Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Profesorul care a comparat examenele pe care le dădeau bunicii noștri la matematică cu Evaluarea Națională: Trebuie schimbat din rădăcini modul de predare

Sorin Borodi

An după an, profesorul de matematică Sorin Borodi, de la Colegiul Național „Papiu Ilarian” din Dej primea de la părinți aceeași întrebare: Domn` profesor, ce părere aveți despre subiectele din acest an? S-a dat greu sau ușor?

„Mă simțeam ca un diletant. Subiectele au fost grele sau ușoare în funcție de ce criteriu? Probabil că dacă ai fi întrebat mai mulți profesorii, 50% dintre ei ar fi spus că au fost mai grele, 50% că au fost mai ușoare. În urmă cu trei ani, s-a produs un declic”, își amintește Borodi. Atunci s-a decis să strângă toate subiectele de la examenele de intrare la liceu - fie că se numeau de admitere, Capacitate sau Evaluare Națională, care s-au dat de-a lungul timpului în România, să le evalueze cât mai obiectiv să să le noteze în funcție de gradul de dificultate. Însă misiunea s-a dovedit a fi una complicată. 

„Sursele sunt foarte diverse sunt cel puțin patru sau cinci. Eu eram în posesia unora, nu foarte multe. Pe altele le-am găsit prin numerele vechi din Gazeta Matematică, iar unele mi-au fost trimise de profesori, în general profesori în vârstă, care le mai aveau încă. Nu era un loc în care să fie toate adunate, nu există o bază de date națională care să fie adusă la zi”, spune profesorul. Această muncă de strângere a subiectelor a durat o vară întreagă. În urma ei a reușit să găsească subiectele de la admiterea la un liceu militar date în 1933, dar și marea majoritate a subiectelor date din 1954 până în 2017. Îl întreb despre subiectele din anul în care a dat el admiterea la liceu. 1980. În mod ironic, deocamdată lipsește. 

Evaluarea Națională 2017. Subiecte de 4,11 la matematică

După ce a făcut rost de subiecte, Borodi a început să stabilească criterii de notare unitară a dificultății pentru fiecare subpunct. A cerut apoi opinia altor profesori de matematică. Sistemul său de notare a fost confirmat, în cea mai mare parte, și de ceilalți profesori de matematică cu care s-a sfătuit. O opinie dată la prima vedere asupra dificultății poate să fie înșelătoare, crede profesorul: „De obicei, dacă ai doi itemi ușori unul după altul, ai tendința să crezi că tot subiectul a fost ușor și să nu fie deloc așa”. El acordă o notă fiecărui subpunct în parte, apoi face media notelor.

„Am vrut să pun un etalon la expresia de simplu sau complicat. Am zis: Cât de complicat? Să luăm o ecuație: x+4=10. Îi dau unu coeficientul de dificultate și dacă a fost în 1950, și dacă a fost în 2000. Următoarea ca grad de dificultate primește 2. Și tot așa până la 10”, spune Borodi, specialist în didactica matematicii. În subiectele date înainte de Revoluție la examenul de admitere la liceu, întâlneai și subiecte de 10, de olimpiadă, iar media generală pe examen era între 8 și 9. După Revoluție, numărul subpunctelor a început să crească, iar dificultatea să scadă dramatic. Borodi a notat-o în acest an cu 4,11. Un minim istoric. 

O șablonizare periculoasă de la an la an

„În afară de gradul de dificultate în sine, această cercetare arată cum au evoluat învățământul, conținuturile și pretențiile unui examen”, spune Borodi. Nu doar că subiectele sunt mult mai ușoare, dar ele respectă același șablon în fiecare an. Un șablon care, spune profesorul, îi descurajează pe copii să învețe și să gândească. 

„Există un grad extraordinar de mare de predictibilitatea a subiectelor de la an la an, e o șablonizare. Se știe clar la ce subpunct va fi o expresie, la care este o problemă care să se rezolve prin ecuație. Sunt foarte previzibile, dacă iei evaluările naționale din 2013 în clasă, știi exact ce tip de subiect se va da la fiecare număr. E un schematism care în matematică nu e deloc bun. Asta îi îndeamnă pe părinți, pe elevi și, din câte am observat, și pe mulți profesori să pregătească potrivit acelui șablon de examen”, spune Borodi, care aîntâlnit elevi care spun: „Dar ce ce să facem asta că nu se dă la examen?”. 

Felul în care sunt formulate subiectele, dar și felul în care este predată matematica în școala generală este făcut să îi descurajeze pe elevi. „Pentru copiii de această vârstă nu există lucruri în afara concretului, în afara realului. Și ce li se cere să facă? Găsiți un număr, găsiți două numere, găsiți trei numere. Culegerile și auxiliarele abundă în aceste probleme cu totul și cu totul neatractive. Iar astfel de cerințe fără legătură cu realitatea și cu viața au coborât până la clasa a patra. Copilul, oricât ar de entuziast, abandonează”, spune Borodi. 

„Soluția este să schimbi din rădăcini felul în care se predă matematica în România”

Nu este astfel de mirare că, în ciuda scăderii gradului de dificultate al subiectelor, matematica este marea sperietoare a școlii românești. Rezultatele din acest an de la Evaluarea Națională o confirmă: dacă la limba română 85,9% dintre candidați au luat note de trecere, la matematică doar 65,9% au obținut note peste 5. O situație îngrijorătoare având în vedere că, atunci când acești copii vor crește mari, 80% dintre slujbe vor cere competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică).

Soluția nu este să crești gradul de dificultate al subiectelor peste noapte. „Soluția este să schimbi din rădăcini felul în care se predă matematica în România”, afirmă profesorul Borodi. Să aduci cu alte cuvinte viața reală în clasă și să îi ajuți pe copii să își dezvolte capacitatea de a gândi în afara șablonului. „Profesorii trebuie să își schimbe stilul de predare. Trebuie să lege matematica de concret, de lucrurile din jur. Matematica trebuie să dezvolte gândirea, găsirea de soluții. Acum copiii termină clasa a opta, iau medie mare la un examen la care știu rețeta și nu fac decât să își întărească convingerea că matematica nu are legătură cu realitatea, că e un fel de Sudoku”, crede profesorul.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Citez din articol:

    "După ce a făcut rost de subiecte, Borodi a început să stabilească criterii de notare unitară a dificultății pentru fiecare subpunct."

    Sunt convinsa ca autoarea articolului ar fi vrut sa scrie ""domnul profesor Borodi"... Sau o fi deseuet sa fim politicosi?!?

    In rest, domului profesor, numai cuvinte de multumire pentru tot ceea ce face!!! :)
    • Like 0
  • Liviu check icon
    Există două tipuri de elevi: unii care vor urma matematica şi alţii nu. Un sistem normal ar fi dat dificultăţi diferite în funcţie de interesul fiecăruia pentru avansarea în cadrul acestei discipline. Normal ar fi ca cei care nu vor urma matematica să beneficieze de o evaluare de nivel mediu, cei care vor urma şcoli profesionale să aibă o evaluare uşoară şi celor care vor urma strict matematica să li se dea o evaluare de olimpiadă.

    Orice materie are trepte de dificultate, la fel cum avem pentru engleză sau franceză engleză începător şi engleză avansaţi.

    La noi sistemul e pe modelul patului lui Procust: dacă elevul nu e potrivit se trage de picioare sau se decupează conform materiei. În sistemele normale nu materia e importantă ci persoana. Elevul e evaluat de specialişti şi se decide pe ce palier va merge şi ce tip de dificultate va urma pe o arie sau alta. Sunt elevi care vor urma literatura şi vor cunoaşte foarte puţin din matematică, în niciun caz subiecte de olimpiadă. Aşa se face într-un sistem normal, materia se modelează după elev şi nu elevul după materie. Nu tragi de elev ca să-l întinzi pe patul matematicii. Chiar dacă la examen va lua 10 - dopat cu meditaţii ca un curcan de Crăciun - el va uita în final până şi bazele.

    La literatura e dezastru, nimeni nu poate face un comentariu de poezie simbolistă ad-hoc fără să se uite pe net, deşi se presupune că subiectele grele ne-ar face să visăm comentarii de poezie simbolistă.

    "A, le-am făcut la şcoală, dar le-am uitat... acum nu mai am treabă cu şcoala...."

    Aici duce învăţământul pompieristic de gen patul lui Procust, A ţinut? N-a ţinut. A, că avem un filolog care îţi face un comentariu la minut e irelevant, că ăsta e jobul lui, dar un om de rând n-a reţinut mare lucru din învăţământul autohton.

    Subiectele nu trebuie să fie nici grele şi nici uşoare, ci ADAPTATE FIECĂRUI ELEV ÎN PARTE. În sistemele normale fiecare elev beneficiază de un plan individual de dezvoltare. La noi se lucrează pompieristic, cu basculanta. Băgăm olimpiadă că poate s-o prinde ceva.

    Nu copilul trebuie adaptat la învăţământ, ci învăţământul trebuie adaptat copilului. E un principiu pedagogic clasic pe care îl puteţi găsi oriunde, numai la noi nu.
    • Like 1
  • Pentru orice profesor corect este evident ceea ce afirma dl. Sorin Borodi, dificultatea subiectelor practic a disparut, examenele de admitere au la ora aceasta cele mai usoare (irelevante) subiecte din istoria admiterii la liceu in Romania. Pentru mine, ca profesor, mi-a fost foarte usor sa probez acest lucru, lucrand de ani buni cu elevii mei pentru pregatirea examenelor le-am dat si subiecte mai vechi (anii '90, inceputul anilor 2000) ca test. Rezultatele au fost relevante, elevi care la examenele din anii recenti au luat note peste 9 erau in situatia sa nu ia un 5 la subiecte mai vechi! Subiectele din ultimii ani la matematica la Bacalaureat M1 (mate-info) nu se ridica la nivelul M2-M3 din anii 2008-2009. Pentru cine isi aduce aminte, in 2009 au fost publicate 100 de subiecte propuse. Acesta a fost un bun material de lucru, cel putin pentru mine, pana prin 2013, cand mi-am dat seama ca exista o prea mare diferenta intre ceea ce propuneau acele subiecte si ceea ce se afla in examene.
    Am inceput spunand ca pentru un profesor corect e clar ceea ce s-a intamplat, o scadere uriasa a dificultatii care vrea sa mascheze slaba pregatire si dificultatile de copiere/fraudare o data cu introducerea camerelor video in sali. Acest nivel scazut serveste aparent tuturor: elevi (dezinteresati cei mai multi), parinti (care isi doresc diploma pentru copil), profesori (care se pot relaxa la ore si se pot dedica meditatiilor), sefi/directori/inspectori care pot declara linistiti indeplinirea planului. Nu in ultimul rand serveste clasei politice!
    Si cand vad atata armonie si consens intru castig, eu zic sa nu ne mai vaitam, mai bine sa ne bucuram!
    • Like 1
  • "Să aduci cu alte cuvinte viața reală în clasă și să îi ajuți pe copii să își dezvolte capacitatea de a gândi în afara șablonului". Păi exact de astfel de oameni nu are nevoie actualul sistem politic instituit după revoluție. Pentru că indivizii capabili să gîndească, mai ales în afara șablonului, nu pot fi manipulați cu ușurință și nu vor înghiți gogorițele economice și sociale, așa cum se întîmplă acum cu o bună parte din populație.

    Poate părea ireal, dar impresia mea e aceea că sistemul educațional care imbecilizează și șablonizează nu a fost gîndit astfel din eroare sau amatorism, ci cu intenție. Măsurile luate de peste 25 de ani, nu doar în sistemul educațional, indică dorința formării unor generații docile și dependente de sistem, nu a unora dinamice și independente.
    • Like 0
  • Bai dar chiar asa inapoiati am ajuns in ultimii 10 ani? Abia acum am iesit din pestera? Toata lumea se spala le maini pentru ca " domneee invatamantul la noi nu este actualizat, am cazut acum din bananier si saracii copii nu mai inteleg un mar plus un mar inseamna ca am cate mere?"
    • Like 0
  • Bai dar chiar asa inapoiati am ajuns in ultimii 10 ani? Abia acum am iesit din pestera? Toata lumea se spala le maini pentru ca " domneee invatamantul la noi nu este actualizat, am cazut acum din bananier si saracii copii nu mai inteleg un mar plus un mar inseamna ca am cate mere?"
    • Like 0
  • Intr-o scoala privata datoria profesorului este sa-l faca pe elev sa ii placa materia pe care o preda. Daca 2-3 copii se plang parintilor de un profesor, acesta este tras la raspundere. Daca lectia este insuficient de interesanta, copilul iti spune in fata de la 7-8 ani ca el nu mai vrea sa vina la ora ta. Si atunci de dai peste cap pentru copii. In scolile internationale din Bucuresti este o intrecere intre profesori in a-si face lectiile cat mai interactive, cat mai frumoase. Parintii isi muta copilul la alta scoala daca profesorul le spune copiilor 'Deschideti cartile la pagina 12" in loc de "Puteti sa deschideti cartile la pg 12, va rog?" Totul porneste de la mentalitate si asteptari - ale copiilor, profesorilor si parintilor.
    • Like 0
  • Bun profesor, fain articol. Toate trebuiesc schimbate din radacini in Romania, cu incepere de la mersul pe strada. In rest, voit ori nu, am ajuns tara lui Stupid People dupa cum a etichetat cu nonsalanta monsieur Silviu Brucan poporul roman.
    • Like 0
  • Acum am luat si eu subiectele la mate-info din 2017, si m-a pufnit rasul... O spune unul care a facut liceul economic intre 1996-2000 si a mai si ramas corigent intr-un semestru din a 11-a pentru ca avea profesor de mate de la ASE care dadea teme de anul 1 de Cibernetica... "Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 7."

    Pe bune , asta e problema de BAC ? :)))))
    • Like 2
  • Din păcate, citind comentariile anterioare realizez ca nici măcar nu suntem dispuși să acceptăm opinii diferite de ale noastre. Acest mod de gândire= ce știu/ spun eu este singurul adevăr valabil - este tot o cutumă a sistemului nostru de educație. La matematică, distanța dintre cunoștințele oferite de școală și viața reală este poate mai evidentă. Am întâlnit absolvenți de liceu ( apropo, am lucrat 37 de ani în educație) care nu știau nici măcar aplicabilitatea regulii de trei simple, ce să mai vorbim de teorema lui Pitagora ! Pentru mine este foarte clar că se dorește o reducere la minim a capacității de judecată, de reflexie. Avem nevoie de executanți nu de persoane autonome.
    • Like 4


Îți recomandăm

Nicolle Birta

- Maman, c'est du vrai chocolat? (mami, este ciocolată adevărată?). Întocmai ca în povești, băiețelul își lipise nasul roșu, înghețat de frig, de geamul vitrinei frumos decorate, cu prilejul Sărbătorilor de iarnă. - Mais bien sûr c'est du vrai chocolat, (desigur că este ciocolată adevărată), îi răspunsese mama.

Citește mai mult

Povestile Cristinei autografe

„Pe cerul albastru, într-o casă de nori mare și albă, trăiau șase norișori frați. Cinci dintre ei erau gri, iar unul era roz. Cei gri făceau mereu glume pe seama celui roz, pentru că era altfel. Nu numai că era roz, dar atunci când norișorii făceau ploaie, el nu putea să stoarcă nici măcar o picătură. Oricât de tare se străduia. Și toți norișorii râdeau de el...”

Citește mai mult

Eataly

„Am lucrat mulți ani pentru a alege mici furnizori excelenți din Sicilia, Sardinia, Calabria, din toate regiunile din Italia. Am reușit să conving furnizorii să producă mai mult, dar la același standard de calitate. Și să le scriu și spun povestea, să le creez noi ambalaje și tot programul tehnic pentru a face față birocrației. Acum avem 2.000 de furnizori, foarte, foarte mici”, spune Oscar Farinetti.

Citește mai mult