Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

„Ce se întâmplă cu voi, oameni buni?!” Ce nu știu pacienții care dau bani la medic

Martie 2009. Dragoș avea 18 ani și leucemie. Era internat la Spitalul Colțea, într-un salon cu alți 2 pacienți și cu o toaleta insalubră, undeva la capătul unui culoar. Era prea slăbit să poată străbate drumul între patul său și toaletă, așa că purta scutece. Aștepta de două luni aprobarea unui dosar pentru transplant de celule stem în străinătate.

Așa ne-am început aventura în „tenebrele” sistemului de sănătate din România.

Nu-l cunoșteam pe Dragoș, nici pe mama lui… dar am început o luptă surdă cu Direcția de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății.

„Abolirea pedepsei cu moartea în România” a fost metafora care a scos în stradă puțin peste o sută de oameni și a determinat Ministerul Sănătății si Guvernul să aprobe imediat dosarele lui Dragoș și ale altor 7 tineri.

Dragoș a avut șansa de a pleca în străinătate și de a face transplantul salvator, dar luase în bagaj doza letală de infecții românești. A murit, 6 luni mai târziu, răpus de TBC.

Avem de toate

Noiembrie 2015, Cabral postează un mesaj disperat pe Facebook:

„Scriu aici pentru că nu știu la cine să apelez: o parte dintre victimele accidentului de la Colectiv sunt la spitalul Sfântul Pantelimon, dar despre ei nu se scrie nimic. Trei dintre victime sunt în stare gravă și, din câte se pare, este mare nevoie de ajutor specializat. Știe cineva unde trebuie vorbit astfel încât una dintre echipele internaționale să vină și aici? Ajutor, vă rog, ne mor prietenii!”

Am dat share postării lui Cabral, tăguindu-l pe ministrul Banicioiu. Peste niciun minut ne-a sunat Mario Crețu, consilierul ministrului, și ne-a cerut să-l sunăm dacă e nevoie, să nu mai postăm pe FB. Se va rezolva cererea, a zis!

Din telefon în telefon, am reușit să facem rost de numarul managerului de la Pantelimon. L-am sunat, i-am spus cine suntem (dotasem acum câțiva ani o sală de nașteri acolo) și l-am rugat sa ne spună nevoile spitalului, medicamente, echipamente, orice. A zis, „da, sigur, vă mulțumim din suflet, sunați-mă în jumătate de oră și vă spun cu ce ne puteți ajuta. Acum tocmai intră ministrul pe poartă.”

Am sunat peste o jumătatea de oră, domnul manager, grăbit, ne spune,  „n-avem nevoie de nimic, am primit totul de la minister.” Noi insistăm : „știti, saltele active antiescară, aparate de ventilație”… „nu, v-am spus, avem tot ce ne trebuie”.

Ne bulversează puțin răspunsul, dar încă nu realizăm că e vorba despre un adevărat blocaj… declarațiile ministrului, cum că avem de toate și nimic nu ne lipsește, devin un zid peste care cu greu mai treci.

77 de medici oncologi sunt anchetați pentru luare de mită, 50 de medici psihiatri sunt anchetați pentru studii clinice derulate ilegal, mai mulți medici oncologi reținuți pentru rețete false, medici care aleg cine merită să primească tratament. Însă majoritatea medicilor trăiesc drama zbaterii zilnice, aceea de a face alegeri pe culoarul morții, între ceea ce le dictează conștiința și constrângerile sistemului.

Primim, în ziua următoare, un telefon de la Ada, o cunostință, care ne spune că are două prietene medic la Spitalul de Arși, că situația e gravă la ei și au multe nevoi… o să-mi dea o listă. Peste încă o zi ne spune că nu vom primi nicio listă, că doctorițele se tem că se va afla că ele au vorbit. Explodăm, „ce naiba se întâmplă cu voi, oameni buni? Sunteți nebuni cu toții? Ce dracu', donăm, nu furăm… ce e cu voi? Cum am ajuns să privim ajutorul ca pe furt și furtul și minciuna ce pe o virtute?”

N-a fost bine, n-am mai primit lista. În final am donat „pe sub mână” acestui spital șapte saltele active și două aparate de ventilație mecanică.

Primele donații, imediat după Colectiv, le-am făcut însă la Spitalul Elias. Într-o intervenție publică, am explicat situația reală din spitale și am vorbit despre donația făcută acestui spital. Am primit imediat un SMS : „Mulțumesc încă odată pentu ajutorul oferit. Nu este nevoie să mai aduceți nimic”. Comandasem pentru ei cel mai performant aparat de ventilație mecanică de pe piață. Era refuzat. Era refuzat?!

În naivitatea noastră am crezut că drama Colectiv îi va face pe oameni (inclusiv pe cei din sănătate) să vadă lucrurile din perspectiva reală. Acel aparat se află azi la secția de terapie intensivă. A Spitalului Universitar de Urgență București.

Când viața e o alegere pe culoarul morții

77 de medici oncologi sunt anchetați pentru luare de mită, 50 de medici psihiatri sunt anchetați pentru studii clinice derulate ilegal, mai mulți medici oncologi reținuți pentru rețete false, medici care aleg cine merită să primească tratament.

Însă majoritatea medicilor trăiesc drama zbaterii zilnice, aceea de a face alegeri pe culoarul morții, între ceea ce le dictează conștiința și constrângerile sistemului.

Cum s-a ajuns aici? Cum salvatorii au ajuns mercenari? Cum și-au pierdut omenia?

Putem noi arunca cu piatra? Doar ei știu ce se întâmplă pe „culoarul morții” sau noi toți suntem părtași?

Nu cumva noi am creat și întreținut fiecare cutumă rea a sistemului? Nu căutam noi mereu pe cineva care știe pe altcineva care să ne ajute, sa ne obțină false privilegii?

De ce dăm bani medicilor? Uneori de teama că nu vom fi bine tratați, alteori din recunoștință, dar cel mai adesea, din orgoliu, dorința de a fi tratați mai bine decât ceilalți.

De ce primesc medicii bani? Din nevoia de a supraviețui, de a-și cumpăra o carte, de a-și crește copiii, de a avea o viață. Dar care-i prețul pe care-l plătesc? Vulnerabilitatea! Vulnerabilitatea care generează frica de șefi promovați politic și adesea incompetenți, frica de a pretinde șanse corecte de promovare, frica de a striga când nu au medicamente sau echipamente, frica de a raporta infecții nosocomiale și de a spune că dezinfectanții sunt diluați. Frica de a cere salarii corecte. Pentru că a cere echivalează cu a te ridica împotriva sistemului, iar atunci când ești vulnerabil, știi că sistemul te va strivi ca pe un gândac.

Medicii sunt ținuți cu bună știință vulnerabili și dependenți de mita noastră, asigurând astfel conservarea perfectă a unui sistem „feudal”, condus de o mână de oameni care stau în calea schimbării.

E pentru prima oară în ultimii 26 de ani când adevărul e strigat din interior, când mulți medici nu mai tac, când avem un ministru care vrea să schimbe lucrurile. Ei vor reuși doar dacă noi vom fi acolo și le vom da forța să facă față luptei cu caracatița care stăpânește cele 7 miliarde de euro, bugetul anual al Sănătății.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pare a fi un vis, schimbarea, schimbarea celor care ne-au adus aici, aproape imposibil, dar se poate, daca ei pleaca unde le este rezervata celula, si noi, restul, cei corecti, umiliti in toletanta, vom invinge ceea ce ei au creat, coruptia!
    • Like 0
  • Situatia, ca peste tot, in toate domeniile, fara exceptie, este rezultatul conducerii tarii de catre psd, sub toate denumirile de pana acum si sub toti cei ce l-au creat si organizat, impreuna cu toti acolitii si lacheii lor, prezenti si trecuti, impreuna cu toti prim ministrii lor, hoti, si total nepregatiti si rauvoitori. Pana cand nu vom intelege, cu totii, acest lucru si vor mai exista votanti ai lor, raul se va perpetua si nu se va mai poate face nimic. Toate aceste lepre au devalizat tot, cu concursul, inconstient sau interesat al unora dintre noi. Sa votam noutati, macar stim ca am incercat. Daca nu corespund iii vom schimba, dar aceste fosile ale trecutului, acesti apevisti ( cadre ale vechii armate ) care ocupa functii de decizie si conducere pe bani, nemeritat de multi si total incompetenti, trebuie sa dispara si sa dea socoteala si sa ramana fara nimic din ce au furat, ei si toate neamurile lor. Cand vom avea o justitie, cu adevarat competenta si neaservita atunci se vor limpezi lucrurile. Sa fie toti nemernicii, fara deosebire, pedepsiti cu executare si pe termene cat mai lungi, fara drepturi, de orice fel.
    • Like 0
  • Situatia este rezultatul sistemului de salarizare existent.Ganditi-va ce fel de oameni erau aceia care luau bani de la Condrea ,stiind ca bolnavii vor putea sa fie infectati cu virusi mortali.Unde e omenia,juramantul ?
    • Like 0
  • Conform principiilor mele nu am dat si nici nu o sa dau banuti in sistemul de stat. Am cotizat destul de multi ani, insa din pacate este doar o iluzie sa speri sa te trateze corect. Am fost internata de 2 ori cu copiii si din pacate in urma principiilor mele am ajuns tot in sisitemul privat de sanatate, deoarece nimeni nu ne-a ajutat nici macar cu o perfuzie. In cazul unora banii dicteaza ......
    • Like 2
  • check icon
    Un articol plin de întrebări retorice şi conţinut – zero. Chiar oricine poate scrie articole în "Republica"? Se pare că da... din păcate.
    • Like 0
  • Cred că majoritatea pacienților știu pentru ce dau bani medicului: pentru ca să nu fie abandonați, pur și simplu. Nu dai, n-ai nicio șansă. Dar nu numai medicului trebuie să-i dai bani ci și secretarei care îți face legătura cu medicul, asistentei șefe, asistentei de salon - pe fiecare tură, iar în caz de intervenție chirurgicală și medicului secund și anestezistului. Întrebarea care trebuie pusă, ca să ne lămurim cu toții, ar fi, pentru fiecare dintre aceștia, pentru ce trebuie să încaseze cvasi-necondiționat așa-zisele onorarii, în sumă fixă de la orice pacient ? Ar mai fi de pus întrebări fiecărui responsabil de pe scara ierarhică a întregului sistem de sănătate. Sunt țări în lumea asta în care contribuțiile pacienților sunt tarife fixe, din care ți se returnează, dacă ai asigurare de sănătate, 50 %. Și, raportat la venitul mediu, aceste tarife nu par exagerate. La noi, pentru o intervenție chirurgicală mai gravă aceste ,,taxe,, pot ajunge la 25 % din venitul anual mediu.
    • Like 3
  • Daniel I check icon
    Oamenii buni și conștiincioși vor reuși dacă vom fi și noi alături de ei, chiar în stradă când e nevoie.
    Nu văd de ce binele nu ar învinge, cu condiția ca îngerii să fie la fel de bine organizați ca mafia. Kurt Vonnegut.
    • Like 1
    • @ Daniel I
      Tana check icon
      Din pacate nu i-as baga la categoria "ingeri" nici pe acei medici din interior care "nu mai tac" si nici pe noul ministru care "vrea sa schimbe". Vorba aia "prietenii stiu de ce !"
      • Like 0
  • Sunt total de acord cu concluziile autorului... Asta e interpretarea noastra a capitalismului? Sau suntem toti lipsiti de omenie? De ce nu reusesc romanii sa se mobilizeze intru ceva pozitiv? E ceva in neregula cu geografia tarii noastre? Contin prea mult testosteron raurile romanesti?
    • Like 2
  • Lucrez in sistemul de sanatate din 1981, am peste 60 de ani si va spun ca oamenii (si ma refer la doctori, in special, pentru ca pe ei ii cunosc mai bine) s-au schimbat in acest fel de prin 2004 – 2005. Nu a fost o schimbare brusca, dar pot sa o leg de o imprejurare in care in cabinetul meu a intrat o persoana (sau poate 2?!) care a(u) incercat sa ma intimideze (spunind ca lucreaza la un serviciu secret) si ca ar dori informatii despre ce se intimpla prin spitale (insinuind ca se invirt multi bani pe acolo si ca sigur sint persoane care pot profita de astfel de situatii, dar ca “ei” ar fi interesati sa sustina directori “de incredere” in asemenea posturi bla, bla – pareau niste umbre ale trecutului, despre care auzisem dar nu le intilnisem niciodata – nu stiu ce-am raspuns si cum am scapat fara sa mi se fi declansat o criza de furie!) ... nu l(i)-am mai vazut mai vazut pe acel(i) individ(zi) niciodata – iesirea lor mi-a lasat o senzatie de greata, care imi revine de cite ori imi amintesc scena. Nu stiu daca era(u) active(e) intr-un serviciu secret, sau doar fusesera indepartati din unul. Chiar: si-a pus cineva problema ca ar fi vorba de un fel de metaserviciu secret?! Dupa aceasta intimplare (va dati seama, daca nu-mi amintesc ca e vorba de o persoana sau de doua, cit de tulburata am fost!?) – au inceput “marile schimbari” in legislatia sanatatii, culminind cu aparitia legii “95/ 2006 si asa-numita legislatie secundara. Ca si pentru celelalte domenii, cea legata de spitale este plina de aberatii: de la modalitatea de numire a “managerilor-profesionisti” si sistemul prin care sint acestia evaluati (un indicator mediatizat deja, este cel legat de infectiile nozocomiale) si pina la faptul ca spitalele nu mai au voie sa achizitioneze (si astfel, nici sa utilizeze pentru pacientii internati, decit daca acestia vin cu ele in buzunar!!!) toate medicamentele existente pe piata romaneasca si inregistrate in nomenclatorul national de medicamente, ci numai pe cele existente in lista de medicamente compensate – intii HG 1.841 /2006 iar mai apoi, de acum celebra HG 720 /2008, hotariri de guvern care i-au facut pe unii doctori “mai egali decit altii”, interzicind unor categorii importante de medici sa prescrie (in regim compensat sau gratuit) o serie intreaga de medicamente - si sa nu uitam ca, astfel nici un numar important de pacienti nu le mai pot folosi. Ei si din 2008 aberatiile o tin lant si nu sint foarte convinsa ca e multa lume interesata de desfasurarea evenimentelor de la o modificare legislativa la alta, desi ar fi foarte important de descifrat cum s-a ajuns in situatia de acum. Asa ca, ar fi interesant de stiut – cui foloseste ce se intimpla in sanatate? Scandalul hexifarma e doar o firimitura - n-ar fi rau sa sapati si sa aflati – cine e in spatele lanturilor de farmacii, in spatele lanturilor de clinici private si chiar in spatele managerilor neperformanti ai spitalelor, pe care nu-i mai misca nimeni de buni ce sint (stau si foarte bine la indicatorii de performanta – eu i-as destitui pe toti si numai pt ca n-au raportat infectiile nozocomiale, da’ cine-s eu?!) … Asa ca, dincolo de faptul ca dintre doctori s-au selectat citiva care au intrat in sarabanda asta securisto-financiaro-criminala, breasla, in integralitatea ei, este victima, alaturi de pacienti si alaturi si de ceilalti profesionisti care lucreaza in sanatate. Daca nu cunosti istoria, exista riscul sa o repeti! A! De agentii private de asigurari de sanatate ati auzit? Interesant – in spatele lor cine-o mai fi?!
    • Like 3
    • @ Dana Scumpu
      deci, intra doi indivizi la dvs in cabinet si zic ca sunt de la serviciile secrete, iar dvs nu ii legitimati, va emotionati, nu mai tineti minte, dar acela a fost momentul in care medicii au inceput sa incalce juramantul lui Hipocrat pe banda rulanta - pentru ca despre asta vorbeste articolul, nu?! cu exemple ...
      • Like 0
  • Și unde e continuarea ?!? De la Dragoș, se sare la Cabral
    • Like 0


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult