Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Cei mai răsăriți sunt doar mediocri”. Theodor Paleologu avertizează asupra lipsei de curaj și a antiselecției în interiorul clasei politice

politician.

Foto: Profimedia Images

Theodor Paleologu, fondator al Casei Paleologu, susține că într-o democrație politica funcționează ca o oglindă a societății, reflectând însă și distorsiuni generate de sistemul electoral actual. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, politologul a avertizat asupra fenomenului de antiselectie în interiorul partidelor politice, ceea ce duce la apariția unor lideri submediocri în funcții de decizie.

„Sistemul electoral pe care îl avem, proportional, cu liste închise, favorizează în interiorul partidelor promovarea celor mai lași, iar lipsa de curaj devine un criteriu de promovare. Și atunci nu trebuie să ne mirăm că partidele funcționează ca mecanisme de antiselecție și că avem miniștri submediocri, iar cei mai răsăriți sunt doar mediocri. Deja este ceva care îi singularizează, mediocritatea ca excepție printre niște submediocrități", a declarat Paleologu.

Și cei care aleg să nu voteze, în ciuda opțiunii lor de a se distanța, de a spune că pe ei clasa politică nu îi reprezintă, sunt totuși reflectați în clasa politică, prin lipsa lor de implicare, vigilență și cultură politică, a punctat politologul.

„O parte dintre compatrioții noștri se rinocerizează”

Totodată, Theodor Paleologu a semnalat o creștere a manifestărilor legionarismului în societatea românească, inclusiv prin apariția unor mesaje codate și agresive scrise pe unele ziduri în București, ce fac referire la extremism. Un anunț pe care l-a postat pe o rețea de socializare privind un curs despre fascism, organizat la Casa Paleologu, a atras sute de mesaje extrem de agresive, unele cu conotații legionare, a povestit eseistul.. 

„Eu observ o recrudescență a legionarismului. Uitați-vă pe garduri, e un fenomen nou față de începutul anilor 2000 când erau afișe, poze cu Codreanu. Acum au apărut inscripții codate, cu un limbaj codat, trebuie să știi despre ce e vorba, ca să înțelegi că sunt semnale de extremism.

Acum câteva zile am anunțat un curs la Casa Paleologu pe care îl ține un profesor de la Cluj, Cristian Manolachi, despre fascismul românesc interbelic, și ne-am pomenit cu sute de mesaje extrem de agresive pe Facebook, unele amenințătoare, legionare sadea::Trădătorule, trădătorilor, globaliștilor, iudeo-masoni. Toată panoplia tematică a extremismului bine-cunoscut”, a spus Theodor Paleologu, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Politologul a făcut trimitere la piesa „Rinocerii", a lui Eugen Ionescu, susținând că o parte dintre compatrioții noștri se „rinocerizează". 

„Și așa ceva reapare, au prins curaj, că aceștia au existat tot timpul în societatea românească, dar acum au prins curaj. Eu cred că trebuie să recitim piesa genială a lui Eugen Ionescu, Rinocerii.. O parte dintre compatrioții noștri se rinocerizează. A început asta de câțiva ani și se pare că această turmă de rinoceri ia amploare și are legătură cu retorica. Pentru că există o retorică populistă care folosește afecte extrem de violente și de negative. (...) Retorica manipulatorie constă în utilizarea pasiunilor violente și negative împotriva rațiunii - ura, invidia, resentimentul, furia. E o retorică a furiei si a denunțării - Denunțăm trădătorii!. Nu vedeți cât de mult se vorbește în mediile AUR și SOS de trădători? E un laitmotiv - trădătorii, trădătorii. Or stim cu toții că nu avem decât gloanțe pentru trădători - acesta era refrenul imnului legionar”, a continuat Theodor Paleologu. 

Întrebat despre ce mai înseamnă în societatea contemporană să fii intelectual, Paleologu a subliniat că percepția față oamenii cu carte nu este una pozitivă, existând o anumită ostilitate față de aceștia.  

„Depinde în ce societate. Că în societatea românească, nu prea suntem bine plasați. Există o anumită ură față de oamenii cu carte. Nu vreau să generalizez, dar există așa ceva. În alte societăți, intelectualii sunt fenomene mai banale, în Franța, de pildă, acolo nu ești ca nuca în perete. Însă în România există, din păcate, o anumită ostilitate, o văd, o simt, dar mă rog, sunt tăbăcit. Nu mă impresionează foarte mult", a răspuns Paleologu.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Partidele isi aleg liderii pe care ii voteaza majoritatea. Si o majoritate de manelisti cocalarizati nu va alege un om de calitate isr pe intelectuali ii dispretuieste de-a dreptul
    • Like 0
  • Ovidiu check icon
    "Paleologu a subliniat că percepția față oamenii cu carte nu este una pozitivă, existând o anumită ostilitate față de aceștia."
    Nu cred asta, dar poate că Teodor Paleologu chiar simte o anumită ostilitate față de el. Dar nu pentru că este un "om cu carte" sau pentru că se trage dintr-un neam vechi de boieri inteligenți, culți, eleganți, cu stil... ai Bucureștilor de altădată.
    Teodor Paleologu a absolvit școli bune, a fost bine instruit, educat, însă nu a reușit niciodată să aibă farmecul tatălui său și să se bucure de o largă simpatie. Poate și pentru faptul că încercările sale în politică, alături de Băsescu, au eșuat. Îmi amintesc intervențiile lui ca parlamentar sau ministru, uneori, penibile. Cu vorba lui graseiată, parcă voit franțuzită, cu glasul lui hârâit, asemănător zgomotului unui troler târât prin stațiile de metrou, Paleologu jr, în politică, a apărut în multe ipostaze caraghioase, cu discursuri jenante.
    Andrei Pleșu era dezamăgit, cândva, că tineri ca Teodor Paleologu nu sunt promovați de catre partide. N-au ușile deschise. Se pare că niciun partid n-a mizat pe el, iar Teodor a rămas doar un intelectual doct, interesant, cu o fundație de familie și activitate didactică. Cred că pentru el e un câștig, după ratarea ca politician.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Păi asta vine din Constituție. Avem o Constituție defectă, cu goluri ca un șvaițer. Constituție care poate fi schimbată, prin Referendum. Numai că noi nu știm că avem această putere. Habar n-avem. Dar o avem. Politicienii nu vor face aceste schimbări. Tot noi le putem face.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult