Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Catastrofa care ne-a ocolit pe data de 18 mai ne va lovi în plin și ne va înghiți cu totul” - Scenariul sociologului Remus Ștefureac dacă PSD, PNL, UDMR și USR nu vor ține cont de mesajul alegătorilor

Remus Ștefureac

Problemele economice cu care se confruntă deja România și intenția guvernanților de ataca buzunarele antreprenorilor generează imense frustrări.

Ele se adună peste cele pe care le cunoaștem deja de dinainte de noiembrie 2024 și conturează un peisaj deloc prietenos pentru democrație. Nu e un fapt pe care îl spunem noi, pur și simplu, pe baza unei îngrijorări legitime. O spun sociologi și experți în analiza tendințelor sociale, care avertizează astăzi că, jucată prost, această perioadă grea ar putea duce chiar la dispariția partidelor politice tradiționale.

Invitat la emisiunea „În fața ta”, sociologul Remus Ștefureac a explicat concluziile unuia dintre studiile sociologice realizate recent de INSCOP, care arată că românii ar prefera mai degrabă ca statul să sacrifice din cheltuielile lui și să nu sporească taxele pentru companii, pentru că românii simt că acolo e motorul economiei. Întrebat de jurnalistul Florin Negruțiu ce se va întâmpla dacă actualii guvernați vor face în continuare alte lucruri decât cele corecte și pe care le promit în campanii, sociologul a dat un răspuns îngrijorător: 

“Cred că se va întâmpla un lucru foarte simplu. Dezastrul, catastrofa care ne-a ocolit pe data de 18 mai ne va lovi în plin și ne va înghiți cu totul. Polarizarea din societatea românească este puternică. Sentimentele de frustrare, că sunt mai multe surse care alimentează frustrările populației, sunt foarte multe. Cred că românii ar aștepta mai degrabă o asumare foarte clară a unor decizii și, mă rog, de asumare de către oameni credibili, cu integritate, cu profesionalism și o distribuție echitabilă a costurilor, să spunem, acestor măsuri, pentru că și aici e o problemă de sentiment de dreptate. Adică cine suportă, să spunem, factura refacerii deficitului? Cine suportă acea felie de pizza suplimentară de care vorbea președintele Nicuşor Dan, pe care o mâncăm? Cine o plătește? O plătiți doar dumneavoastră și noi ne bucurăm? O plătesc doar eu și dumneavoastră faceți un party, eventual? Nu, dacă în societate nu va fi sentimentul că toată lumea plătește, atunci vom avea o problemă. (…)

Eu am auzit în această campanie electorală lungă, prea lungă, un singur lider care a spus că urmează creșteri mari sau creșteri importante de taxe. Doar unul singur. Întâmplător era președinte. Ne-a spus-o public, chiar de la înălțimea unei tribune, președintele interimar, Ilie Bolojan. Pe alții nu i-am auzit. Acum, repet, datele din economie, nu sunt economist, dar citesc specialiști în economie, ne arată foarte clar că avem o problemă reală. Am văzut astăzi și semnalul transmis de Comisia Europeană pe acest subiect. Trebuie să reglăm deficitul.

Deficitul nostru a explodat, e deja nesustenabil. Întrebarea e cine susține această povară? Cine susține acest efort? Noi toți ca societate sau doar anumite categorii? În final vom avea nevoie, ca să răspund totuși la întrebarea dumneavoastră, de lideri, încă o dată, credibili, lideri asumați, lideri care spun și niște adevăruri dureroase, dar lideri care au capacitatea să spună, că povara asta o ducem toți.

Catastrofa pe care vorbim este următoarea: astăzi, un partid extremist, radical, care în mare parte acționează după muzica care este pornită la Moscova, are 38% în intenția de vot a românilor. Sigur în contextul alegerilor prezidențiale, liderul acestui partid a luat pe teritoriul României vreo 38% din voturi, pe acolo suntem. Dacă nu vom avea un guvern credibil, un guvern competent, un guvern integru, un guvern care să spună cu credibilitate, clar, că această povară este distribuită și se împarte și pe cheltuieli, eventual și pe niște măriri, dar care sunt suportate de toată lumea, nu doar de unii privilegiați, dar și de alții nu.

Dacă nu se va întâmpla acest lucru, acest partid ar putea să ia și 50% din voturi într-un orizont de 3 ani și jumătate. Nu este deloc exclus un asemenea scenariu, pentru că, sigur, toată societatea românească în aceste alegeri prezidențiale s-a mobilizat pe ultima sută de metri. S-au pus și speranțe, foarte multe voturi au fost pentru a se evita un rău foarte mare, nu a fost neapărat, să spunem, o avalanșă de voturi de iubire, să spunem, față de un candidat care a câștigat alegerile. A fost și acest lucru, dar nu numai.

Am evitat o catastrofă, dar, repet, dacă va fi o dezamăgire majoră generată de gestionarea acestei probleme, ea se va vărsa exact în buzunarul electoral al extremismului.” – a punctat sociologul.

Mai mult, acesta avertizează asupra faptului că, dacă greșesc jocul și de data asta, există marea posibilitate ca partidele tradiționale să dispară cu totul.

Aceste partide, partidele principale din România, nu mai sunt atât de principale. Iată, unul e la 15-17%, celălalt e la 16% și al treilea e la vreo 12%, deci nu mai sunt deloc principale.

Aceste partide, într-adevăr, își joacă soarta și își joacă existența. Și am două argumente importante aici. În 2021-2022 spuneam că potențialul electoral la acel moment al acestei mișcări de factură extremistă este de aproximativ 30%. Au luat vreo 33% peste trei ani la alegerile parlamentare din 2024. Vedem acum o intenție de vot cumulată și cu celelalte două partide de vreo 44%, că atâta este intenția de vot cumulată pentru AUR, SOS și Partidul Oamenilor nu foarte tineri. Cam aia este intenția de vot. Spuneam acum patru ani, acum trei ani și jumătate, care ar fi efectele, urmările. Iată că ele s-au întâmplat. (…)

Deci în România este foarte posibil ca după 35 de ani de democrație, să ne trezim la momentul 2028 cu o transformare majoră în sistemul nostru de partide și să vedem alte voci care să reprezinte, sigur, așteptările, frustrările, îngrijorările românilor. Și mai ales, sigur, frustrările și îngrijorările pentru că în era informațională, frustrările și îngrijorările sunt cele care dau tonul.” – a mai spus Remus Ștefureac.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • fan CTP check icon
    ia fa fata un scenariu a la pieleanu gol, sa fie dom profesor mandru de tine, si sa se bucure si ctp, ca mare critic de film ce e ca are despre ce sa isi dea cu parerea..
    sper sa ne vedem chiar imi placi. dupa citatele tale ale unui sociolog carre isi d cu parere despre economie, poto sa ot dau si eu 2 melodii
    margineanu
    https://www.youtube.com/watch?v=fqpIZPoWOc0
    antract:
    https://www.youtube.com/watch?v=KecDNZkHh8c
    • Like 0
    • @ fan CTP
      Mhai Nai check icon
      In ce ma priveste, la cat de incoerent scrii, ti-as fi recunoscator daca ai scrie in alta parte. Imi consumi ecranul pe degeaba.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult