Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Profesorul care a comparat examenele pe care le dădeau bunicii noștri la matematică cu Evaluarea Națională: Trebuie schimbat din rădăcini modul de predare

Sorin Borodi

An după an, profesorul de matematică Sorin Borodi, de la Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian” din Dej, primea de la părinți aceeași întrebare: Domn` profesor, ce părere aveți despre subiectele din acest an? S-a dat greu sau ușor? „Mă simțeam ca un diletant. În urmă cu câțiva ani, s-a produs un declic”, își amintește Borodi.

Atunci s-a decis să strângă toate subiectele de la examenele de intrare la liceu - fie că se numeau de admitere, Capacitate sau Evaluare Națională, care s-au dat de-a lungul timpului în România, să le evalueze cât mai obiectiv și să le noteze în funcție de gradul de dificultate. Însă misiunea s-a dovedit a fi una complicată. 

„Sursele sunt foarte diverse, sunt cel puțin patru sau cinci. Eu eram în posesia unora, nu foarte multe. Pe altele le-am găsit prin numerele vechi din Gazeta Matematică, iar unele mi-au fost trimise de profesori, în general profesori în vârstă, care le mai aveau încă. Nu era un loc în care să fie toate adunate, nu există o bază de date națională care să fie adusă la zi”, spune profesorul. Această muncă de strângere a subiectelor a durat o vară întreagă. În urma ei a reușit să găsească subiectele de la admiterea la un liceu militar date în 1933, dar și marea majoritate a subiectelor date din 1954 până în 2017. Îl întreb despre subiectele din anul în care a dat el admiterea la liceu. 1980. În mod ironic, deocamdată anul 1980 lipsește din colecția lui. 

Evaluarea Națională 2017. Subiecte de 4,11 la matematică

După ce a făcut rost de subiecte, profesorul Borodi a început să stabilească criterii de notare unitară a dificultății pentru fiecare subpunct. A cerut apoi opinia altor profesori de matematică. Sistemul său de notare a fost confirmat, în cea mai mare parte, și de ceilalți colegi cu care s-a sfătuit. O opinie dată la prima vedere asupra dificultății poate să fie înșelătoare, crede profesorul: „De obicei, dacă ai doi itemi ușori unul după altul, ai tendința să crezi că tot subiectul a fost ușor și să nu fie deloc așa”. El acordă o notă fiecărui subpunct în parte, apoi face media notelor.

„Am vrut să pun un etalon la expresia de simplu sau complicat. Am zis: Cât de complicat? Să luăm o ecuație: x+4=10. Îi dau unu coeficientul de dificultate și dacă a fost în 1950, și dacă a fost în 2000. Următoarea ca grad de dificultate primește 2. Și tot așa până la 10”, spune Borodi, specialist în didactica matematicii. În subiectele date înainte de Revoluție la examenul de admitere la liceu, întâlneai și subiecte de 10, de olimpiadă, iar media generală pe examen era între 8 și 9. După Revoluție, numărul subpunctelor a început să crească, iar dificultatea să scadă dramatic. Sorin Borodi a notat-o în 2017 cu 4,11. Un minim istoric. 

O șablonizare periculoasă de la an la an

„În afară de gradul de dificultate în sine, această cercetare arată cum au evoluat învățământul, conținuturile și pretențiile unui examen”, crede Sorin Borodi. Nu doar că subiectele sunt mult mai ușoare, dar ele respectă același șablon în fiecare an. Un șablon care, spune profesorul, îi descurajează pe copii să învețe și să gândească. 

„Există un grad extraordinar de mare de predictibilitatea a subiectelor de la an la an, e o șablonizare. Se știe clar la ce subpunct va fi o expresie, la care este o problemă care să se rezolve prin ecuație. Sunt foarte previzibile, dacă iei evaluările naționale din 2013 în clasă, știi exact ce tip de subiect se va da la fiecare număr. E un schematism care în matematică nu e deloc bun. Asta îi îndeamnă pe părinți, pe elevi și, din câte am observat, și pe mulți profesori să facă pregătirea potrivit acelui șablon de examen”, spune Borodi, care a întâlnit elevi care întreabă: „Dar de ce să facem asta că nu se dă la examen?”. 

Felul în care sunt formulate subiectele, dar și felul în care este predată matematica în școala generală este făcut să îi descurajeze pe elevi. „Pentru copiii de această vârstă nu există lucruri în afara concretului, în afara realului. Și ce li se cere să facă? Găsiți un număr, găsiți două numere, găsiți trei numere. Culegerile și auxiliarele abundă în aceste probleme cu totul și cu totul neatractive. Iar astfel de cerințe fără legătură cu realitatea și cu viața au coborât până la clasa a patra. Copilul, oricât ar de entuziast, abandonează”,  crede el. 

„Soluția este să schimbi din rădăcini felul în care se predă matematica în România”

Nu este astfel de mirare că, în ciuda scăderii gradului de dificultate al subiectelor, matematica este marea sperietoare a școlii românești. Rezultatele din acest an de la Evaluarea Națională o confirmă: dacă la limba română 85,9% dintre candidați au luat note de trecere, la matematică doar 65,9% au obținut note peste 5. O situație îngrijorătoare având în vedere că, atunci când acești copii vor crește mari, 80% dintre slujbe vor cere competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică).

Soluția nu este să crești gradul de dificultate al subiectelor peste noapte. „Soluția este să schimbi din rădăcini felul în care se predă matematica în România”, afirmă profesorul Borodi. Să aduci cu alte cuvinte viața reală în clasă și să îi ajuți pe copii să își dezvolte capacitatea de a gândi în afara șablonului. „Profesorii trebuie să își schimbe stilul de predare. Trebuie să lege matematica de concret, de lucrurile din jur. Matematica trebuie să dezvolte gândirea, găsirea de soluții. Acum copiii termină clasa a opta, iau medie mare la un examen la care știu rețeta și nu fac decât să își întărească convingerea că matematica nu are legătură cu realitatea, că e un fel de Sudoku”, este de părere profesorul.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stelian check icon
    De vreo 2 ani am facut altceva. Am pus mina pe hirtie si creion si am incercat sa rezolv atit subiectele de la simulare, cit si cele de la examenul de evaluare nationala. Mai mult chiar. M-am uitat si pe programa de scoala, sa vad cam ce se mai face si cere.
    Prima concluzie a fost ca examenul de evaluare este un test pentru calibrarea in jos a subiectelor. Daca la evaluare este mai dificil, la examen este mai usor.
    De fiecare data, in circa 40 de minute am reusit sa ajung la note intre 7,5 si 8,5 fara efort deosebit, numai o prima citire.
    De fiecare data foarte multe nu depasesc cunostinte de clasa a IV-a (cele 4 operatii cu numere naturale si ordinea lor). Sa iei la examen de avaluare 5 puncte pentru desenarea unui cub si/sau piramida si s-o notezi!!!
    Calcule cu numere zecimale n-am vazut! Calcule cu numere negative n-am vazut. Am vazut in schimb formulate probleme sa para de clasa a VIII-a, dar sa nu depaseasca clasa a IV-a.
    Si mai e ceva ce nu e in regula in Romania, dar afara merge foarte bine: notele de la clasele v-viii plus examenul de evaluare conteaza pentru liceu, iar cele din liceu pentru facultate. Si in realitate exista analfabeti functionali.
    Acest lucru merge afara, dar nu in Romania. De ce? Fiindca cei pusi sa-l utilizeze il fraudeaza.
    • Like 0
  • Citez din articol:

    "După ce a făcut rost de subiecte, Borodi a început să stabilească criterii de notare unitară a dificultății pentru fiecare subpunct."

    Sunt convinsa ca autoarea articolului ar fi vrut sa scrie ""domnul profesor Borodi"... Sau o fi deseuet sa fim politicosi?!?

    In rest, domului profesor, numai cuvinte de multumire pentru tot ceea ce face!!! :)
    • Like 2
    • @ Diana Mioara Grosu
      Exprimarea pe care o propuneti transmite cititorului deferenta, nu politete.
      Este normal ca in narative la persoana a treia sa se foloseasca doar numele. Spre exemplu, "Einstei a descoperit..." sau "Napoleon a facut..." Nu conteaza daca persoana este in viata sau nu.
      • Like 0
  • Liviu check icon
    Există două tipuri de elevi: unii care vor urma matematica şi alţii nu. Un sistem normal ar fi dat dificultăţi diferite în funcţie de interesul fiecăruia pentru avansarea în cadrul acestei discipline. Normal ar fi ca cei care nu vor urma matematica să beneficieze de o evaluare de nivel mediu, cei care vor urma şcoli profesionale să aibă o evaluare uşoară şi celor care vor urma strict matematica să li se dea o evaluare de olimpiadă.

    Orice materie are trepte de dificultate, la fel cum avem pentru engleză sau franceză engleză începător şi engleză avansaţi.

    La noi sistemul e pe modelul patului lui Procust: dacă elevul nu e potrivit se trage de picioare sau se decupează conform materiei. În sistemele normale nu materia e importantă ci persoana. Elevul e evaluat de specialişti şi se decide pe ce palier va merge şi ce tip de dificultate va urma pe o arie sau alta. Sunt elevi care vor urma literatura şi vor cunoaşte foarte puţin din matematică, în niciun caz subiecte de olimpiadă. Aşa se face într-un sistem normal, materia se modelează după elev şi nu elevul după materie. Nu tragi de elev ca să-l întinzi pe patul matematicii. Chiar dacă la examen va lua 10 - dopat cu meditaţii ca un curcan de Crăciun - el va uita în final până şi bazele.

    La literatura e dezastru, nimeni nu poate face un comentariu de poezie simbolistă ad-hoc fără să se uite pe net, deşi se presupune că subiectele grele ne-ar face să visăm comentarii de poezie simbolistă.

    "A, le-am făcut la şcoală, dar le-am uitat... acum nu mai am treabă cu şcoala...."

    Aici duce învăţământul pompieristic de gen patul lui Procust, A ţinut? N-a ţinut. A, că avem un filolog care îţi face un comentariu la minut e irelevant, că ăsta e jobul lui, dar un om de rând n-a reţinut mare lucru din învăţământul autohton.

    Subiectele nu trebuie să fie nici grele şi nici uşoare, ci ADAPTATE FIECĂRUI ELEV ÎN PARTE. În sistemele normale fiecare elev beneficiază de un plan individual de dezvoltare. La noi se lucrează pompieristic, cu basculanta. Băgăm olimpiadă că poate s-o prinde ceva.

    Nu copilul trebuie adaptat la învăţământ, ci învăţământul trebuie adaptat copilului. E un principiu pedagogic clasic pe care îl puteţi găsi oriunde, numai la noi nu.
    • Like 4
    • @ Liviu
      "Orice materie are trepte de dificultate, la fel cum avem pentru engleză sau franceză engleză începător şi engleză avansaţi".
      La limbi străine, așa este. Numai că acestea sunt cicluri de învățare - mai întâi începători, după aceea avansați.
      De fapt și la matematică se învață gradual. Doar nu se predă integrale în clasa a treia!. Din păcate, programa actuala nu ține cont de de acest principiu - s-au introdus forme geometrice din clasa a doua și calcul de arii în clasa a patra.
      Totul depinde de structurarea materiei ("curriculum"...) și (nu în ultimul rând) de profesor, de modul în care o predă.

      "Normal ar fi ca cei care nu vor urma matematica să beneficieze de o evaluare de nivel mediu, cei care vor urma şcoli profesionale să aibă o evaluare uşoară şi celor care vor urma strict matematica să li se dea o evaluare de olimpiadă"
      Cine și câți vor ști ce vor urma în viitor?
      Pe de altă parte, asta nu sună cumva a discriminare?

      "Subiectele nu trebuie să fie nici grele și nici uşoare, ci ADAPTATE FIECĂRUI ELEV ÎN PARTE".
      Cam greu să faci mii de subiecte. Și cum identifici subiectul potrivit pentru fiecare "ELEV ÎN PARTE"?
      • Like 1
  • Pentru orice profesor corect este evident ceea ce afirma dl. Sorin Borodi, dificultatea subiectelor practic a disparut, examenele de admitere au la ora aceasta cele mai usoare (irelevante) subiecte din istoria admiterii la liceu in Romania. Pentru mine, ca profesor, mi-a fost foarte usor sa probez acest lucru, lucrand de ani buni cu elevii mei pentru pregatirea examenelor le-am dat si subiecte mai vechi (anii '90, inceputul anilor 2000) ca test. Rezultatele au fost relevante, elevi care la examenele din anii recenti au luat note peste 9 erau in situatia sa nu ia un 5 la subiecte mai vechi! Subiectele din ultimii ani la matematica la Bacalaureat M1 (mate-info) nu se ridica la nivelul M2-M3 din anii 2008-2009. Pentru cine isi aduce aminte, in 2009 au fost publicate 100 de subiecte propuse. Acesta a fost un bun material de lucru, cel putin pentru mine, pana prin 2013, cand mi-am dat seama ca exista o prea mare diferenta intre ceea ce propuneau acele subiecte si ceea ce se afla in examene.
    Am inceput spunand ca pentru un profesor corect e clar ceea ce s-a intamplat, o scadere uriasa a dificultatii care vrea sa mascheze slaba pregatire si dificultatile de copiere/fraudare o data cu introducerea camerelor video in sali. Acest nivel scazut serveste aparent tuturor: elevi (dezinteresati cei mai multi), parinti (care isi doresc diploma pentru copil), profesori (care se pot relaxa la ore si se pot dedica meditatiilor), sefi/directori/inspectori care pot declara linistiti indeplinirea planului. Nu in ultimul rand serveste clasei politice!
    Si cand vad atata armonie si consens intru castig, eu zic sa nu ne mai vaitam, mai bine sa ne bucuram!
    • Like 3
  • "Să aduci cu alte cuvinte viața reală în clasă și să îi ajuți pe copii să își dezvolte capacitatea de a gândi în afara șablonului". Păi exact de astfel de oameni nu are nevoie actualul sistem politic instituit după revoluție. Pentru că indivizii capabili să gîndească, mai ales în afara șablonului, nu pot fi manipulați cu ușurință și nu vor înghiți gogorițele economice și sociale, așa cum se întîmplă acum cu o bună parte din populație.

    Poate părea ireal, dar impresia mea e aceea că sistemul educațional care imbecilizează și șablonizează nu a fost gîndit astfel din eroare sau amatorism, ci cu intenție. Măsurile luate de peste 25 de ani, nu doar în sistemul educațional, indică dorința formării unor generații docile și dependente de sistem, nu a unora dinamice și independente.
    • Like 2
  • Bai dar chiar asa inapoiati am ajuns in ultimii 10 ani? Abia acum am iesit din pestera? Toata lumea se spala le maini pentru ca " domneee invatamantul la noi nu este actualizat, am cazut acum din bananier si saracii copii nu mai inteleg un mar plus un mar inseamna ca am cate mere?"
    • Like 0
  • Bai dar chiar asa inapoiati am ajuns in ultimii 10 ani? Abia acum am iesit din pestera? Toata lumea se spala le maini pentru ca " domneee invatamantul la noi nu este actualizat, am cazut acum din bananier si saracii copii nu mai inteleg un mar plus un mar inseamna ca am cate mere?"
    • Like 0
  • Intr-o scoala privata datoria profesorului este sa-l faca pe elev sa ii placa materia pe care o preda. Daca 2-3 copii se plang parintilor de un profesor, acesta este tras la raspundere. Daca lectia este insuficient de interesanta, copilul iti spune in fata de la 7-8 ani ca el nu mai vrea sa vina la ora ta. Si atunci de dai peste cap pentru copii. In scolile internationale din Bucuresti este o intrecere intre profesori in a-si face lectiile cat mai interactive, cat mai frumoase. Parintii isi muta copilul la alta scoala daca profesorul le spune copiilor 'Deschideti cartile la pagina 12" in loc de "Puteti sa deschideti cartile la pg 12, va rog?" Totul porneste de la mentalitate si asteptari - ale copiilor, profesorilor si parintilor.
    • Like 0
  • Bun profesor, fain articol. Toate trebuiesc schimbate din radacini in Romania, cu incepere de la mersul pe strada. In rest, voit ori nu, am ajuns tara lui Stupid People dupa cum a etichetat cu nonsalanta monsieur Silviu Brucan poporul roman.
    • Like 1
  • Acum am luat si eu subiectele la mate-info din 2017, si m-a pufnit rasul... O spune unul care a facut liceul economic intre 1996-2000 si a mai si ramas corigent intr-un semestru din a 11-a pentru ca avea profesor de mate de la ASE care dadea teme de anul 1 de Cibernetica... "Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 7."

    Pe bune , asta e problema de BAC ? :)))))
    • Like 2


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult