositoare atâtea studii, cred că s-ar răsfrânge pozitiv în jurul nostru. În realitate, este vorba, în cele mai multe cazuri, cu excepţia a aproximativ 10 universităţi cu tradiţie, de false studii, diplome obţinute pe bani, fără niciun conţinut.”

      Nici măcar Sergiu Moroianu nu vă spune de unde vine „totul” - deși se străduiește să ducă o viață „plăcută Domnului”.

      http://incomemagazine.ro/articole/el-a-ales-romania-sergiu-moroianu-mister-matematica
      • Like 1
    • @
      Anon check icon
      Ce treaba are situatia din Romania cu cea din Franta? S-a deteriorat scoala romaneasca din aceleasi cauze care au dus la problemele din Franta? In ambele cazuri, ce legatura are forma de guvernamant? Sunt democratii in care invatamantul nu prezinta o mare problema.

      Sa luam ce zicea Sergiu Moroianu:

      "Sistemul nostru de educaţie preuniversitară, unul dintre cele mai performante din lume, în anii ’80, a fost distrus sistematic, din motive ideologice, de dragul «reformei»." - de dragul reformei da, din motive ideologice...hai sa nu fim copii. Nu a avut ideologia vreodata treaba cu reformele. Reformele s-au facut de forma, ca sa aiba cu ce sa se laude unii ministri ca "au facut ceva". Praf in ochi ca sa cumpere voturile prostilor care se uitau in gura lor, atat.

      "Au fost, practic, eliminate uniformele, s-a încurajat indisciplina." - nici pe departe, chiar si fara uniforma cat am fost eu in sistemul de invatamant nu s-a tolerat vreodata indisciplina. Daca ai oameni capabili la catedra, nu ai nevoie sa fortezi elevii sa poarte uniforme.

      "Au fost micşorate salariile profesorilor, motivând astfel şi tolerând corupţia." - as zice ca mai degraba nu au fost marite la timp, in concordanta cu schimbarile economice dar da, investitiile in educatie sunt mult sub nivelul la care ar trebui sa fie, de acord.

      "Au fost introduse manuale multiple, inclusiv la materii nesubiective, precum matematica." - asta nu e o idee rea. Poate un profesor prefera alt stil de prezentare decat cel prezent intr-un anumit manual. A avea alegeri nu e in sine rau, daca insa introduci coruptia in educatie si fraudezi licitatii de exemplu, da, atunci ai probleme. Din nou, nu are democratia legatura cu asta. Coruptia actuala de la noi isi are originea in comunism.

      "A fost acceptată frauda la note" - fals, nu e ca si cum asta a devenit o regula acceptata. Da, unii sunt spagari, asta nu inseamna ca un astfel de comportament e acceptat sau tolerat. Va amintesc aici de scandalul de la liceul Bolintineanu din 2013

      "au fost eliminate examenele de treaptă şi de intrare la facultate, pentru a înlătura orice simptom al rezultatelor slabe la învăţătură."- e disingenuu sa spui ca s-au eliminat examenele de admitere pentru a inlatura orice simptom al rezultatelor slabe la învăţătură. Inca se dau examene de admitere. In plus de asta notele din clasele 5-8 conteaza la admiterea in liceu. Asta pune presiune pe elevi tocmai pentru a NU avea rezultate slabe la invatatura.

      "trebuie să reînnodăm tradiţia învăţământului de dinainte de ’89, care, la rândul ei, continuă tradiţia interbelică:" - cat de mult s-a schimbat programa scolara, fata de perioada comunismului? Tind sa cred ca nu prea mult.

      "Să sancţionăm drastic frauda. Un prim pas a fost făcut prin supravegherea corectă a Bac-ului din 2011 şi 2012. Trebuie continuat." - da, absolut. Dar din nou, nu democratia a dus la frauda, ci coruptia.

      "Trebuie renunţat sau nuanţată aderarea la procesul Bologna, prin care se presupune că 60% dintre tineri ar avea vocaţie de studii universitare. Este lipsită de sens o ţară cu 60% «boieri». Trebuie revenit la sistemul în care facultatea era pentru elite: 10% dintr-o grupă de vârstă sau atât cât este nevoie pentru funcţionarea sănătoasă a societăţii. " - nu stiu de unde reiese ca in sistemul Bologna s-ar presupune ca 60% din tineri ar avea vocatie pentru studii universitare. In orice caz e o prostie sa impui procente pe grupe de varsta, fie ca e vorba de 60%, fie ca e vorba de 10%. Fiecare se orienteaza dupa propriile aptitudini si cerintele pietei.

      "Astăzi, România se scufundă în datorii. A pierdut un sfert din populaţie, şi-a vândut toate bunurile economice. Se aculturalizează, prin adoptarea subculturilor afro-americană şi oriental-balcanică. Este o ţară în derută. În acelaşi interval de timp, proporţia de studenţi s-a înmulţit cu 5. Dacă ar fi folositoare atâtea studii, cred că s-ar răsfrânge pozitiv în jurul nostru."- poftim?! Subcultura afro-americana e problema noastra?! Am ras copios!! Nu faptul ca se fura cu nesimtire pornind de la varf, ca se fac angajari pe grade de rudenie si nu pe competente, ci muzica rap ne omoara! Genial. Cea oriental-balcanica poate, desi nici acolo nu stiu cat am imprumutat de fapt si cat am generat noi. Da, proportia de studenti s-a inmultit considerabil. In tara si mai ales in afara ai mai multe sanse la un job comod si bine platit daca ai studii superioare. Asa ca se rasfrange pozitiv asupra lor, a studentilor, in primul rand. Ca exista coruptie si in mediul universitar, ca se cumpara diplome da, de acord, e mult de lucru acolo.
      • Like 0
    • @ Anon
      check icon
      Mă bucur pentru dvs., d-nă Ion.

      Aflați nemijlocit de ce atâți de mulți „români verzi” (patrioți, adică) au mers în pușcării „înainte”.

      Lor nu contează ce le spui, România n-are legătură cu Franța, au închis subiectul!

      Pentru ei, programa nici nu s-ar fi schimbat mult!

      „CHESTIONARUL INCOME

      1. Facultatea de Matematică, astăzi…
      Astăzi, din păcate, nivelul la Facultatea de Matematică a scăzut mult.

      [...]

      10. Ce ţară v-aţi alege, într-un context ideal?
      Sigur că România. Poate ar fi România anilor ’70–’80, cu toate dificultăţile de atunci. Părinţii mei nu au fost membri PCR, am avut o copilărie săracă material, dar o calitate a vieţii pe care nu o mai pot oferi azi copiilor mei. Era o ţară onestă, care muncea şi îşi plătea datoriile. Punctul cel mai criticabil a fost, probabil, restrângerea libertăţilor individuale. Poate părea paradoxal, dar cel mai atrăgător aspect pentru mine a fost absenţa televiziunii ca centru al vieţii oamenilor. Când sunt primit în vizită cu aparatul TV aprins - nu mi s-a întâmplat decât la noi în ţară, niciodată în străinătate - îmi amintesc, cu nostalgie, de Epoca de Aur. Dar sunt convins că România de azi poate să se ridice din nou măcar la nivelul acelor timpuri.”

      http://incomemagazine.ro/articole/el-a-ales-romania-sergiu-moroianu-mister-matematica

      Dacă vă închipuiți că Facultatea de Matematică strălucea înainte (ori că Moroianu asta sugerează), vă înșelați.

      Există Democrații fără probleme (mari!) în învățământ ?! Da, dacă mass-media sunt de partea ta, să te dubleze la blocaj. Poți declara tot ce vrei.

      Finlanda, de exemplu, în mod mincinos scoasă campioană mondială la „Educație” de ... mass-media democrate!

      Într-o țară cu învățământ „extraordinar”, performanța este inexistentă: Finlanda este în a doua jumătate a clasamentului mondial la OIM cam de prin 1980-89, de când și-au „reformat” Educația!

      Adică au ajuns la penibilul popular în universitățile vestice (de masă!), unde studenții se încurcă în operații cu fracții! Adică în Finlanda nu e nimeni interesat de performanță (dintre elevi) ?

      „Severe shortcomings in Finnish mathematics skills

      Basic school teacher Antero Lahti expressed (HS 28.2.) the opinion that the concern of over 200 university teachers for the mathematics teaching (HS 17.2.) were merely academic criticism.

      In fact, about one half of those signing are teachers at polytechnics (universities of applied sciences) and technical universities. They do not teach "academic" mathematics but mathematics needed in technical practice and engineering sciences. Over 12 000 students start engineering studies yearly.

      The mathematics skills of new engineering students have been systematically tested during years 1999-2004 at Turku polytechnic using 20 mathematical problems. One example of poor knowledge of mathematics is the fact that only 35 percent of the 2400 tested students have been able to do an elementary problem where a fraction is subtracted from another fraction and the difference is divided by an integer.

      If one does not know how to handle fractions, one is not able to know algebra, which uses the same mathematical rules. Algebra is a very important field of mathematics in engineering studies. It was not properly tested in the PISA study. Finnish basic school pupils have not done well in many comparative tests in algebra (IEA 1981, Kassel 1994-96, TIMSS 1999).

      The polytechnic teachers of professional subjects are astonished at how poorly students can handle algebraic expressions and solve equations. The decreased mathematical skills of the students have forced to reduce the teaching material in those engineering courses that most heavily rely on mathematics. This is a serious matter taking into account the importance of engineering knowledge to the Finnish economy and welfare.

      In technical universities the situation is not as bad, but it has been noticed also there that especially algebraic skills have weakened and that students have difficulties to handle comprehensive mathematical structures. The same deficiencies are noticed in the matriculation examinations for the graduates of the upper secondary schools.

      [...]

      However, it is undeniable that new students in universities and in polytechnics have poor mathematical skills on the average. To improve the situation, Ministry of Education should appoint a working group to find out what are the reasons for the deficiencies in the skills and to suggest measures for improvement. In this group, there should be a considerable representation of university and polytechnic teachers, since they know what kind of mathematics is really needed in follow-up studies and various applications.

      At the same time, one has to consider the possibility that the first place in the PISA study is a Pyrrhic victory: are the Finnish basic schools stressing too much numerical problems of the type emphasized in the PISA study, and are other countries, instead, stressing algebra, thus guaranteeing a better foundation for mathematical studies in upper secondary schools and in universities and polytechnics.

      The effect of the present upper secondary school practices to the poor average knowledge has to be examined, too. It is clear that a serious mistake is the practice of most upper secondary schools that one can get a final pass, even if he or she has failed some of the courses, and that one can be absent from many classes without a reason.

      These things hamper the follow-up studies. Especially in polytechnics, it is apparent that the students do not any more have a common mathematical knowledge base, upon which to build. Students have different gaps even in important basic knowledge according to which upper school courses they failed or followed only partly. This causes inefficiency in teaching: a great part of the first-year mathematical teaching in polytechnics is a review of upper school mathematical subjects.

      The mathematics of the upper secondary school and also that of engineering mathematics requires no special mathematical talents. We see this clearly from the fact that also those students (a third of all students) that come from vocational schools to polytechnics learn these mathematical skills.

      [...]

      Kyösti Tarvainen
      principal lecturer in mathematics
      Helsinki Polytechnic Stadia

      Simo K. Kivelä
      senior lecturer
      Helsinki University of Technology

      http://matematiikkalehtisolmu.fi/2005/erik/KivTarEng.html

      De asemenea:

      The PISA survey tells only a partial truth of Finnish children's mathematical skills

      The results of the PISA survey (http://www.jyu.fi/ktl/pisa/) have brought about satisfaction and pride in Finland. Newspapers and media have advertised that Finnish compulsory school leavers are top experts in mathematics.

      However, mathematics teachers in universities and polytechnics are worried, as in fact the mathematical knowledge of new students has declined dramatically. As an example of this one could take the extensive TIMSS 1999 survey, in which Finnish students were below the average in geometry and algebra. As another example, in order not to fail an unreasonably large amount of students in the matriculation exams, recently the board has been forced to lower the cut-off point alarmingly. Some years, 6 points out of 60 have been enough for passing.

      This conflict can be explained by pointing out that the PISA survey measured only everyday mathematical knowledge, something which could be - and in the English version of the survey report explicitly is - called "mathematical literacy"; the kind of mathematics which is needed in high-school or vocational studies was not part of the survey. No doubt, everyday mathematical skills are valuable, but by no means enough.

      Out of the 85 assignments in the survey about 20 have been published. The assignments are simple numerical calculations, minor problems or deductions, interpretation of statistical graphics and evaluation of situations where text comprehension is an essential part. However, hardly any algebra or geometry is included. Nevertheless, the assignments are well in agreement with the goals of the survey; in fact, the goal was to study everyday mathematical knowledge.

      The PISA-survey leaves us, thus, with unanswered questions regarding many skills, like computing with fractions, solving elementary equations, making geometrical deductions, computing volumes of solid objects, and handling algebraic expressions. Still algebra is perhaps the most important subtopic in mathematical studies after the compulsory comprehensive school.

      In comprehensive school, the goal should be to learn the basic concepts of mathematics so that they can be used as a basis for more. Even the use of calculators does not change this situation: although calculators nowadays might be able to handle fractions, manual computation is essential to master since it is part of the foundations in handling algebraic expressions. Further study becomes impossible if the basics are not learned properly.

      One reason for the increase of poor standards in the matriculation exam and in the beginning of university studies is, undoubtedly, the weakness of the foundation received in the comprehensive school. New, more difficult concepts are hard to learn because still in upper secondary school much energy is spent in reviewing concepts that should have been learned in the comprehensive school. This vicious circle continues in tertiary education: the high-school concepts are not properly learned, and further learning becomes more difficult. The PISA survey provides us with useful information regarding the mathematical literacy needed in everyday life and the ability to solve simple problems. These skills are simply not enough in a world which uses and utilizes mathematics more and more.

      A proper mathematical basis is needed especially in technical and scientific areas, biology included. The PISA survey tells very little about this basis, which should already be created in comprehensive school. Therefore, it would be absolutely necessary that, in the future, Finland would participate also in international surveys which evaluate mathematical skills essential for further studies.

      Kari Astala, Professor of Mathematics, University of Helsinki, President of Finnish Mathematical Society
      Simo K. Kivelä, Senior Lecturer, Helsinki University of Technology
      Pekka Koskela, Professor of Mathematics, University of Jyväskylä
      Olli Martio, Professor of Mathematics, University of Helsinki
      Dr. Marjatta Näätänen, Senior Lecturer, University of Helsinki
      Dr. Kyösti Tarvainen, Senior Lecturer, Helsinki Polytechnic Stadia
      and 201 mathematics teachers in universities and polytechnics

      http://matematiikkalehtisolmu.fi/2005/erik/PisaEng.html

      Pentru cine nu a înțeles ce s-a întâplat în România după 1944, retrăiește acum România antebelică.
      • Like 0
    • @
      Anon check icon
      Ma bucur ca va adresati doamnei Ion si nu mie, va face cu atat mai amuzant.

      Imi place de asemenea ca ma numiti patriot, cand nu ma cunoasteti. Am plecat de ani buni din tara, nu sunt nici patriot, nici anti-roman.

      "Lor nu contează ce le spui, România n-are legătură cu Franța, au închis subiectul!"- Argumentul dvs. era ca educatia in Romania o duce prost din cauza democratiei, pentru ca de fapt educatia la nivel mondial o duce prost din cauza democratiei. Ati dat exemplu Franta, de parca situatia din Franta ar fi reprezentativa pentru toate democratiile, inclusiv Romania. Nu era vorba ca subiectul e inchis, ci ca argumentul dvs. nu tine.

      Era vorba in articol cel putin de invatamantul preuniversitar. Eu la acela m-am referit. Daca va uitati pe programe, veti observa ca nu au avut loc schimbari majore. Cat despre ce se face in facultati, nu pot sa ma pronunt pentru ca nu stiu. Domnul Sergiu Moroianu este de parere ca nivelul a scazut. Nu mi-e clar daca se refera la ce se preda la cursuri sau la nivelul studentilor. De asemenea, va folositi de parerea unui singur om, poate sa fie reprezentativa sau nu.
      In alta ordine de idei observ ca domnul Moroianu spune despre Romania comunista ca oferea o " o calitate a vieţii pe care nu o mai pot oferi azi copiilor mei.", lucru absolut dement. Si da, spun asta, constient fiind de realizarile profesionale ale dumnealui. "Era o ţară onestă" - pe dracu'. Ce se intampla cu putinii cetateni care ieseau din tara chiar si pe perioade scurte? Ce se intampla cu cei care veneau in contact cu strainii ajunsi in Romania? N-aveau securistii nici o treaba cu ei, nu? De onesti ce erau nu aveau nici o problema sa afle restul lumii ce bine o duceau romanii. Daca va e dor de comunism, luati-l de manuta pe domnul Sergiu Moroianu si emigrati in Coreea de Nord, au tot ce va doriti, de la invatamant pana la doctrina de partid. Vedeti cum o convingeti pe Clotilde.

      "Există Democrații fără probleme (mari!) în învățământ ?! Da, dacă mass-media sunt de partea ta, să te dubleze la blocaj. Poți declara tot ce vrei. " - si dvs. puteti declara tot ce vreti folosindu-va de exemple spicuite care va confirma mesajul. Spuneti ca educatia e o problema a democratiei, demonstrati atunci ca fiecare tara democrata are probleme (mari!) cu educatia. Astept cu interes sa vad ce probleme uriase au Belgia si Danemarca.

      Ca rezultatele testelor PISA nu sunt cel mai bun indicator de eficienta a unui sistem de invatamant, aici sunt de acord. Dar rezultatele de la olimpiada internationala de matematica sunt indicatorul dorit? Ma faceti sa rad mai tare ca pana acum. Stiti care tara a fost cotata pe locul 1 in clasamentul OIM in 2016? SUA. Si sunt cotati foarte bine an de an. Asta inseamna ca sistemul de invatamant preuniversitar american e cel mai tare din lume, nu? :D

      • Like 0
    • @
      Domnilor, propaganda comunista nu e buna! Eu sunt de acord ca facultatea in timpul lui Ceausescu avea cerinte mai mari fata de cea din ziua de astazi insa in articolul de fata e vorba de invatamantul liceal. Si in invatamantul liceal de pe vremea cizmarului ieseau o gramada de liceeni mediocri de pe bancile scoli, cum se intampla si acuma., care habar nu avea ude ce au invatat atatea prostii si la ce le-ar folosi. Textul in lb. engleza despre cunostintele matematice ale suedezilor nu are nici o importanta si asta pentru ca (exceptand clasele primare) cunoasterea matematicii fara o corelare cu o anumita aptitudine practica de la un job nu aduce nici un rezultat. Pana una-alta, suedezii s-au dezvoltat foarte mult chiar daca o gramada din ei nu au anumite cunostinte matematice nu foarte avansate, in timp ce noi, cei care suntem trecuti cu o clasa in fata cand mergem la scoala in strainatate (am patit asta cand am fost in Spania) suntem cei mai inapoiati din UE. Cel mai avansat sistem de educatie nu e cel care preda notiuni cat mai avansate ci cel care reuseste sa faca cat mai mult ielevi sa-si insuseasca cat mai multe cunostinte.
      • Like 1
    • @ Daniel Ardelean
      check icon
      Pentru ultima frază- un MARE like si multă stimă!
      • Like 0
    • @ Anon
      check icon
      D-nă Ion,

      Cititorii dvs. vor fi foarte amuzați când vor fi întrebați de avocatul părții adverse ce au știut despre Democrație și când au știut-o. Asta numesc ei „propagandă comunistă”.

      Americanii scriu o istorie lungă a Democrației pe net - inclusiv războiul din Coreea, 1950-53, inclusiv în „A People's History of the USA”. Avocatul se va adresa judecătorului, în primul rând; ei vor fi ... amuzați.

      Vor fi întrebați cum pledează: incompetenți (mental), ori criminali.

      Echipa SUA în 2016 (și mulți ani în urmă!) este aproximativ chinezească/străină (în valori):

      Contestant [♀♂] P1 P2 P3 P4 P5 P6 Total Rank Award
      Abs. Rel.
      Team results 37 42 27 42 41 25 214 1 100.00% G, G, G, G, G, G
      Yuan Yao 7 7 7 7 7 7 42 1 100.00% Gold medal
      Allen Liu 7 7 7 7 7 7 42 1 100.00% Gold medal
      Ashwin Sah 7 7 6 7 7 1 35 12 98.17% Gold medal
      Junyao Peng 7 7 0 7 7 7 35 12 98.17% Gold medal
      Michael Kural 6 7 1 7 7 3 31 23 96.34% Gold medal
      Ankan Bhattacharya 3 7 6 7 6 0 29 41 93.34% Gold medal

      Leader: Po-Shen Loh
      Deputy leader: Razvan Gelca

      Echipa Canadei, pe câțiva ani în urmă:

      Year Contestant [♀♂][←] P1 P2 P3 P4 P5 P6 Total Rank Award
      Abs. Rel.
      2016 Andrew Lin 3 2 0 7 1 0 13 355 41.10% Honourable mention
      2016 Qi Qi 7 2 1 7 7 3 27 63 89.68% Silver medal
      2016 Kai Sun 7 7 0 7 7 0 28 45 92.68% Silver medal
      2016 Kevin Sun 5 7 1 7 7 7 34 17 97.34% Gold medal
      2016 Ruizhou Yang 7 2 0 7 1 0 17 224 62.90% Bronze medal
      2016 William Zhao 7 7 1 7 7 0 29 41 93.34% Gold medal
      2015 Yan (Bill) Huang 4 1 0 7 5 1 18 140 75.87% Bronze medal
      2015 Michael Pang 7 3 0 7 1 0 18 140 75.87% Bronze medal
      2015 Zhuo Qun (Alex) Song 7 7 7 7 7 7 42 1 100.00% Gold medal
      2015 Kevin Sun 7 4 0 7 3 6 27 32 94.62% Gold medal
      2015 Alexander Whatley 7 2 0 7 2 0 18 140 75.87% Bronze medal
      2015 Jinhao (Hunter) Xu 7 0 0 7 3 0 17 160 72.40% Bronze medal
      2014 Michael Chow 7 5 0 7 0 0 19 221 60.64% Bronze medal
      2014 Caleb Ji 7 6 0 7 1 0 21 163 71.02% Bronze medal
      2014 Antonio Molina Lovett 6 7 0 3 7 3 26 83 85.33% Silver medal
      2014 Zhuo Qun (Alex) Song 7 7 6 7 7 3 37 11 98.21% Gold medal
      2014 Kevin Sun 7 7 0 7 7 7 35 15 97.50% Gold medal

      Să vă pun și echipa Chinei, ori vedeți legătura ? Suntem scuipați în față de incalificabili care „cred” că argumentul cu IMO era legat DOAR de valoarea învățământului unei țări, nu de faptul că promovarea FINLANDEI (nu Suediei!) în vârful unei piramide mincinoase nu este pusă sub semnul întrebării de inexistența Finlandei la IMO. În Finlanda (țara celui mai faimos învățământ din lume, în opinia maselor!) nu vrea nimeni să învețe serios ?! Că în articolele postate de mine puteau citi de studenți (aspiranți) finlandezi, incapabili să adune ori să scadă fracții corect, deși erau la inginerie (!) nu vede comentatorul!

      Nici povestea învățământului din Singapore (altă Democrație!) nu v-o spune nimeni. Că profesori universitari americani cumpără manuale din Singapore pentru copiii lor de clasa I nu vrea nimeni să vă spună! Că privesc neputincioși cum copilul lor primește vreo 75 exerciții (banale) peste weekend, toate de 3-4 tipuri, și copilului i se scade nota fiindcă a făcut doar 30-40, la indicația tatălui!

      Acum 25 de ani, argumentele incalificabililor erau că gimnastica și Nadia Comăneci, matematica și IMO erau „propagandă comunistă”, că țările Democrației nu sunt interesate de asemenea fleacuri; după ce le-am „împrumutat” pe antrenorii Nadiei &Co, ai lui Victor Nistor&Co, incalificabilii ne arată, imperturbabili, cine este șef!

      Cititorii dvs. sub orice critică ne invită imbecil în Coreea de Nord! Au aranjat ei ca Democrația să nu-i „elibereze” și pe aceia ?! Au apucat să îl vadă pe YouTube pe (gen.) Wesley Clark, povestind nonșalant cum a aflat „curat întâmplător”, la o vizită la fostul loc de muncă, de un „memo”: ”We are going to take out 7 countries in 5 years!” ? Le-a și numit! Să vă dau eu link-ul pe YouTube ?! Cine ne trimite în Coreea de Nord ?!

      Au auzit ei de Wesley Clark ? Consilier al Prim-Ministrului României, Victor Ponta! (Dacă întreabă incalificabilii „Și ce ?”, aduceți unul calificat să vă explice!)

      Cititorii dvs. sub orice critică insinuează imbecil că eu l-am citat pe Sergiu Moroianu ca să dau bine; adică nu le trece prin cap că eu le spun din proprie experiență ce calitate are învățământul universitar (de masă - în România și în lume)! Că asta e independent de Democrație (când n-ai de ce învăța, fiindcă nu ai ce munci, fiindcă țara nu mai are economie; fiindcă doar disperații se mai fac profesori, ei nu observă!)

      Ieri m-am abținut să vă mai dau un link: nemții povesteau inocent pe MDR Radio despre ... școala din Danemarca! Două fetițe daneze (11 ani - traduse de un copil german) spun că ora de matematică e plictisitoare, că au avut sport toată ziua, și au încheiat-o cu ora de matematică. Programul radio durează o săptămână, se pare că reportajul aparținea de săptămâna trecută, poate îl găsiți la arhive.

      http://www.mdr.de/figarino/start/livestream-mdr-kultur-figarino--100.html

      Stați pe fază, că nemții vă mai povestesc! Poate aflați că nemții învață la universitate (studenții la matematică!) despre numerele complexe, ba chiar și funcții trigonometrice, pe alocuri! „Și ce ?”, vor spune incompetenții. „Avem noi standardul de viață al Germaniei ?”

      Howard Zinn a decedat de vreo 7 ani, nu mai poate să vă explice. Poate găsiți pe altcineva.

      Cititorii dvs. sub orice critică vor să umblu eu în toată Europa, inclusiv în țări ale căror limbi nu sunt de circulație, ca să le găsesc eu probele, fiindcă ei nu le văd! Ei nu văd nicio legătură între „constructivism-ul” de ambele părți ale Atlanticului și în România, și peste tot! Nu știu (dacă este să îi credem) că elevii care învață ceva o fac „pe lângă sistem”! Nu știu că în țările marilor democrații nu se învață nimic, ei sunt dispuși să ne caute contraexemple în Nassau!

      Pe ei i-a deranjat Securitatea de câte ori ieșeau din țară. Astăzi se vede de ce. Alții au avut rude plecate/fugite în vest, au fost de origine parțial străină, dar n-au reușit să afle unde era sediul Securității.

      Astăzi aflați de ce era Securitatea preocupată de ei. Aflați cum văd ei realitatea mondială. CA ORBII!

      În Canada, oamenii (profesori universitari, printre ei) cerșesc guvernelor provinciale să îi învețe pe copii măcar Tabla Înmulțirii în școală! Au strâns 1404 semnături de susținere în aproape 6 ani, de la o populație anihilată mental de Democrație!

      Priviți-l pe cel mai recent semnatar;

      „1,404 Responses to JOIN (SIGNATURES)

      Chris Regier says:
      June 20, 2017 at 2:33 pm

      As a Ph.D. engineer working at a research facility, I can attest to the importance of math in our lives and in our careers and earning potential. As a father of two, I can attest to the fact that the current curriculum is woefully inadequate in teaching math to our kids. My children were both struggling in math. We started them in the Kumon program here in Saskatoon, and in the last few months their math skills have improved 100-fold. The basic techniques and drilling were done for a reason!

      My real concern is that I don’t see our educational system doing anything about this. This problem has been known for quite a while now, and parents, teachers, professors, and professionals who use math in our jobs have been sounding the alarm bells long and loudly for several years. Yet there is no move to switch back, only a few efforts to try to help parents understand the curriculum What is wrong with our educational administrators?? We do not have the time to help our kids with math for 20 minutes a night! Fortunately we can afford Kumon, but what about those who can’t? I detest the thought of a double standard for Canadian school kids, but at the same time I’m not going to sit back and see my kids be math innumerate, especially when they are very bright kids mathwise.

      We need to stop this before it goes any further. If they switch back to the “old” math curriculum by this coming September it won’t be soon enough for me. This is critical in maintaining Canada’s position as a technological and economic leader, let alone advancing us in these areas.
      Reply ”

      Revedeți situl:

      https://wisemath.org/join/

      Vreți să vedeți cum arată un profesor universitar disperat (dar zâmbind politicos), care predă Tabla Înmulțirii cu 9 (părinților!) la TV, la un buletin meteo ?

      http://winnipeg.ctvnews.ca/video?clipId=588162

      Vreți să vedeți un medic pediatru vietnamez, susținută de profesori (universitari) și matematicieni, care nu a obținut nimic, de ani buni ?

      https://www.change.org/p/back-to-basics-mastering-the-fundamentals-of-mathematics/u/20406581?utm_medium=email&utm_source=78803&utm_campaign=petition_update&sfmc_tk=dKcgS9i1Ep7draMK%2bAyGkMarXbmVIa1jUPym89Pg9XafKL%2fpolNbzLQ6qltPzCxd

      Au căzut guverne provinciale, s-au schimbat miniștri de resort, doar politica nu se schimbă!

      Veți fi întrebați, în cel mai pur stil democratic: „Ce ați știut despre Democrație și când ați știut-o ?” „Engleză înțelegeți ?” La halul în care sunt școlite masele, dvs. aveți obrăznicia să folosiți termenul „putere populară”, fiindcă Grecia nu are curajul să vă retragă licența asupra cuvântului ?

      E vina mea că Democrația discută doar de Matematică ?! Întrebați-i de ce nu se îngrijorează de Fizică, de Chimie, de Biologie! Simplu: au dispărut - în esență! Exact ca în Vest, unde elevii/studenții fac ochii mari când aud ce făceau românii în școală - ȘI CÂND!
      • Like 0
  • In tarile dezvoltate, de ex Norvegia, mare parte din matematica de liceu e foarte practica. Ti se da la examen sa faci conversii valutare, conversii de volum barili/galoni/litri, sa afli in cati ani se termina de extras petrolul... sa afli cu ajutorul functiilor, cate kg de capsuni culege Per, ca si-a gasit de lucru pe vara... N-o sa-i vezi pe la olimpiade de matematica, pe unde castiga aia destepti din China, Coreea de Nord, dar nu o duc rau de loc.
    • Like 2
    • @ Justin Case
      Anon check icon
      Sau Germania, Japonia sau Korea de Sud. Da, e OK si daca nu faci matematica de gimnaziu la liceu.
      • Like 0


Îți recomandăm

Diabet

În România, 1.785.300 de persoane milioane de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani au diabet, în fiecare an 19.000 de oameni sunt uciși de această afecțiune. Sunt cifrele seci din spatele unui suferințe care afectează viețile a 1 din 10 adulți români și, totodată, viețile familiilor acestora, în contextul în care la nivel mondial 1 din 11 oameni suferă de diabet. (Foto: Guliver Getty Images)

Citește mai mult

Om de afaceri

Să începi și să crești o afacere în România este astăzi un act de curaj sau, poate, de nebunie. Ar fi mult mai simplu să stai, sau să te angajezi la stat, sau să fugi mâncând pământul, îngroșând rândurile celor patru milioane de refugiați economici din România.

Citește mai mult

Copil cu steag

Marea majoritate a celor care au fost complici sau au participat la represiunea participanților la Revoluția din 1989 au ocupat imediat după '90 funcții importante în servicii și structuri ale statului, astfel încât interesul lor ca aceste detalii să nu fie descoperite a fost absolut vital, susține istoricul Mădălin Hodor, cercetător CNSAS, într-un interviu acordat Republica.ro. (Foto Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

formulare

În forma publicată în Monitorul Oficial, persoanele fizice ce obțin venituri din activități independente, profesii liberale, PFA, drepturi de proprietate intelectuală nu mai sunt scutite de plata contribuțiilor la CAS și CASS dacă au și venituri din salarii, deși în Nota de fundamentare a ordonanței de urgență erau scutite. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult